Originar din Asia și sudul Europei, Pyracantha (Piracanta) este un arbust decorativ prin flori, fructe și frunze, mai puțin utilizat la noi, dar extrem de răspândit în sudul Italiei, Grecia, Cipru, Turcia și sudul Bulgariei. Este cumva asemănător cu cătina, fiind des confundat cu aceasta, numai că fructul de Pyracantha, consumat accidental în cantități mai mari, este otrăvitor pentru om. Diferența semnificativă dintre cei doi arbuști o reprezintă frunzele, la cătină fiind lanceolate și argintii, iar la Pyracantha, verzi și lucioase.

Pyracantha, cum spuneam, este utilizat – solitar sau în garduri vii – pentru decorarea parcurilor, grădinilor, aleilor, zidurilor. În funcție de soi, arbustul crește între 1,5 și 4 m înălțime, având un diametru între 1,5 și 3 m. Ramurile sunt purtătoare de spini de 1-1,5 cm, iar frunzele sunt verzi-intens, de 2-4 cm lungime, persistente (necaduce), alterne, îngust-lanceolate, glabre și lucioase.

flori Pyracantha 2

Florile mici, albe, înfloresc în luna mai-iunie, iar fructele – poame mici și globuloase – de culoare galbenă, portocaliu până la roșu, se maturizează în septembrie-octombrie, putând rezista până iarna târziu; ele oferă cel mai puternic element de decor. Planta este foarte rezistentă la îngheț, dar și la căldură, preferă zonele însorite spre semiumbră, însă are nevoie de apă în verile aride. Reușește bine pe solurile aerisite, profunde, dar nu suportă terenul argilos. Se înmulțește prin butași, plantarea efectuându-se toamna sau primăvara, inclusiv în ferestrele iernii, dacă solul nu este înghețat. Distanța de plantare este de minimum 50 cm între plante, în cazul varietăților cu talie mică, și până la 3 m, în cazul soiurilor robuste. Pyracantha se poate tunde ușor primăvara, având grijă la ramurile purtătoare de rod (cele formate din anul anterior), care se scurtează foarte puțin sau deloc.

Maria BOGDAN

De câţiva ani, Pepiniera Silvică Salcea, subunitate în cadrul Direcţiei Silvice Suceava, nu se mai limitează să livreze doar puieţi pentru reabilitarea fondului forestier. Silvicultorii au devenit şi horticultori prin diversificarea ofertei pentru cât mai mulţi oameni doritori să aibă curţi şi grădini amenajate cu plante ornamentale. La Salcea cresc, de la stadiul de sămânţă şi până la cel de puiet, arbori şi arbuşti care pot să înfrumuseţeze un spaţiu sau să contribuie la regenerarea fondului forestier.

Înfiinţată în anul 1962, Pepiniera Silvică Salcea administrează o suprafaţă de 55,1 hectare de teren destinat culturilor horticole şi forestiere.

„La început se lucra numai cu forţă umană, apoi am început să ne tehnologizăm, iar în prezent, pe lângă utilaje specifice sectorului agricol, avem utilaje proprii domeniului horticol şi dedicate lucrului în pepinieră. În anii ’60, pepiniera a fost proiectată impecabil, meticulos, ţinându-se cont de tot ce este necesar desfăşurării unei activităţi de acest gen. S-au săpat puţuri de 25 de metri adâncime din care şi astăzi se scoate apă, care se depozitează în bazine de preîncălzire şi este folosită la irigaţii. Deşi au trecut 55 de ani, toate funcţionează impecabil“, începe ing. Andi Butnaru, şef subunitate, povestea pepinierii. Ne prezintă cu nostalgie câteva albume cu fotografii obţinute de la cei care şi-au desfăşurat activitatea aici, colegi faţă de care are o admiraţie deosebită pentru ceea ce au făcut.

Una dintre cele mai mari pepiniere din ţară

Pepiniera Silvică Salcea este una dintre cele mai mari pepiniere ale Regiei Naţionale a Pădurilor, iar în judeţ este cea mai mare. Iniţial a fost înfiinţată pentru a produce numai puieţi forestieri, existând o cerinţă foarte mare la vremea respectivă. Prin modificări legislative, ţinând pasul cu evoluţia pieţei materialelor forestiere şi a plantelor ornamentale, pepiniera şi-a modificat structura de producţie, trecând de la producerea puieţilor forestieri la producerea răchitei pentru împletituri, a puieţilor ornamentali şi rulourilor de gazon.

„În momentul de faţă segmentul arborilor şi arbuştilor ornamentali este singurul care aduce profit subunităţii. Ca specii producem o gamă foarte mare de puieţi, totalizând un număr de peste 350 de varietăţi, preponderente fiind varietăţile de tuia, ienuperi, bucsus, iar din gama răşinoase, varietăţile de molid şi brad. Pepiniera este deservită de 18 angajaţi, dintre care 14 sunt muncitori direct productivi. În general producem specii foarte bine adaptate condiţiilor climatice din judeţul nostru pentru a avea pierderi minime atât noi, cât şi cei care le achiziţionează. Puieţii îi producem din sămânţă şi din butaşi, în solarii îi ţinem un an, maximum doi, apoi îi mutăm în câmp şi astfel plantele sunt călite şi adaptate condiţiilor din zona noastră“, ne-a spus ing. Andi Butnaru, şef subunitate.

Sfaturi utile pentru plantare

Perioada optimă de plantare a arbuştilor ornamentali este după ce se dezgheaţă solul, în lunile martie – aprilie. Pentru cei care doresc să planteze puieţi de arbori, sfatul specialiştilor este să vină să îi achiziţioneze şi să-i planteze tot din momentul dezgheţării solului până când încep să înmugurească, iar în toamnă, după ce cade o brumă mai puternică sau după ce încep să cadă frunzele. În afara sezonului de vegetaţie, plantele sunt livrate de pepinieră numai în ghiveci, dar nu se recomandă plantarea. Cei interesaţi se adresează direct pepinierii, se poartă o discuţie privind spaţiul, tipul solului şi ce arbori sau arbuşti doreşte clientul, li se prezintă oferta care se pretează situaţiei din teren, iar după ce se hotărăsc, doritorii merg în câmp şi văd produsele care apoi sunt recoltate de personalul pepinierii şi livrate în condiţii optime.

„Pentru cei care doresc să-şi planteze în gospodărie arbori şi arbuşti, în primul rând se ţine cont de spaţiul disponibil şi tipul de sol, apoi se aleg speciile în funcţie de înălţimea care se doreşte a o avea plantele la maturitate şi de alte solicitări care reies în urma discuţiilor. După ce sunt stabilite plantele, cei care le achiziţionează sunt consiliaţi privind tehnica de plantare, tehnica de întreţinere, toaletarea care trebuie făcută ulterior, lucrările solului necesare la plantare şi alte lucrări de întreţinere. După ce omul a plecat din pepinieră cu plantele, noi oferim consultanţă pentru orice problemă prin telefon, prin email şi prin alte mijloace moderne“, a precizat ing. Andi Butnaru.

Respectarea tehnologiilor de plantare este foarte importantă

De multe ori combinaţiile de flori, arbuşti ornamentali, arbuşti fructiferi şi arbori nu sunt cele mai reuşite pentru că nu se respectă tehnologiile la plantare şi nu se lasă în jurul tulpinilor plantelor o zonă neplantată suficientă dezvoltării corespunzătoare plantei. Specialiştii recomandă ca, înainte de plantare, să ne informăm de dimensiunile arborelui sau arbustului la maturitate, pentru a nu bloca lumina plantei din vecinătate. Pentru spaţii mici din curte sau din grădina destinată agrementului se recomandă alegerea pomilor ornamentali care nu cresc prea înalţi sau care se pot modela uşor şi care oferă umbra necesară grădinii din primăvară şi până toamna.

„Cei care doresc ca în grădină să facă combinaţii de arbuşti ornamentali şi flori nu respectă întotdeauna regulile de convieţuire a speciilor. Sunt clienţi care vor plante de dimensiuni mai mici, între 50 – 100 cm, pe care le pun des. Recomandarea este să lase un anumit spaţiu în funcţie de specie pentru că, în momentul în care încep să crească, se suprapun şi îşi iau din spaţiul vital, nu mai au o formă corespunzătoare, iar rădăcina arbustului sau arborelui riscă să fie sufocată de rădăcinile altor plante prea apropiate. În perioadele călduroase şi secetoase arbuştii se udă abundent, pentru plante apropiate nemaifiind asigurat necesarul de apă. Anul acesta nu au fost probleme din cauza gerului, dar în ultimii ani au fost probleme din cauza secetei“, ne-a precizat ing. Andi Butnaru.

Silvicultorii recomandă ca lianele gen caprifoi să fie protejate cu tutori împotriva vântului sau vijeliei, coniferele proaspăt plantate să fie protejate de razele soarelui în primele săptămâni după plantare, iar coniferele mai mici ca dimensiuni, cum sunt varietăţile de tuia sau ienupăr, să aibă legate crengile de-a lungul trunchiului pe timpul iernii pentru a nu fi deformate de greutatea zăpezii. Tot coniferelor nu trebuie să le lipsească apa, pe timp de secetă udându-se abundent şi la fel toamna, înainte de îngheţ, deoarece sunt plante verzi tot timpul şi asimilează apă şi iarna. Primăvara se recomandă tunderea pentru întreţinerea coroanei prin tăierea ramurile uscate şi a celor orientate spre interiorul coroanei la arbori şi îndepărtarea lemnului bătrân sau uscat la arbuşti.

Arbori, arbuşti şi flori

Pe lângă arbori şi arbuşti, la pepiniera din Salcea se produc şi flori. Pentru a nu avea pierderi din punct de vedere economic în cazul în care produsele nu se vând în anul respectiv, silvicultorii s-au orientat spre plante perene. Primăvara aceste plante reînvie, nemaifiind necesară plantarea, un avantaj al plantelor perene. „Avem varietăţi de crizanteme, garofiţe, crini de toamnă, varietăţi de sedum etc. Ele se cultivă la ghiveci şi se pot achiziţiona tot timpul anului, dar plantarea în teren se face în anumite perioade“, este recomandarea ing. Andi Butnaru.

GALERIE FOTO


Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 46-48

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti