reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Feb 2020

Aproape 1.500 ha de pădure cu proprietari necunoscuţi, în pază la ocoalele silvice sucevene

În anul 2018, în judeţul Suceava au fost preluate în pază 758 ha de pădure deţinute de proprietari identificaţi. Pentru o suprafaţă de 1.428 ha pădure, în cazul căreia proprietarii nu mai pot fi identificaţi ori cu proprietari decedaţi şi dezbatere succesorală neefectuată, preluarea în pază s-a făcut în baza unor acte de constatare întocmite de ocoalele silvice.

O activitate cu impact major în gospodărirea durabilă a pădurilor este cea de asigurare a pazei pădurilor prin ocoale silvice. Această activitate are două componente, respectiv asigurarea serviciilor silvice pentru proprietarii de pădure identificaţi, precum şi preluarea în pază a pădurilor cu deţinători neidentificaţi. Pentru deţinătorii de pădure care nu au asigurate serviciile silvice prin contract s-au trimis notificări privind această obligaţie, iar în cazurile în care deţinătorii nu s-au conformat s-au întocmit 109 procese-verbale de constatare a contravenţiei, majoritatea cu avertisment, dându-se termene de conformare şi de revenire.

„În ceea ce priveşte preluarea în pază a suprafeţelor de fond forestier, la nivelul judeţului Suceava am reuşit să preluăm 10% din suprafaţa neadministrată, respectiv 1.450 ha. Această operaţiune este destul de dificilă pentru că implică cunoaşterea proprietarilor actuali de fond forestier, iar aceasta necesită eforturi deosebite. Este vorba de proprietăţile care au fost puse în posesie prin Legea nr. 18 din 1991 şi în care, de cele mai mult ori, proprietarul nu a urmărit menţinerea limitelor de proprietate și gospodărirea acelor păduri. La această dată suntem nevoiţi să le preluăm pentru a asigura paza şi pentru a nu permite executarea de tăieri ilegale pe aceste suprafeţe. Pentru realizarea acestui deziderat am avut o corespondenţă destul de intensă cu 63 de unităţi administrativ-teritoriale de pe raza judeţului Suceava pentru preluarea cu servicii silvice a suprafeţei totale de 12.776 ha, solicitând situaţia actuală a proprietăţilor şi informaţii suplimentare pentru că preluarea în pază trebuie să fie obligatoriu corelată cu datele referitoare la proprietar. Ea este permisă doar în situaţia când proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală sau nu este cunoscut la această dată proprietarul. Principiul de la care s-a plecat este cel de asigurare a suprafeţei pădurilor constantă. În plus, suprafeţele fără pază au constituit de regulă un debuşeu pentru tăierile ilegale. Câtă vreme se asigură acea pază şi statul şi-a asumat acest lucru, posibilitatea de a tăia ilegal este mult diminuată“, ne-a asigurat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.

Sprijin pentru servicii silvice şi compensaţii

Cu 437.903 ha, judeţul Suceava are cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, reprezentând 6,8% din cel al ţării şi 51,2% din suprafaţa judeţului.

Conform Codului silvic, serviciile silvice trebuie obligatoriu asigurate pentru fondul forestier privat de maximum 30 ha, inclusiv pentru suprafeţele la care dreptul de proprietate nu este clarificat. În cazul în care proprietarii unor suprafeţe de pădure de sub 30 ha refuză încheierea contractelor de servicii silvice, pădurea respectivă va fi predată de către Garda Forestieră în pază unui ocol silvic autorizat, prin control silvic de fond.

„S-a acordat atenţie analizei documentaţiei privind acordarea sprijinului pentru servicii silvice, în special pentru pază, prin aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 864 din 2016. În acest sens au fost verificate 1.622 de solicitări şi a fost alocată de la buget o sumă de 84.000 lei pentru servicii de pază. De asemenea, s-au acordat compensaţii pentru funcţiile de protecţie, cum este cazul proprietarilor care deţin suprafeţe de fond forestier situate în zone de protecţie şi de pe care nu poate recolta masă lemnoasă. În acest caz vorbim de 24 de solicitări aferente unei suprafeţe de 578 ha şi care au beneficiat de sume compensatorii în valoare de 196.000 lei. Consider că prin aceste măsuri statul încearcă şi îşi arată dispoziţia în a sprijini proprietarii de păduri pentru a le proteja şi pentru a asigura o gestionare durabilă a fondului forestier. În ceea ce priveşte împădurirea terenurilor forestiere, în judeţul Suceava, în cursul anului 2018, au fost aprobate 280  de devize pentru împădurire, realizându-se împădurirea unei suprafeţe de 325 de hectare suprafeţe din fond forestier proprietate privată“, ne-a precizat Mihai Găşpărel (foto).

Prevenirea tăierilor ilegale

Paza pădurilor, intensificarea controalelor, prevederile legislative care au sporit numărul şi valoarea sancţiunilor, implicarea societăţii civile în procesul de semnalare şi creşterea rolului instituţiilor statului în procesul de constatare şi sancţionarea au dus la scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale şi a numărului de infracţiuni la regimul silvic. Potrivit lui Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, în ceea ce priveşte activitatea de control, în anul 2018 Garda Forestieră Suceava a efectuat 2.800 de acţiuni de control pe raza celor cinci judeţe din subordine (Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău), care s-au soldat cu 1.067 de contravenţii, ceea ce înseamnă că la mai puţin de trei controale s-a aplicat o contravenţie.

„Valoarea amenzilor aplicate se ridică la 2.800.000 lei, iar volumul de lemn confiscat este semnificativ, 13.000 m.c. În ceea ce priveşte volumul arborilor tăiaţi ilegal, acesta totalizează 4.900 m.c. Dacă ar fi să facem o corelaţie, şi cred că este relevantă, volumul confiscat este de 3 ori mai mare decât cel tăiat ilegal. O parte  din acest lucru se datorează faptului că nu ai posibilitatea pe parcursul unui an să identifici tot ceea ce s-a tăiat ilegal, iar o altă explicaţie este că au existat confiscări generate de necunoaşterea sau nerespectarea unor proceduri de diminuare a riscului care nu au fost respectate de către operatorii economici.

Valoarea prejudiciilor generate de tăierile ilegale a fost cuantificată la suma de 2.5000.000 lei, numărul sesizărilor penale este de 98, iar la nivelul Gărzii Suceava au fost înregistrate şi verificate 186 de petiţii. Pentru a avea o imagine mai clară asupra activităţii gărzii trebuie să precizez că avem un număr de 81 de posturi şi lucrăm cu 70 de angajaţi. Avem 11 posturi vacante şi acest lucru se simte în activitate, în special în judeţele Bacău şi Botoşani. Încercăm, dacă legea ne va permite, să facem concursuri pentru angajarea personalului“, ne-a spus Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

1918 stejari marchează „Pădurea Centenar“ la Vaslui

În data de 17 aprilie 1918 a fost dat startul creării  „Pădurii Centenar“, acțiune care s-a desfășurat concomitent, atât în România, cât și în Republica Moldova. Astfel, pe teritoriul Ocolului Silvic Huși, din zona Dobrina pe o suprafață de 1,3 ha a fost plantat frasin, paltin, dar și lemn câinesc și cireș. Iar pe teritoriul Ocolului Silvic Bujor, întreprinderea silvică Hîncești-Silva (lângă punctul vamal Leușeni) pe o suprafață de 1,7 ha, a fost plantat plop și frasin. La acest eveniment au participat silvicultori din ambele state.

În cadrul evenimentului, au fost plantați 1918 puieți forestieri în România, în zona Dobrina-Huși, din județul Vaslui, și 1918 de puieți forestieri în Republica Moldova, în apropiere de localitatea Leușeni din raionul Hîncești: „Această acțiune se desfășoară în tandem cu colegii noștri de la Agenția  „Moldsilva“ din Republica Moldova. Exact în acest moment încep lucrările de plantare la un șantier de împăduriri pe zona Leușeni din Republica Moldova. Noi le considerăm păduri surori, dedicate Marii Uniri. Un grup format din cinci silvicultori din Republica Moldova sunt astăzi alături de noi pentru a planta la „Pădurea Centenar“, iar o echipă de silviculturi români sunt deja peste Prut la șantierul din Leușeni și plantează“, a precizat în deschiderea evenimentului Dragoș Ciprian Pahonțu, director general Romsilva.

Pădurea: bogăția națională a copiilor și nepoților noștri

plantari3 Ocolul Silvic Husi

La acțiunea de plantare a pădurii memoriale a participat și ministrul Apelor și Pădurilor, Ion Deneș, care se declară mulțumit de inițiativă: „Mă bucur că astăzi aici, împreună cu dumneavoastră participăm la această acțiune care este prima acțiune din „Anul Centenar“, pe care o facem la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Evenimentul de astăzi face parte dintr-o serie de acțiuni pe care noi le avem în acest an, și pentru că este prima acțiune a noastră este cea mai încărcată de emoții; de emoții pentru că noi, cei de vârstă medie împreună cu cei de vârsta a treia, cu experiență, alături de cei tineri, participăm la un semn de recunoaștere a sacrificiului pe care l-au făcut strămoșii noștri, cei care au avut un ideal în viață, respectiv idealul de a reuși, ca toți cei care vorbesc aceeași limbă să fie uniți într-o singură țară, numită România. Acest lucru știți foarte bine că s-a întâmplat acum 100 de ani, în 1918 și a început în 27 martie 1918, când Basarabia a hotărât să se unească cu Regatul României. Eu vin dintr-o zonă pe care o știți toți, respectiv regiunea Transilvania, unde înțelegem atât de bine acest act extraordinar de unire într-o singură țară a tuturor celor care sunt vorbitori sau au fost vorbitori de limba română. Să nu uităm asta... și voi tinerilor când veți trece pe acest drum și veți vedea această pădure, pe care noi o să o plantăm astăzi, acești 1918 puieți de stejari, și veți trece și dincolo și veți vedea ceilalți 1918 puieți, tot stejari să vă aduceți aminte că, atât cei de dincoace de Prut, cât și cei de dincolo de Prut suntem frați vorbitori a aceeași limbi. Acest lucru cred că este important și să nu-l uităm niciodată, și mai mult de atât, acest „An Centenar“ să-l marcăm așa cum se cuvine! Acest tip de activitate aduce o plus valoare fiecăruia dintre noi la bogăția națională, pentru că pădurea așa cum știți este una dintre resursele foarte importante pe care le are România, iar aceste resurse dacă știm să le valorificăm, vor beneficia de ele, atât copii, cât și nepoții noștri. Avem datoria sfântă să avem grijă de această bogăție.“

… să trecem Prutul ca frații

plantari1 Ocolul Silvic Husi

Acest eveniment întărește totodată relațiile tradiționale și profesionale și contribuie la dezvoltarea unui bogat schimb de experiență prin care beneficiar trebuie să fie pădurea în contextul schimbărilor climatice: „Suntem prezenți la un eveniment foarte important pentru ambele părți. Eu cred că acțiunea de astăzi va avea ca urmare lucruri mult mai frumoase decât cele pe care le facem astăzi! Să crească stejarii care îi plantăm astăzi, aici și la noi peste Prut, în Basarabia, să fie de bun augur și să trecem Prutul ca frații, ca un neam comun  ... și să ne fie de bine!“, a precizat Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic Moldsilva, Republica Moldova.

Prefectul vasluian Eduard-Andrei Popică a plantat și el un stejar, în amintirea unirii de acum 100 de ani: „Astfel de evenimente ar trebui să fie mai dese în județul Vaslui, cât și în toată țara, având în vedere mediul care ne înconjoară și felul în care au fost afectate pădurile, cel puțin în ultimii ani. Salut acest eveniment și ne bucurăm de vizita invitațiilor noștri. Este păcat că, astfel de evenimente nu se organizează mai des, dar cu promisiunea către dumneavoastră că vom reorganiza asemenea acțiuni.“

Acțiuni cu prilejul Centenarului Marii Unirii

plantari4 Ocolul Silvic Husi

Evenimentul, organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova, Regia Națională-Romsilva și Agenția „Moldsilva“ din Republica Moldova, se înscrie în seria de acțiuni prin care este marcat Centenarul Unirii din 1918.

Centenarul Marii Uniri din 1918 va fi marcat de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva prin mai multe evenimente în acest an. Astfel, la punctul de întâlnire a celor trei provincii istorice va fi ridicat „Punctul Frăției Neamului Românesc“, un observator deschis publicului larg, iar în toamnă va fi inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada“ expoziția jubiliară „100 de ani de Silvicultură în România“.

Acțiunea de plantare coincide cu „Luna Plantării Arborilor“, în care se desfășoară campania de împăduriri de primăvară. În cursul campaniei de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor- Romsilva va planta 24,8 milioane de puieți forestieri, regenerând astfel 9.383 de hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului. În ultimii  27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare, păduri proprietate publică a statului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ocolul silvic Stulpicani

Aproximativ 29% din fondul funciar al României este reprezentat de păduri, care, conform majorităţii analizelor naţionale şi internaţionale, reprezintă una dintre cele mai importante resurse economice şi ecologice ale ţării, dar care în perioada postdecembristă a avut de suferit din cauza exploatării iraţionale. Pe plan intern, de departe cel mai împădurit judeţ, dar şi cel în care s-a exploatat cel mai mult masa lemnoasă în ultimii 10 ani este Suceava. În acest sens, l-am rugat pe inginerul Emanuel Havrici, de la Ocolul Silvic Stulpicani, judeţul Suceava, să ne vorbească mai pe larg despre obţinerea puieţilor, tehnologiile de reîmpădurire, dar şi despre cum ar trebui exploatat legal şi corect fondul forestier.

Obţinerea materialului săditor de molid

– Domnule inginer, ştim că Ocolul Silvic Stulpicani deţine o pepinieră arboricolă. Cum realizaţi materialul biologic?

– Pe raza cantonului silvic Botoşana avem amplasat un solar cu o suprafaţă efectivă de 350 de metri pătraţi în care am semănat în această primăvară molid. Sămânţa provine din conurile de molid recoltate tot de pe raza acestui canton, mai precis dintr-o livadă special amenajată cu arbori seminceri, care ajung chiar şi la vârsta de 160 de ani. Sunt arbori identificaţi şi selectaţi în acest scop, care sunt duşi până la vârsta de la care putem recolta seminţe de calitate, astfel încât să obţinem un arboret sănătos şi adaptat la condiţiile locale. Nu orice molid este bun pentru sămânţă; de aceea arborii din care recoltăm trebuie să îndeplinească anumite criterii şi o anumită vârstă.

– Cât timp îi ţineţi în seră şi ce parcurs urmează ulterior?

– Acum avem în solar aproximativ 270.000 de puieţi de molid pe care îi vom muta în pepinieră primăvara următoare, când facem repicajul, unde vor rămâne încă 2 ani şi apoi vor fi plantaţi în forestier. Pentru semănătura de molid avem un pat germinativ de 20 de centimetri cu turbă, peste care avem un strat de 4-5 cm de humus de fag şi molid în amestec, astfel încât să reproducem cât mai fidel condiţiile naturale ale speciei. Anterior punerii în solar, sămânţa a fost forţată în apă rece timp de 14-28 ore, iar patul germinativ a fost tratat cu Nematorin împotriva dăună­torilor din sol. De asemenea, după însămânţare irigăm în mod repetat sola până la răsărire şi tratăm cu fungicidul Previcur. Molidul este o cultură pretenţioasă, care are nevoie de mai multe tratamente şi de un microclimat stabil.

– Ce suprafaţă de pădure plantaţi peste 3-4 ani cu aceşti puieţi?

– Nu întreaga cantitate de puieţi pe care o producem o utilizăm pe raza ocolului nostru, dar la o medie de 200.000 de puieţi produşi în fiecare primăvară se poate asi­gura împădurirea unei suprafeţe de 350 – 400 ha/an. Noi mai avem încă două solarii, unul la sediul de ocol şi altul la pepinieră, în care în acest moment avem brad. Anul acesta am făcut şi sponsorizări către persoane fizice şi primăria Stulpicani, cu care am avut un proiect prin care am plantat, împreună cu copiii şcolii, pe 1 ha de teren degradat aparţinând autorităţilor locale, aproximativ 4.000 – 5.000 de puieţi.

– Ce diferenţe tehnologice există între semănătura de molid şi de brad?

– În primul rând bradul se seamănă toamna, fără să fie necesar un substrat atât de complex cu surplus de humus şi turbă, cum este cel din solarul pentru molid. Apoi, la brad semănăturile sunt acoperite cu umbrar împotriva soarelui. Bradul este o specie de umbră şi atunci protejăm semănătura de radiaţiile razelor solare fiindcă, altfel, s-ar usca. De asemenea, bradul stă mai puţin în pepinieră, după doi ani de la însămânţare el putând fi plantat în forestier. Pepiniera noastră are 2,6 ha, din care aproximativ jumătate sunt ocupate în prezent cu puieţi şi anul acesta, pentru ce am plantat în masiv, avem o reuşită la intrarea în vegetaţie de 96-100%.

Beneficiile colaborării cu un ocol silvic autorizat

– Care sunt regulile principale pentru exploatarea corectă a pădurilor? Ce trebuie să facă deţinătorul de pădure ca aceasta să fie exploatată legal? Vă întreb acest lucru pentru că în ultimii 20 de ani au fost probleme în acest sens.

– În silvicultură există un principiu al continuităţii şi al durabilităţii, ce presupune să avem aceeaşi structură omogenă a pădurilor, o structură a arboretului care să asigure un mediu şi un climat propice omului. Ceea ce pot recomanda proprietarilor de terenuri private este, în primul rând, în cazul în care nu au un contract de administrare cu un ocol silvic autorizat, să facă acest pas pentru a putea asigura paza şi exploatarea în condiţii legale şi, mai ales, în condiţii de respectare a mediului înconjurător.

– Care ar fi deosebirea între a fi şi a nu fi într-o structură de acest fel?

– La ora actuală, conform prevederilor legale, cea mai mare parte a proprietarilor de pădure, indiferent că sunt primării, persoane fizice sau altă natură de proprietate, au contracte de administrare cu un ocol silvic privat, de stat sau mixt. Ocolul Stulpicani este un ocol care are, în cea mai mare parte, 92-93% din suprafaţa de fond forestier pădure – proprietate a statului român, dar există şi ocoale în care, desigur, proporţia e inversă sau sunt numai ocoale private. Indiferent de natura lor, toate aceste ocoale au specialişti, sunt atestate şi acreditate de către minister şi pot funcţiona în condiţii de legalitate şi normalitate, asigurând totodată şi paza pădurilor.

– Bănuiesc că specialiştii din ocolul silvic le asigură şi asistenţă tehnică, consultanţă de specialitate privind modul de îngrijire a pădurii, modul de exploatare etc.

– Chiar dacă suprafaţa de pădure – proprietate privată este mică, menţinem un contact permanent cu cetăţenii, îi informăm despre modificările legislaţiei în vigoare, despre starea de sănătate a arboretelui, anual le trimitem o informare privind lucrările care s-au făcut, iar proprietarii ne raportează orice probleme ar putea apărea pe raza pădurilor administrate de noi şi până acum nu am avut decât de câştigat de ambele părţi. Un alt avantaj este faptul că, acolo unde sunt prevăzute lucrări, acestea se fac într-un mod legal, suntem un ocol certificat FSCE; acest lucru presupune că respectăm un anumit standard impus la nivel mondial de către un organism de certificare, ceea ce dă o valoarea suplimentară lemnului. Lemnul pe care noi îl lucrăm poartă sigla FSCE; este o siglă pe care, dacă o căutaţi, o să o vedeţi pe mobila de calitate, adică presupune că toate lucrările din arboret se desfăşoară la timp şi în mod corect.

– Sunt multe zone în care mare parte din suprafaţă sau poate chiar în totalitate este în sector privat. Ce reguli sunt acum, după noua legislaţie, privind exploatarea acestor păduri şi care sunt sancţiunile?

– Dacă e să vorbim despre noul cod silvic, acesta este încă în dezbatere în Parlament, nu avem o formă definitivă a lui, dar, la ora actuală, şi legislaţia pe care o avem prevede atât lucrările silvice care trebuie să fie efectuate cât şi sancţiunile aplicate în cazul în care acestea nu sunt respectate. Ceea ce recomand proprietarilor este să efectueze la timp lucrările de îngrijire a arboretelui în aşa fel încât să păstreze starea de sănătate a acestuia; acolo unde amenajamentul prevede – efectuarea lucrărilor progresive în aşa fel încât să se lucreze cât mai mult cu seminţiş natural din zona respectivă. De asemenea, noi suntem deschişi: anul acesta am oferit puieţi către persoane fizice gratuit, prin sponsorizări. Şi colegii mei din teren sunt în permanenţă în pădure, îi îndrumă, avem personal de calitate, cu care se poate discuta orice problemă, care ştiu ce înseamnă lucrările de împădurire şi există o colaborare permanentă între ocol şi celelalte instituţii ale statului, prin care facem o muncă de lămurire cu cetăţenii. De altfel, la noi, cetăţenii, fiind preocupaţi de silvicultură şi de creşterea animalelor, au grijă de pădure fără să fie nevoie să le impunem, adică privesc pădurea ca pe o moştenire tradiţională.

Ion Banu, Daniel Plăiaşu

Abonează-te la acest feed RSS