Ziua Silvicultorului, sărbătoarea tradițională a sectorului silvic, a fost marcată la mijlocul lunii iunie, printr-un eveniment organizat la Zizin, județul Brașov, de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Asociația Administratorilor de Păduri și Direcția Silvică Prahova.

La cea de-a XXXIII-a ediție a Zilei Silvicultorului au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Daniel Nicolăescu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri, Adrian Crețu, președintele Societății „Progresul Silvic“, Gheorghe Gavrilescu, directorii direcțiilor silvice și ai administrațiilor de parcuri naționale și naturale administrate de Romsilva, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai pensionarilor silvici și ai mediului academic.

În cadrul evenimentului a fost organizată „Ziua Specialistului“, un concept „Forest România“, precum și o dezbatere privind temele de actualitate din silvicultură.

Directorul general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, în alocuțiunea sa, a remarcat coeziunea corpului silvic, precum și nevoia adaptării la provocările momentului pentru sectorul silvic, în special implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, adaptarea la nevoile pieței și la politicile europene privind pădurile și mediul.

Ziua Silvicultorului este o sărbătoare oficială legiferată prin Statutul Personalului Silvic și este marcată anual, din 1991, în luna iunie, de întreg corpul silvic care activează în sistemul public sau privat, împreună cu sindicatele din silvicultură, organizațiile profesionale și mediul academic.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, 80% din acestea deținând certificarea managementului forestier în standard internațional, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Asociația Administratorilor de Păduri este organizația profesională a structurilor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice, înființată în anul 2004, care reunește 114 de ocoale silvice de regim, administrând, în total, 1,4 milioane de hectare fond forestier proprietate privată. (B.P.)

Păstrăvăria Regiei Naţionale Romsilva, Direcţia Silvică Prahova, secţie în cadrul Ocolului Silvic Ploieşti, a fost înfiinţată în 1978 cu scopul de a avea o producţie de 30 tone păstrăv viu, valorificabil. Deşi proiectul iniţial a fost adaptat la noile condiţii de existenţă, păstrăvaria Moara Domnească a trecut proba timpului şi are meritul de a livra pe piaţă păstrăv proaspăt, de calitate, crescut natural. Ioan Domşa, şef serviciu vânătoare şi piscicultură Ocolul Silvic Ploieşti, şi Bogdan Lente, şef formaţie păstrăvărie, au fost cei care ne-au vorbit despre structura actuală a unităţii şi tehnologiile de creştere implementate aici.

Care a fost evoluţia proiectului iniţial

Păstrăvăria Moara Domnească, spune Ioan Domşa, nu a funcţionat niciodată la capacitatea la care a fost construită din cauza debitului de 90 de litri/sec., considerat mic pentru capacitatea unităţii şi pentru numărul de bazine pe care îl are. Ca soluţie s-a mers pe captarea izvoarelor din zonă care au o apă foarte bună, lucru demonstrat şi de analizele de laborator. Apa este captată din pădure în bazinul principal de unde este redirec­ţionată uniform în fiecare bazin. Deşi proiectul iniţial a fost regândit, păstrăvăria funcţionează şi astăzi.

„Pentru a rezista a trebuit să ne adaptăm. Nu am mai ţinut reproducători şi am început să achiziţionăm ori puiet la vârstă şi greutate foarte mici, ori icre embrionate din import. Astfel nu am mai avut nevoie de hala de creştere, iar bazinele circulare le-am folosit doar pentru o perioadă de acomodare a puietului la condiţiile de aici. Ceea ce avem acum este strictul necesar pentru producţia de 15 tone pe care o facem anual. Dar faptul că ne-am făcut treaba, că am produs şi livrat un păstrăv natural şi bun a fost principalul motiv pentru care ne desfăşurăm activitatea şi acum. Nu raportăm producţia de acum cu cea de atunci. Cert este că peştele pe care îl distribuim la persoane fizice şi juridice de cinci ani – avem şi un contract cu lanţul de magazine Auchan – ne permite să acoperim cheltuielile“, spune şeful serviciului de vânătoare şi piscicultură.

Bogdan Lente, şeful păstrăvăriei, spune că funcţionarea acestei păstrăvării atipice a fost posibilă prin imple­mentarea unor tehnologii de creştere diferite şi că întreaga activitate este una de fineţe.

„La momentul actual în păstrăvărie există în jur de 5 tone de peşte, din care păstrăv pentru consum 3 tone, păstrăv la 100 de grame 2 tone şi puietul de cca. 10 grame, achiziţionat de la Direcţia Silvică Corabia, este undeva la 400 kg. Aceasta este o păstrăvărie mai atipică în sensul că, spre deosebire de o păstrăvărie de munte a cărei apă are un oxigen între 9 şi 11 mg, noi nu reuşim să avem un oxigen mai mare de 6-7 mg pe timp de iarnă, când temperatura este mai mică. Păstrăvul are nevoie de mult oxigen, de aceea trebuie să intervenim în perioada de vară, când temepratura nu trebuie să depă­şească 20 de grade Celsius, cu aeratoare pentru a suplimenta nivelul de oxigen din apă. Pentru o creştere normală a păstrăvului temperatura trebuie să fie între 11-8°C.“

Alegeţi peştele românesc în locul celui importat!

Foarte mulţi oameni ştiu că la Moara Domnească există o păstrăvărie a Direcţiei Silvice şi atunci activitatea de aici a devenit un fel de tradiţie. Dar desfacerea este, într-adevăr, o provocare, mărturiseşte Ioan Domşa.

„Nu putem concura cu preţurile producătorilor mici care folosesc tehnologii mult mai moderne, iar produsul pe care îl livrează ajunge la un preţ aproape la fel cu al nostru. Diferenţa este că ei, fiind particu­lari, pot negocia preţul respectiv cu retailerul. Mai mult, din păcate, românii nu au o cultură a consu­mului de peşte. Aceștia s-au obişnuit să mănânce peşte la nuntă sau de Florii, iar consumatorii nu conştientizează că în locul unui peşte adus din Bulgaria sau din alte state, care nu oferă garanţia calităţii, pot alege un produs românesc, un păstrăv natural şi neaoş.“

În completare, spune Bogdan Lente, şeful păstrăvăriei, pentru a optimiza activitatea a trebuit ca unitatea să se adapteze condiţiilor de pe piaţă, adică să existe producţie pentru vânzare tot timpului anului.

„Trebuie să asigurăm săptămânal peşte pentru piaţă. Acesta pleacă din păstrăvărie viu în autoutilitara dotată cu hidrodion şi oxigen. Un peşte de calitate trebuie să aibă un aspect cât mai lucios, culoarea branhiilor să fie roşiatică, iar ochii să nu fie albicioşi. Păstrăvul Curcubeu este comercializat când ajunge la vârsta de un an şi jumătate, când are o greutate de cca. 500 de grame.“ 

Tehnologiile de creştere a păstrăvului la altitudini joase

Unitatea de la Moara Domnească are nişte particularităţi specifice, impuse de existenţa ei în regiunea de câmpie a ţării. Păstrăvul fost singura specie de peşte care s-a pretat pentru creşterea aici şi doar păstrăvul din rasa Curcubeu. Niciuna dintre toate celelalte specii aduse aici nu a rezistat, iar pierderile au fost mai mari. Despre tehnologiile de creştere ne-a vorbit şeful păstrăvăriei Bogdan Lente.

„În momentul de faţă avem opt bazine circulare de aclimatizare, trei populate cu puiet de cinci luni, cu o greutate între 10 şi 12 grame. Puietul îl achiziţionăm în perioada septembrie-octombrie sau ianuarie-februarie pentru că vara, având un debit mai scăzut de apă şi în contextul unor condiţii atmosferice neprielnice (tempe­raturi mari), pierderile sunt mai mari. Şi atunci cumpărăm puietul iarna pentru a-l putea aclimatiza. Într-un bazin circular sunt undeva la 8.000 de peşti. Întreţinerea bazinelor presupune spălarea şi dezinfectarea lor, sunt monitorizate foarte atent, periodic măsurăm nivelul de oxigen din apă în condiţiile în care nu avem aeratoare pornite (norma este 6,5-7 mg) şi temperatura trebuie să fie între 12-13 grade Celsius. În fiecare bazin se face curăţenie la 4-5 zile. După cca. două săptămâni de aclimatizare, puietul este sortat pe categorii, în funcţie de dimensiune şi greutatea lor, şi este transferat în bazinele de creştere, anterior igienizate. Bazinele de creştere au cca. 180 m³ de apă, iar cantitatea de peşte este de o tonă şi jumătate. După şase luni se face din nou o sortare ținând cont de dimensiune şi greutate. Raţia furajeră se stabileşte în funcţie de greutatea peştelui şi a temperaturii din apă şi poate fi servită de două sau de trei ori pe zi vara şi creşte progresiv în funcţie de greutatea păstrăvului. Folosim o hrană plutitoare din import şi avem un mare noroc că, fiind aproape de izvoare pe timp de iarnă, nu îngheaţă apa, iar hrana poate fi administrată şi în lunile geroase, când în alte păstrăvării apa este înghețată. Pe timp de vară, din luna mai până în octombrie, când temperatura creşte până la 17°C, folosim  24 din 24 de ore aeratoarele care suplimentează nivelul de oxigen.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ce ne spune ing. Dragoș Gabriel Ciomag, directorul Direcției silvice județene

„Acum, la începutul primăverii, unitatea noastră are în grijă directă peste 90.000 ha fond forestier de stat și alte 21.000 ha în pază și protecție, dar se confruntă cu o stare de nemulțumire în rândul multora dintre cei 170 de pădurari. Acest fapt este cauzat nu atât de nivelul salariilor, oricum modeste – 1.400 lei lunar, net – cât mai ales de penalitățile mari, repetate, care le sunt aplicate de către diferite organisme de control. Auzim adesea vorbindu-se de intenția unora de a pleca din sistem ori chiar să se retragă la pensie. Acest lucru este posibil, cu atât mai mult cu cât în marea lor majoritate aceștia sunt trecuți de prima tinerețe, ori se apropie de vârsta pensionării. Nemulțumirea lor este mare fiindcă s-a ajuns până acolo încât amenzile să depășească veniturile lunare.“ Situația aceasta este confirmată și de consilierul juridic al unității, dl avocat Sorin Vintilă:

Dragos Gabriel Ciomag„Vă întrebați, poate, cum de s-a ajuns aici, după ce, vreme îndelungată, slujitorii de bază ai pădurii nu cutezau să se dea în lături de la nicio activitate specifică. Acum, la un salariu destul de modest activității lor, nici vorbă de gând pentru plecare, oamenii pădurilor suportând adesea amenzi cu mult peste veniturile lor, ne mai spune directorul direcției silvice Prahova. Or, se știe prea bine la ce volum mare de muncă sunt supuși pădurarii. Ei fac cam de toate. De la paza zi-lumină a cantonului lor, care în zona de munte depășește 700 ha de pădure, până la o mulțime de servicii silvice pentru sute și sute de proprietari. Apoi, au în grijă directă și nenumărate de lucrări de întreținere, de regenerare a pădurii, culegerea de plante medicinale și fructe de pădure, hrănirea faunei etc.

Așadar, de acum numărul pădurarilor scade, iar locul lor nu mai este luat de nimeni. Asta și pentru că școlile de profil de la Câmpina și Brănești-Ilfov, altădată pepiniere sigure de cadre pentru pădure, nu prea mai au de unde ne trimite absolvenți. Iar eventualii amatori din rândul sătenilor, cu diplomă de absolvire, dornici să se dedice meseriei de silvicultor, sunt tot mai puțini.

În această situație, oamenii noștri de bază pentru reușita veniturilor și a profitului, care în 2017 va fi de 83 miliarde de lei, doresc să plece din sistem. Mă întreb, cu cine vom realiza aceste programe?“

Cât de reală este situația de acum, când plâng pădurile după pădurari? În cele ce urmează vom prezenta discuția avută la Garda Forestieră Ploiești, unitatea vizată de marile amenzi, apreciate de silvicultori ca fiind nedrepte.

Ce ne se spune ing. Viorel Mihălcioiu, inspector-șef

„Noi nu suntem sperietoarea pădurii! Aplicăm corect legea. Și atât! Mai întâi este vorba de existența pe raza de activitate a unității noastre – Argeș, Dâmbovița și Prahova – a peste 54.000 ha de pădure, nepăzită, dintre acestea 17.000 ha fiind în Prahova. Unor astfel de păduri nu le știm încă proprietarii. Drept urmare, acestea sunt azi în grija nimănui. Așa ceva avem la Sinaia, Câmpina, Măneciu, Vărbila. Se întâmplă ca pădurarul să le zică amatorilor de chilipiruri: «Vedeți că astea nu sunt păzite!» Pornind de la faptul că la nivelul țării avem păduri nepăzite pe 550.000 ha, care ar aparține unui număr de cca 895.000 de proprietari, situația este destul de gravă. Noi am început de ceva vreme identificarea proprietarilor, pe la primăriile comunale. Treaba este foarte grea. Avem și o dronă și sperăm ca încet-încet să lămurim situația. Legea îl obligă pe deținătorul de pădure să respecte regimul silvic. În caz contrar, putem aplica amenzi între 1.000-2.000 lei fiecărui proprietar. Deocamdată, nu știm cui!“

ingViorel Mihalcioiu inspector sef Garda Forestiera Ploiesti– Dar, domnule director, ne spuneți că toți cei 147 de pădurari sunt mereu în atenția dvs.! Chiar așa?

– Nu, noi doar îi monitorizăm.

– Totuși, acuzațiile pădurarilor sunt grave...

– Da. Noi facem controalele în comun cu Poliția și cu Jandarmeria, uneori și cu ANAF. Se întâmplă ca cineva din echipă să se erijeze în șef. Și atunci apar ceva probleme. Vedeți că nu numai noi aplicăm amenzi. Nu toate controalele se soldează cu amenzi.

– Pădurarii spun că aceste controale sunt foarte dese. De ce?

– Ce-i drept, sunt cam dese. Apoi, uneori Poliția ne spune că, dacă i-am prins cu nereguli, să aplicăm amenzi.

– La limita maximă și nu în raport cu valoarea pagubei?

– Nu tot timpul, la maximum. La nivelul anului 2016, spre exemplu, am aplicat doar 556 de amenzi, cu o valoare totală de 895.000 de lei, plus 861 de contravenții, precum și zece dosare penale, cu o valoare totală a prejudiciului de 130.000 lei. Cum vedeți, sancțiunile nu sunt nici aspre și nici foarte mari. Avem și cazuri de pădurari mai slab pregătiți profesional. Vreau să fiți convins că toate amenzile se aplică cu profesionalism. De fiecare dată analizăm situația cu toată responsabilitatea. Repet: noi nu suntem o sperietoare a pădurii. Avem niște planuri comune cu organismele de control în acțiunea cunoscută sub numele de „Scutul pădurii“. Se întâmplă ca cei de la Poliție să aibă o altă concepție față de neregulile constatate. Dacă nu aplici sancțiuni ei zic că ar putea fi vorba de abuz în serviciu. Sigur, salariile pădurarilor sunt mici față de răspunderile mari pe care le au. Cu toate acestea, nu cred că vom ajunge să plângă pădurile după pădurari. Veți vedea!

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 48-49

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti