reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Recomandări privind comercializarea și consumul de alimente specifice Postului de Crăciun

În perioada “Postului de Crăciun”, populația care respectă această tradiție creștină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi, și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor, respectiv prin: 

  • contaminanți chimici - care includ substanțe chimice provenite din mediu, (contaminare întâmplătoare) aportul suplimentar de compuși chimici proveniți din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
  • intenția ilicită de falsificare a alimentelor prin:
    • substituirea totală sau parțială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
    • înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
    • adaosul de substanțe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte;
    • utilizarea de ingrediente și aditivi alimentari neadmiși sau în doze mai mari decât cele recomandate;
    • punerea pe piață a unui produs de imitație în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Având în vedere atribuțiile și responsabilitățile operatorilor economici cu activitate în domeniul alimentar, a prevederile legislației privind siguranța lanțului alimentar, precum și riscul pe care îl prezintă, pentru sănătatea publică, prelucrarea și punerea în consum a unor sortimente de alimente specifice Postului de Crăciun, serviciile sanitare veterinare cu atribuții de supraveghere și control privind respectarea legislației în domeniul alimentar, atenționează administratorii din domeniu, că au următoarele obligații: 

  • să dețină documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranța alimentelor, eliberat de D.S.V.S.A. județeană;
  • să respecte condițiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilitățile privind dotarea după specificul obiectivului;
  • să dovedească prin documente calitatea și salubritatea materiilor prime, precum și faptul că au fost achiziționate din unități autorizate / înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și respectă programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de specialitate, acreditat,
  • să asigure condiții de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiții deosebite de temperatură și să monitorizeze funcționarea permanent a spațiilor respective;
  • prepararea și expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare și depreciere a acestora;
  • alimentele trebuie să fie ambalate sau preambalate, corespunzător, iar după caz etichetate și să se asigure încadrarea acestora în termenele de valabilitate;
  • să se folosească echipamente de protecție sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat;
  • să se efectueze periodic acțiunile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare;
  • să se gestioneze corect deșeurile și subprodusele rezultate, precum și neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare,

În aceiași măsură pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar, sau toxiinfecții alimentare, sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și consumatorii de alimente specifice acestei perioade cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spatii sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea și salubritatea acestora, evitând comerțul ”stradal ”sau a diferitelor produse preparate sau conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
  • citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă și termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
  • păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere;
  • să apeleze la personalul de specialitate, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei și a siguranței lanțului alimentar.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul D. S. V. S. A. județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine non animală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate, etc.

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Decorațiuni hand-made pentru Crăciun

Crăciunul se apropie cu pași repezi, drept urmare ne pregătim să împodobim casa și bradul de sărbătoare. Ca să intrați cu adevărat în spiritul sărbătorilor puteți să dedicați câteva minute din timpul dumneavoastră pentru a vă face singuri decorațiunile. Specialiștii în design floral vin în ajutorul nostru cu două propuneri originale. Folosind câteva elemente din natură și un pic de imaginație, Ștefan Dițu, designer floral, ne arată cum putem realiza un aranjament pentru masa de sărbători cochet, elegant și simplu de realizat. Iată care sunt pașii necesari!

Pentru început ne alegem un vas din ceramică în care vom pune un burete umed. Așezați buretele în vas și ajustați-l din jur împrejur, până ce va lua forma recipientului. Dacă vor rămâne goluri, umpleți-le cu bucăți mici din buretele rămas. După această etapă, fixați o lumânare în centrul aranjamentului și umpleți toată suprafața buretelui cu crenguțe mici de brad. De asemenea, pentru a capătă și mai multă prospețime, se vor adăuga printre crenguțele de brad și câteva fire de eucalipt. După ce am terminat de pus decorul verde, ne pregătim să lipim elementele decorative rând pe rând: ilex, bumbac, scorțișoară, fasole uscată, felii de portocale uscate, crenguțe, merișoare și, la sfârșit, neapărat o fundă. Nu exagerați cu accesoriile, mai puțin înseamnă de multe ori mai mult!

ornamCraciun 6

Ornament festiv pentru masă

V-ați plictisit de ornamentele de Crăciun pe care le tot  folosiți an de an? Dacă da, iată încă o nouă idee de decorațiune festivă pentru a vă reîmprospăta atmosfera de sărbătoare. Pentru început avem nevoie de o ghirlandă din brad (un mănunchi format din crenguțe legate cu sârmă), peste care vom pune două-trei rămurele de corylus. Apoi fixați-le cu silicon. Ulterior vom orna aranjamentul cu belicaps, globuri, trei crenguțe de ilex așezate pe marginea rămurelelor de brad, bumbac, puțină scorțișoară, lotus și felii de portocală.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Magazin

Romsilva anunță o scădere a numărului de pomi de Crăciun tăiați ilegal în 2017

Numărul pomilor de Crăciun tăiați ilegal a scăzut puternic anul trecut, în urma intensificării controalelor efectuate în ultimele două luni ale anului de personalul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, cu sprijinul polițiștilor și angajaților Gărzii Forestiere.

Astfel, în perioada 15 noiembrie – 31 decembrie 2017 au fost confiscați 6.003 pomi de Crăciun tăiați ilegal, în scădere cu 42% față de anul 2016, când în aceeași perioadă au fost confiscați 10.324 de pomi de Crăciun.

Valoarea pomilor de Crăciun confiscați în ultimele două luni ale anului trecut se ridică la 136.377 de lei.

La acțiunile de control au participat, în total, 12.965 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și 4.391 de polițiști, angajați ai Gărzii Forestiere și ai Gărzii de Mediu. Au fost efectuate 8.820 de controale în fondul forestier, 3.066 pe drumurile publice și 226 de controale în piețe și oboare. În urma acestor controale, au fost constatate 133 de infracțiuni și au fost aplicate 987 de contravenții, valoarea totală a amenzilor depășind 2 milioane de lei.

Cei mai mulți pomi de Crăciun, 679, au fost confiscați în județul Bihor. În județul Alba au fost confiscați 639 de pomi de Crăciun tăiați ilegal, în județul Arad 578, în județul Suceava 563, în județul Neamț 474 și în județul Timiș 427.   

”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN”

Salonul de vinuri VINTEST București ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” face parte din eforturile depuse în campania „Iubesc vinul românesc”, o campanie de informare și educare inițiată în 2014 de expertul degustator Lucia Pîrvu, VINVEST - salonul internațional de vinuri din Timișoara - și Asociația de Cultură și Promovare a Vinului VINVEST. ”Ne propunem ca prin acest salon să venim mai aproape de consumatorul final. Vorbim de vin cu denumire de orgine controlată - DOC, vin cu indicație geografică – IG, vin varietal, dar, mai important, e vorba de vinul nostru românesc.”, susține Lucia Pîrvu, expert degustător și organizatorul salonului de vinuri VINTEST București. 

Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, sunteți așteptați la cea de-a VII-a ediție  ”VINTEST - IUBESC VINUL ROMÂNESC” desfășurată acum sub generosul generic ”VIN DE CRĂCIUN – Vinul - Arta si design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei”, completează, convingător, interlocutoarea. Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori sau graficieni consacrați vor fi expuse, y compris degustate de către toți vizitatorii doritori  la Sala Expozitională a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București, strada Academiei nr. 18-20, în perioada 15-17 decembrie 2017. Manifestarea va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame expozante. În Campania ”IUBESC VINUL ROMÂNESC” din acest an venim cu conceptul de ”Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei”  reunind producători importanți care vor prezenta peste 200 de sortimente de vin, de spumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini  ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe dintre cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster, unele,  însă între timp a intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste,  dar nu numai! - în care vinul  de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională,  ci și pentru cea internațională,  ceea ce, implicit, va duce și la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât  și prin cele de aici, de  la București.

Vintest 33

În programul salonului VINTEST  ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” de anul acesta sunt incluse, ca de obicei și mai multe pre-evenimente specifice  realizate cu aportul producătorilor de vin și sustinute de organizatorii salonului împreună cu somelieri de la Winetaste.ro, studenți și profesori din cadrul USAMVB,  al altor colaboratori prestigioși. Un prim astfel de eveniment  premergător salonului s-a ținut joi, 7 decembrie, în somptuoasa Galerie a Artelor din cadrul Cercului Militar Național, în prezența a numeroși  invitați, printre care s-au aflat personalități din domeniu, precum prof. univ. dr. Arina Antoce, prof. univ. dr Ioan Nămoloșanu, Alice Grigorescu, exdirector VINEXPORT, Soneriu Ștefan, Marin Mangâru, Robert Zotescu și Violeta Bratu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", din București, Bogdan Ionescu - Radio Antena Satelor, Magda Macici, istoricul militar  Gh. Vartic, distinși oameni de cultură, artă și media, printre care apreciații artiști plastici Vasile Pop - Negreșteanu, Mihai Gavril, Dan Crăciun, criticul și curatorul Mihai Precup, Mihai Ogrinji, președintele   Asociatiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, director general la Revista România Pitorească și moderatorul preevenimentului, Victor Rădulescu, Preşedinte al Clubului Presei de Turism – PressTour FIJET România, Cristian Emil Topan, caricaturist, ilustrator de carte și creator de afișe, președintele Uniunii Caricaturiștilor din România, președintele Federației Internaționale de Caricatură pentru România și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala de Grafică publicitară,  Dan Preda, director Radio România Actualități, poetul Mihai Gălățanu, regizorul și scenaristul Mihai Șurubaru, îndrăgitul rapsod Gh. Turda, solistul și regizorul Alin Horia Mânzat, mai mulți conducători din instituții media importante, publiciști și specialiști din diverse domenii conexe. Aceștia au avut ocazia să deguste diverse soiuri  românești: Riesling Italian, Chardonnay, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Roze, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon. ”Ne-am propus ca prin aceste pre-evenimente să oferim distinșilor noștri oaspeți-prieteni oportunitatea și cadrul formal de a interacționa la prima mână cu câteva dintre soiurile tradiționale celebre și, de ce nu, să le trezim interesul de a interacționa și cu mai mulți producători la salon.” declară Lucia Pîrvu. De altfel, în cadrul salonului de vinuri VINTEST ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” vizitatorii vor putea alege și degusta din peste 200 de vinuri de la crame cu vinuri din soiuri de viță-de-vie cu renume. Printre expozanții de anul acesta se numără: CASA DE VINURI COTNARI, CLOS DES COLOMBES, COTNARI, CRAMA DEALUL DORULUI, CRAMA GABAI, CRAMA HERMEZIU, CRAMA HISTRIA, CRAMA VIIȘOARA, DOMENIILE ANASTASIA, DOMENIILE URLAȚI, JIDVEI, VINARTE, VINCON ROMÂNIA, COMUNA PRUNDENI, 1.000 DE CHIPURI. În plus, vizitatorilor li se vor pregăti multe alte surprize pe parcursul evenimentului. De asemenea, ca de obicei, ei pot câștiga weekend-uri de vis, cine în restaurante cu specific românesc sau premii în vin. Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două, sau... deosebită pentru sfânta masă de Crăciun, sunt asteptați în acest weekend, de vineri până duminică, așadar, între orele 10.00 – 18.00, la ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN”. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin special pentru multiple degustări... licoroase în cadrul salonului. VINTEST se desfăsoară în acest an la Sala Expozitională a Universității de Arhitectură si Urbanism "Ion Mincu", din Bucuresti, pe parcursul a trei zile: 15, 16 și 17 decembrie. IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de prestigiu, la care contribuie superlativ, ca de obicei, crame din mai multe zone  viticole: Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, dar și alți importanți colaboratori, în total peste 100 de parteneri de elită din întreaga țară. Pentru mai multe detalii despre Salonul de vinuri VINTEST și campania Iubesc Vinul Românesc vă invităm să accesați pagina de Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/vintest.

VINTEST ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” este organizat cu sprijinul: Cotnari - Partener Oficial, Crama Hermeziu - Partener Național, Parteneri principali fiind: Municipiul Bucuresti - Sector 1, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" și Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucuresti, iar Parteneri: ADAR, ONIV, ONVPV, PRO AGRO, Winetaste.ro, Sissi, Hochland, Aqua Carpatica, Bevitech, Baron Brutărie, Casa Răzeșului, Valea cu Pești, Casa Domnească, Hanu Ancuței, Roman Plaza, LedGO Horeca, FeeltersSystems, Studio Culinar, Jidvei, Domeniile Urlați, Domeniile Sâmburești, Domeniile Anastasia, Silvania, Agentia de Somelieri  Sergiu Nedelea, somelierii Mihai Tomescu și Carmen. Vasioiu, 1000 de Chipuri, Asociatia Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism - AJTR, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România-UZPR, Clubul Presei de Turism–PressTour FIJET România, Uniunea Caricaturiștilor din România.

Parteneri media principali: Agerpres, Radio România, Radio România Actualități Radio Antena Satelor, Burda: National Geographic, Casa si grădina, Casa Lux, Femeia de Azi, Rabbit Media, Turism Horeca si Călătorii, Top Brands, Catalog de Agricultori, Vinuri de Top, Transilvania Business, Profitul Agricol, Lumea Satului, Auto Expert, Flote Auto, Yacht Expert, UZPR, DoctorTravel, Top Magazin, Top Business.

Parteneri media reviste și ziare: Millesime, Traveller Magazin, Tour.ist, Vacanțe la țară, Gastro Media, Top Business, Vinurile României, Piatța de Artă, Turism Club, revista România Pitorească. Parteneri Online: News Company.ro, Rabbit Media, Auto Expert, Miss Expert, Traveller Magazin, Horeca, Yachting Pleasure, Horti Magazin, Ferma, VIPStyle, Winetaste.ro, Povești cu Vin, Oenolog.ro, Bucuresteni.ro, Vinland.ro, Povești de călătorie, Călătoria Perfectă, Drumliber.ro, Vestik.ro, Clubul Degustătorilor Neautorizați, Travelomania.ro, Clubul Tânărului Orfeu, Traveller Advisor, Vinul.ro, Timișoara știri. Parteneri Radio și TV: Radio Folclor, AgroTV, Lumea Satului TV, Timisoara TV, Radio 3 Net.

Afis18

Crăciunul, întâmpinat cu sute de vinuri la Km Zero al Bucureștiului

„IUBESC VINUL ROMÂNESC“ – Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, vă așteptăm cu drag la cea de-a VII-a ediție a Salonului VINTEST – „VIN DE CRĂCIUN – Vinul – Arta și design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei“.

Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori, graficieni consacrați vor fi expuse, bineînțeles degustate în emblematica Sală Expozițională a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București, strada Academiei nr. 18-20, sector 1, în perioada 15-17 decembrie 2017.

Manifestarea noastră va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame participante și de un pre-eveniment,  „Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul viticol“

Pe parcursul celor trei zile, nouă producători de vin, spumante, frizante, distilate vor fi selecționați pentru a participa la concursuri sondaj cu publicul vizitator, conform tematicilor stabilite:

  1. Impactul sticlei și al etichetei în achiziționarea vinului.
  2. Rolul imaginilor fotografice cu arhitectura cramelor, restaurantelor, pensiunilor, în decizia de a accesa turismul viticol.
  3. Răspunsul prompt al publicului vizitator la relația Vechi vs Nou.

„În Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC din acest an venim cu conceptul Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei ce reunește producători importanți care vor prezenta peste 200 de sortimente de vin, de spumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe din cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster unele, dar între timp a intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construc­ții avangardiste – dar nu numai! – în care vinul de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională, ci și pentru cea internațională, ceea ce implicit va duce la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât și în cele de la București.

Este bine să reamintim câteva crame de referință din diverse țări cu recunoscute tradiții vitivinicole, precum: în Franța – Château Cheval Blanc din Saint Emilion, Arhitectura Christian de Portzamparc; în Spania – Bodega Marques de Riscal din Elciego, Arhitectra Gehry Partners; în Italia – Cantina Rotari din Trento, Arhitectura Alberto Ceccheto; în Portugalia – Adega Maior, din Campo Maior, arhitectura Alvaro Siza; în SUA – California Napa Valley, Opus One, realizată prin colaborarea dintre Robert Mondavi și baronul Philippe de Rothschild. De reținut că a doua atracție turistică în SUA California, după Disneyland, sunt Podgoriile din Napa Valley“, precizează ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două pentru Sfânta Masă de Crăciun, sunt așteptați de vineri până duminică, între orele 10.00 – 18.00, la „IUBESC VINUL ROMÂNESC – VIN DE CRĂCIUN“. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin suvenir pentru multiple degustări în cadrul salonului.

IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de vârf la care concură superlativ, ca de obicei, peste 100 de parteneri și colaboratori de elită.

Sfănta Sărbătoare de Crăciun intămpinată cu sute de vinuri, spumante, frizante, distilate, la Km Zero al Bucureștiului

”IUBESC VINUL ROMÂNESC” – Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, vă așteptăm cu drag la cea de-a VII-a ediție a Salonului VINTEST - ”VIN DE CRĂCIUN – Vinul - Arta si design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei”.

Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori, graficieni consacrați vor fi expuse, bineînțeles degustate la emblematica Sala Expozitionala a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu ” din București, strada Academiei nr. 18-20, sector 1, în perioada 15-17 decembrie 2017.

Manifestarea noastră va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame participante și de un pre-eveniment ”Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul viticol”

Pe parcursul celor trei zile, nouă producatori de vin, spumante, frizante, distilate vor  fi selecționați pentru a participa la concursuri sondaj cu publicul vizitator, conform tematicilor stabilite:

  1. Impactul sticlei și al etichetei in achiziționarea
  2. Rolul imaginilor    fotografice    cu    arhitectura   cramelor,   restaurantelor, pensiunilor, în decizia de a accesa turismul
  3. Răspunsul prompt al pubicului vizitator la relația Vechi vs

”În Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC din acest an venim cu conceptul Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei ce reunește producători importanți  care  vor  prezenta  peste 200 de sortimente  de  vin, despumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe din cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster, unele, dar între timp  a  intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste dar nu numai!- în care vinul de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională, ci și pentru cea internațională, ceea ce, implicit va  duce la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât și  prin cele de  la București.

Este bine să reamintim câteva crame de referință din diverse țări cu recunoscute tradiții vitivinicole, precum: în Franța, Château Cheval Blanc din Saint Emilion, Arhitectura Christian de Portzamparc; în Spania, Bodega Marques de Riscal din Elciego, Arhitectra Gehry Partners; în Italia, Cantina Rotari din Trento, Arhitectura Alberto Ceccheto; în Portugalia, Adega Maior, din Campo Maior, arhitectura Alvaro Siza; în SUA, California Napa Valley, Opus One, realizată prin colaborarea dintre Robert Mondavi și baronul Philippe de Rothschild. De reținut că a doua atracție turistică în SUA California, după Disneyland sunt Podgoriile din Napa Valley”, precizează ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două, deosebită, pentru Sfânta Masă de Crăciun, sunt asteptați de vineri până duminică, între orele

10.00 – 18.00 la ”IUBESC VINUL ROMÂNESC – VIN DE CRĂCIUN”. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin suvenir pentru multiple degustări în cadrul salonului.

IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de vârf la care concură superlativ, ca de obicei, peste 100 de parteneri și colaboratori de elită.

Top 5 rase de porci pentru Crăciun

Din gospodăria românului de rând porcul nu poate lipsi. Așa-i de când e lumea, după cum ar spune bătrânii, doar porcul a fost unul dintre primele animale domesticite de om. Nici Sărbătorile de iarnă n-ar mai fi la fel dacă ar lipsi de pe masă produsele tradiționale obținute din carne de porc. De aceste considerente, și poate de multe altele în funcție de propriile preferințe, țin cont sătenii și în fiecare an cresc în propria curte cel puțin un exemplar. Spun cel puțin un exemplar pentru că este cunoscut faptul că tot mai puțini gospodari aleg să mai crească scroafe și să își asigure purcei de pe un an pe altul. În aceste condiții, cei mai mulți aleg să achiziționeze purcelul după ce trece frigul și după ce vițelul fătat de curând se hrănește și cu altceva în afară de lapte, iar cantitatea rămasă să îi revină purcelului abia cumpărat.

În ultimii ani, preferințele în alegerea cumpărătorilor s-au axat pe rasele de carne, însă există și voci care spun că porcul, dacă n-are slănină, nu e porc. Așadar vă propunem câteva rase astfel încât să puteți alege care ar fi mai potrivită și să vă achiziționați porcul pe care să îl creșteți până de Crăciun.

Rasa Pietrain

rasa de porci pietrain

Rasă specifică pentru carne, Pietrain s-a format în jurul localității belgiene cu același nume prin încrucișarea succesivă a suinelor din rasele Berkshire și Tamwork cu porcine din rase franțuzești. Animalele din această rasă au talia mijlocie, picioarele mai scurte față de exemplarele din alte rase, corpul este cilindric și bine dezvoltat, capul mic și gâtul scurt, spetele largi și bine dezvoltate, jamboanele cărnoase, iar osatura fină. Și carcasa este foarte bună, proporția de carne în aceasta fiind de peste 70%, iar ochiul mușchiului are o suprafață de peste 40 cm².

Porcii din această rasă reprezintă o alegere foarte bună pentru cei care doresc să îi crească pentru propriul consum pentru că valorifică foarte bine hrana administrată și sunt programați la nivel genetic să nu acumuleze țesut adipos.

Rasa Landrace

rasa de porci landrace

Este una dintre cele mai populare rase de carne la nivel global și s-a format în Danemarca prin încrucișarea raselor locale cu Marele Alb. Porcii au talia mijlocie spre mare, corpul este sub formă de pară, trunchiul alungit și capul relativ mic, urechile mari și aplecate spre în față, în timp ce spatele este lung, drept și musculos, toracele arcuit, iar membrele puternice. Are un ritm de creștere foarte bun, la doar 8 luni poate cântări 130 kg deoarece are un spor mediu de creștere de 700 gr/zi. Grosimea stratului de slănină diferă, la masculi este de 13 mm, iar la femele este 16 mm, în timp ce procentul de mușchi este de aproximativ 56%. Porcii sunt albi, deloc pretențioși în ceea ce privește hrana, iar scroafele pot făta până la 12 purcei.

Rasa Duroc

rasa de porci duroc

Formată în nord-estul Statelor Unite ale Americii, rasa Duroc se remarcă prin faptul că ia rapid în greutate, iar masculii pot avea la vârsta de 2 ani chiar și 1.8 metri lungime. Porcii sunt de talie medie, au capul potrivit ca mărime, urechile de mărime mijlocie, ușor ridicate, trunchiul este cilindric, spatele lung, șuncile mari, membrele puternice, cu ongloane rezistente şi unghiul jaretului foarte deschis. Carcasa exemplarelor Duroc este masivă și lată, cu linia spinării convexă. Culoarea specifică a robei este roşcată, în diferite nuanțe, cu păr rar şi uşor ondulat.

Sporul mediu poate depăși 700 de grame/zi, iar la maturitate un porc ajunge și la 250 kg, însă cu toate acestea stratul de grăsime nu depășește 3 cm, iar procentul de mușchi în carcasă ajunge și la 80%. Printre principalele avantaje ale acestei rase se numără faptul că animalele nu sunt pretențioase în ceea ce privește alimentația, însă specialiștii recomandă ca rețeta de furajare să fie bogată în proteine pentru ca astfel să crească în greutate, dar fără a acumula țesut adipos.

Marele Alb

rasa de porci marele alb

Rasa a fost creată în Anglia, mai este cunoscută sub denumirea Yorkul Mare și este una dintre cele mai răspândite rase din lume. Porcii sunt de talie medie, de culoare albă și cu conformație masivă, nu puține fiind cazurile în care anumite exemplare ajung la 400 kg. Au capul mare, urechile de mărime mijlocie și aplecate înainte și lateral, iar gâtul este scurt și musculos. Trunchiul este cilindric, linia superioară dreaptă și ușor convexă, spata, pieptul, spinarea și șalele sunt largi și pline de mușchi. Abdomenul este bine dezvoltat, membrele sunt puternice, deci au întreg scheletul bine dezvoltat. La înțărcare, adică la 3 săptămâni, un purceluș are aproximativ 50 kg, iar la 7 luni poate atinge 120 kg dacă este bine hrănit. În cazul acestei rase, părul și pielea sunt albe, iar dacă apar diferențe de culoare este semn de impuritate a rasei.

Mangalița, o alegere tot mai frecventă

rasa de porci mangalita

Cu toate că nu este întocmai o rasă de carne, Mangalița a devenit o alegere tot mai frecventă și în gospodăriile de rând. Chiar dacă înainte de ’89 era mai des întâlnită la nivelul întregii țări, după căderea regimului comunist a intrat într-un cont de umbră. Porcii din această rasă au diferite apelative: porcul cu blană, cu lână creață, porcul-somon sau uleiul de măsline cu patru picioare, apelative care fie fac referire la aspectul diferit față de cel al altor rase, fie la calitatea cărnii.

De origine maghiară, Mangalița are menirea de a oferi slănină la fel de gustoasă ca a altor rase, dar mai sănătoasă. Este o rasă specializată pe producția de grăsime și are cinci varietăți: blondă, roșie, neagră, cu abdomen de rândunică și bariș. În general este o rasă rezistentă la condițiile de hrană și adăpost, precum și la boli. Porcii au capul mic, urechile ușor aplecate, gâtul scurt, dar gros, în timp ce trunchiul este masiv, iar linia spinării convexă. Sporul de creștere este de 400 gr/zi și valorifică foarte bine porumbul sau alte furaje produse în propria gospodărie.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 34-35

„Târg de Crăciun” în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui „Târgul de Crăciun”, în curtea instituției, în perioada 16 - 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00, eveniment în cadrul căruia vizitatorii vor putea găsi produse agro-alimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Astfel, consumatorii vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene sau se află în curs de recunoştere, produse din arealul zonei montane dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia) păstrate din generaţie în generaţie în tradiţia mesei de Crăciun, precum şi alte produse alimentare.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va deschide oficial târgul vineri, 16 decembrie 2016, la ora 10.00, va face un tur al expozanţilor şi va înmâna diplome de participare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tuturor expozanţilor prezenţi.

Vizitatorii „Târgului de Crăciun” de anul acesta sunt invitaţi să redescopere gustul bucatelor din diferite regiunii ale României, al produselor din lapte sau din carne (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat şi mititei etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog de crap argintiu, pastramă de crap argintiu, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gama de dulceţuri „Topoloveana”, zacuşte, uleiuri aromate, cosmetice naturale şi altele.

La eveniment vor fi prezenţi, de asemenea, producători de fructe şi legume, miere (polen, faguri, propolis) dar şi cei de palincă şi vin. Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm „Magiunul de prune de Topoloveni”, produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P.”. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecţiei la nivelul Uniunii Europene, cum este Scrumbia afumată de Dunăre ori Caşcavalul de Săveni (în curs de dobândire IGP).

Brânza de burduf în coajă de brad, telemeaua de oi de la Vaideeni, telemeaua de oi cu ardei iute, salată tulceană cu icre de știucă, păstrăvul afumat în cobza de brad şi cârnaţii olteneşti vor fi, de asemenea, expuse de producătorii români care îşi doresc în viitorul apropiat să înregistreze aceste produse pe sistemele de calitate europene.

În târg vor fi prezenţi şi meşteri populari care vor aduce măşti tradiţionale, instrumente populare, icoane, obiecte obţinute prin prelucrarea lemnului şi a hârtiei ori păpuşi cu motive populare.

La târgul de Crăciun vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vaslui, Vrancea.

Festival de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou - Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” București

AM VENIT SĂ COLINDĂM ”FLORILE DALBE”!

Festival de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou 17- 18 decembrie

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, în perioada 17-18 decembrie 2016, să participaţi la cel mai important eveniment cultural al sfârşitului de an, Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou “Am venit să colindăm. Florile Dalbe”.

Cete de colindători şi de mascaţi din importante zone etnografice ale ţării, păstrătoare de valoroase obiceiuri, tineri interpreţi de muzică populară şi meşteri populari se vor aduna pe uliţele Muzeului Satului şi ne vor transpune în minunata atmosferă a sărbătorilor de iarnă în spirit tradiţional. Ne vor însufleţi frumoasele lor costume, bogăţia recuzitei, colindele şi urăturile, zurgălăii şi jocurile cu măşti.

Sâmbătă, 17 decembrie, începând cu ora 13.00 vom cunoaşte datinile locului cu ansamblul Gorjeanca (Tg. Jiu, Gorj) și ne vor colinda Ion Crețeau, Andreea Haisan Braşoveanu, Loredana Streche, Gabriel Dumitru, Petronela Axintioaiei.

Duminică, 18 decembrie, va avea loc adunarea cetelor de colindători şi mascaţi din Buzău, Neamţ, Cluj, Tulcea şi Teleorman într-o spectaculoasă paradă a obiceiurilor specifice de Crăciun şi Anul Nou. Ne vom reîntâlni cu Capra, Turcul, Irodul, Mareşalul, Ţiganii, Fanarioţii, Baba şi Moşneagul, Dracul, Moartea, Moşoaiele, Căiuții și Plugul mare.

Pentru prima dată la muzeu vor fi Grupul de colindători Cercănelul din Maramureș coordonați de Anghelina Timiș Lungu, Grupul de tradiţii Mărişana – Mărişel, Cluj, Ansamblul de datini Străjerii din Dolheşti – Suceava, Urşii de la Preuteşti – Suceava Alături de aceștia, grupuri de tradiție for fi alături în ceata mare de urători - Grupul folcloric Ciobănaşul – Gura Teghii, Buzău, Ansamblul Drumul baltagului – Borca, jud. Neamţ, Ansamblul Tradiţii luncaviţene – Luncaviţa, jud. Tulcea, Grupul folcloric Marin Cotoanţă – Măldăeni, jud. Teleorman.

Vreme de două zile, veţi putea târgui cadouri tradiţionale realizate de meşteri populari, produse gustoase şi aromate din gastronomia tradiţională, cozonaci, covrigi, colaci, ceaiuri, vin şi produse bio.

Veniţi la Muzeu să redescoperiţi datinile strămoşeşti şi fie ca spiritul Crăciunului, colindele, mirosul de iarnă, aroma cozonacului cald şi al vinului fiert să vă umple inimile de bucurie!

La mulţi ani şi Sărbători fericite!

Mai multe detalii
Biroul Relații Publice
021 317 91 03/int. 178

florile dalbe 2016

  • Publicat în Social

ROMSILVA ÎNCEPE VÂNZAREA POMILOR DE CRĂCIUN

Peste 61.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți în acest an spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cei mai mulți, peste 41.000, fiind brazi și restul, molizi.

Aproape 36.000 de pomi de Crăciun sunt recoltați din culturi dedicate, precum cele sub culoarele electrice, din operațiunile silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii din care provin, iar peste 25.000 sunt puieți ornamentali, din pepinierele proprii, aceștia putând fi vânduți cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunile pomilor de Crăciun în timp de șapte ani.

Cei mai mulți puieți ornamentali de brad provin din pepinierele Romsilva din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj.

Prețurile de vânzare sunt aceleași ca în ultimii ani - pentru pomii de Crăciun recoltați din regenerări naturale, între 10 și 30 de lei, în funcție de specie și înălțime, iar pentru pomii cu înălțimea de peste 3 metri, considerați comenzi speciale, prețurile sunt stabilite de direcțiile silvice, pornind de la 20 de lei pentru fiecare metru înălțime.

Pentru puieții ornamentali, prețurile variază între 30 și 150 de lei.

Vânzarea pomilor de Crăciun se face de către fiecare direcție silvică în parte, în funcție de comenzile primite de la agenții comerciali, sau direct către persoanele fizice.

Cu Naşterea Domnului începe mântuirea noastră

Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie (Isaia 9:5)

„Nu vreau ca nici un om, nici un suflet să se piardă și să se osândească, ci îl voi aștepta. Voi cheltui oricâtă vreme și oricâtă așteptare pentru întoarcerea lui“.

Iată că din nou, la sfârșit de an, o sfântă sărbătoare ne luminează casele, ne mângâie sufletele și ne reamintește că ne-am născut dintr-o iubire necondiționată, dar și un sacrificiu fără margini. Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei, a împlinirii promisiunii pe care Dumnezeu ne-a făcut-o. Însă câți dintre noi se mai gândesc la adevărata semnificație a Crăciunului? Întâmplător sau poate nu, am găsit o pildă a Mântuitorului. Aceasta spune că „un om oarecare a făcut cină mare și a chemat pe mulți. Și a trimis la ceasul cinei pe slujitorul său ca să spună celor chemați: Veniți că, iată, toate sunt gata! Și au început toți, câte unul, să-și ceară iertare. Cel dintâi i-a zis: Am cumpărat un ogor și trebuie să ies ca să-l văd; te rog, iartă-mă. Și altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat și mă duc să-i încerc; te rog, iartă-mă. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat și de aceea nu pot veni. Care este tâlcuirea acestei pilde? Că omul nu mai are timp pentru credință, că are preocupări mult mai lumești. La ceasul sfintei Sărbători a Crăciunului, Dumnezeu și Fiul Său ne cheamă iarăși la cină. Să nu lipsim și de această dată. Să luăm aminte la îndemnul părintelui arhimandrit Pantelimon Ilieș, care din Maramureș de la Mănăstirea „Sfânta Ana“ Rohia ne vorbește cu blândețe despre semnificația Nașterii Domnului, despre dragostea pe care ar trebui să ne-o purtăm unii altora și despre smerenie, speranță și răbdare.

Arhimandrit Pantelimon Ilieș:

„Cu Nașterea Domnului a început și izbăvirea noastră de păcate. Mântuitorul a fost promis de Tatăl Ceresc încă de la căderea în păcat a lui Adam și Eva, iar nașterea Lui dintr-o fecioară a fost proorocită cu sute de ani înainte. Promisiunea s-a împlinit. «Maria… ea s’a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Şi Iosif … n’a cunoscut-o, până ce ea a născut un fiu. Şi el i-a pus numele Isus.» (Matei 1:18,24,25). «Cel ce va stăpâni peste Israel, şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veciniciei» s-a născut în cea mică dintre cetățile de căpetenie ale lui Iuda, Betleem Efrata. Mântuitorul a venit pe pământ într-o smerenie deplină, în iesle, încălzit de suflul animalelor. Apoi păstorii înștiințați de un înger au mers să se închine Domnului. Au venit apoi magii călăuziți de lumina unei stele care strălucea altfel decât până atunci. Credința lor i-a pornit într-o călătorie lungă din Babilon spre Ierusalim. Nu s-au îndoit nicio clipă că îl vor găsi pe Împăratul lumii. S-au închinat Lui și au adus aur, smirnă și tămâie, cele mai de preț daruri. Aurul care reprezintă bogăția și puritatea lumii, iar smirna și tămâia bogăția spirituală. La ceas de mare sărbătoare, este vremea să ne prezentăm și noi în fața Mântuitorului cu darurile noastre. Credința, nădejdea și smerenia. Să nu uităm nici de dragoste și să luăm aminte la pilda lui Hristos, care aflat în casa lui Simon a primit pe femeia cea păcătoasă. Aceasta i-a spălat picioarele cu lacrimile ei, i le-a șters cu părul și i le-a uns cu mir, iar la urmă Mântuitorul i-a spus «iertate îți sunt păcatele pentru că mult ai iubit». Să luăm seama la vorbele lui pentru că astăzi cu toată libertatea pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, omul modern s-a lăsat robit cu propria știință de plăcerile, de bogățiile și grijile lumii. De tot ce este lumesc și păcătos peste măsură. Iată că acum nu ne mai ajung banii, nu ne mai ajunge timpul, dragostea dintre oameni s-a răcit, răbdarea pare că s-a sfârșit. Dragostea este condiționată, nu mai este jertfelnică. Se ajunge foarte ușor la ceartă și vorbe grele. Omul modern nu mai este dispus să sufere, să se sme­rească, să rabde. Și totuși în satele românești încă se păstrează o credință puternică, iar oamenii așteaptă Crăciunul pentru însemnătatea lui divină, nu doar cea lumească. Gospodarii se îmbracă frumos, merg la biserică, se colindă unii pe alții. La mănăstirea noastră sunt așteptați în fiecare an aproape 2.000 de colindători. Este adevărat, la oraș se sărbătorește un Crăciun mult mai contemporan, de aceea îndemnul meu este să sărbătorim toți un Crăciun duhovnicesc. Asta înseamnă să ne îndreptăm gândurile și spre oamenii supărați, bolnavi, spre familiile sărace, copii orfani, bătrânii singuri care poate nu au nici ce pune pe masă. Să-i cercetăm pe toți aceștia, iar bucuria pe care o simțim noi prin Nașterea Mântuitorului să o dăm mai departe. Să-i căutăm și să încercăm să le facem un bine, o bucurie. Să căutăm smerenia și dragostea unii față de ceilalți. Să ne amintim că toate sunt trecătoare și să ne rugăm, pentru că prin rugăciune punem un început bun în viața noastră duhovnicească.“

Laura ZMARANDA

Crăciunul în Moldova

În vălmășagul vieții de fiecare zi, apropierea marii Sărbători a Nașterii Domnului prilejuiește multora dintre noi amintiri despre farmecul inegalabil al satului românesc de odinioară despre care Lucian Blaga spunea că „fâlfâia pe lângă noi ca un miros sfios de iarbă tăiată, ca o cădere de fum din streșini de paie, ca un joc de iezi pe morminte înalte“.

Datinile, tradițiile și obiceiurile atât de legate în lumea satului sunt, cu fiecare an, din păcate, tot mai sărace, odată cu inovațiile neinspirate care ajung să determine dispariția lor.

Este ce spunea cu tristețe Vasile Tincu din Bodești-Neamț, un bătrân „de-atâtă cu văleatu“: „Obiceiurile vechi erau la inima omului. Erau așa cum le-au lăsat cei bătrâni. Le știam, le-așteptam și ne bucuram să le mai vedem o dată. Aiestea de-amu îs cam ca nilumea. Îs aduse de cine știe unde și n-au niciun rost.“

Să ne amintim așadar de vremea când, cu mic cu mare, lumea satului aștepta marea Săr­bătoare a Nașterii Domnului care era precedată de multe tradiții și obiceiuri odată cu 30 noiembrie, noaptea Sfântului Andrei, numit în Moldova Sântandrei, Moș Andrei, Andrei Cap de Iarnă, Indrea sau Ziua Lupului.

Atunci tinerii neînsurați organizau în noap­tea Sânandreiului Păzirea usturoiului. Perechi de tineri puneau pe o masă mai multe măciulii de usturoi înconjurate de tămâie și câteva lumânări de la Paști, acestea din urmă aprinse. Se petrecea și la despărțire fiecare fată lua o măciulie de usturoi pe care o ducea a doua zi la biserică. Era păstrată apoi lângă icoane, usturoiul din Noaptea Sfântului Andrei fiind bun de făcut „de dragoste“.

Tot acum pe cercevele, pragul ușilor, hornuri și grajduri se făcea semnul crucii cu un cățel de usturoi și tot cu un cățel de usturoi se făcea semnul crucii pe anumite zone sensibile ale corpului (ochi, gură, frunte, piept) pentru a fi feriți de boli și „bubă neagră“.

În noaptea Sfântului Andrei fetele doreau să afle ce le rezervă viitorul în anul care va urma. Din mulțimea practicilor premaritale amintim turta de Andrei. În noaptea amintită, pentru a frământa aluatul fetele aduceau de nouă ori, și cu ochii închiși, apă cu gura, apa, sarea și făina potrivit unei rețete. Se măsurau acestea cu o coajă de nucă, fiecare fată își făcea turta ei, o mânca, după care se culca așteptând să-i apară ursitul.

Alte candidate la măritiș alegeau să facă plimbări nocturne. Obiectivele vizate erau gardul, fântâna sau cotețul porcilor. La gard începeau a număra nouă pari, la ultimul legau o cordiță roșie. A doua zi, după cum arăta parul, stabileau caracteristicile viitorului soț: drept și neted însemna un soț tânăr etc.

În ziua Sfântului Andrei nu se mătura, nu se făcea pomană, nu se dădea nimic cu împrumut, iar unele obiecte, cum ar fi cleștele, pieptenele de scărmănat lâna se legau strâns cu sfoară și nu se pronunța cuvântul lup, Sfântul Andrei fiind, se știe, patronul lupilor.

În șirul manifestărilor acestei perioade urma Sărbătoarea bubelor. Acum, mai ales femeile care aveau copii nu munceau deloc, altfel riscau să li se îmbolnăvească odraslele de bubat, adică de variolă.

Pe 6 decembrie este sărbătorit Sfântul Nicolae, un fel de patron al iernii, un bătrân care cu barba lui cea albă trebuia să aducă zăpada. Mai mult, Sân Nicoară era perceput ca dătător de bogăție, de noroc.

Se mai spune că în Noaptea de Anul Nou, când se deschid cerurile, Sfântul Andrei este văzut la stânga lui Dumnezeu. Și, în sfârșit, Moșul, care este perceput în ultima vreme drept sfântul care aduce daruri copiilor.

Sigur, sunt mai multe de spus: să amintim de Sărbătoarea vitelor sau Sfântul Modest care era ținută pe 18 decembrie. Atunci era adus acasă preotul care stropea cu agheazmă ograda, grajdurile și toate vitele. Se credea astfel că vitele se vor înmulți mai ușor și vor fi ferite de boli.

După sărbătorile Sfinților Andrei și Nicolae, oamenii trăiau cu nerăbdare fiecare zi, starea de spirit a oamenilor era bucuria, copiii fiind cu gândul la colinde, la stea sau irozii, flăcăii se pregăteau la capră, căiuți sau cetele de urători. Întreaga suflare aștepta marea sărbătoare, o sărbătoare a îndestulării, de aici expresia: Paștele fudulului și Crăciunul sătulului.

Pe 20 decembrie urma sărbătoarea Ignatului, ziua în care se tăia porcul. Și aici erau prezente câteva practici și credințe specifice. La tăierea porcului nu trebuia să asiste niciun milos, altfel porcul murea cu greutate și carnea nu era bună, iar cei care văitau porcul îl supărau pe Dumnezeu. La ceafă se făcea o tăietură în formă de cruce, se zicea că numai așa sufletul porcului va ieși din cap.

Să mai amintim doar că în Ajunul Crăciunului oamenii mâncau puțin din toate bucatele pământului pentru ca acestea să rodească în anul care va urma. Tot acum se gustau plăcintele cu julfă (sămânța de cânepă amestecată cu miere) numite Pelincile sau Scutecele Domnului, în timp ce preotul umbla din casă în casă cu o ceată de copii care strigau din răsputeri „Ni oho!“

În încheiere să ne amintim, stimați cititori, câteva dintre versurile „poetului nepereche“: „Colinde, colinde!/ E vremea colindelor,/ Căci gheața se-ntinde/ Asemeni oglinzilor/ Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele,/ Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie  stelele.“

Stelian Ciocoiu

De-ale tăiatului porcului de Crăciun

Tot mai adevărat pare a fi faptul că ţăranul român „modern“, cel al zilelor noastre, forţat de domnii-orăşeni şi de „comercianţii“ de datini şi obiceiuri din străbuni („furişaţi“ prin bucătăriile pensiunilor turistice şi restaurantelor lăudăroase că păstrează tradiţia mâncărurilor ţărăneşti) a trebuit să se prefacă că, chipurile, ar fi uitat că „Ignatul“ începe doar cu patru zile înaintea Ajunului Crăciunului. Şi, deci, nu mai devreme! Ca urmare, a con­simţit cum că vechea şi pitoreasca datină din străbuni a locuitorilor satului românesc să înceapă fie odată cu cele dintâi semne ale sosirii iernii, fie imediat după sărbătoarea creştinească a Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie). Iar dacă, cumva, îl întrebi pe stăpânul porcului înjunghiat, pârlit, spălat şi despicat care să fie rostul unei astfel îndeletniciri mult grăbite, de cele mai multe ori îţi va răspunde că aşa vor fraţii, surorile, cumnaţii, cumnatele, ginerii, nurorile, copiii şi nepoţii de la oraş.

De asemenea, la cumpăna dintre ani revin pe la casele lor cu vechi şi dragi amintiri, ca şi în stranele bătrânelor biserici ale satelor, neamurile plecate la muncă în străinătăţuri. Şi că, dacă şi aşa fac o atât de lungă cale, îi aduc şi pe prietenii lor din ţări străine.

Astfel stând lucrurile, badea Gheorghe şi lelea Floarea se vor vedea obligaţi să facă uitate, pentru o zi-două, canoanele postului Crăciunului, şi mai gustă din tocătura piperată şi usturoiată a cârnaţilor, caltaboşilor şi sângeretelui. Ba mai mult, pentru ca priceputul măcelar să binevoiască să le arate cât îi de groasă slănina ascunsă sub şoricul de la ceafa porcului, vor cinsti împreună un păhărel-două de ţuică fiartă cu piper şi chimen, îndulcită cu „zahăr“ ars. Însă într-atât de „tare“ încât, potrivit zicalei, „curăţă gura de microbi şi trupul de zile“.

Şi tot contra frigului şi mahmurelii, ca şi pentru dezlegarea limbilor, mai beau şi câteva căni cu vin fiert cu scorţişoară. Apoi, când înserarea va prinde a cădea peste uliţele satelor Văii sibiene a Hârtibaciului, toţi cei ai casei se vor aşeza la masă, la „Pomana porcului“, „asortată“ cu o mare mămăligă galbenă ca ceara de albine. Lângă ea, un castron cu varză acră mărunţită, „scăldată“ în moarea sifonată ce poartă în limpezimea ei gusturi şi arome de hrean, mărar şi cimbru. Fi-va atunci una dintre cele mai gustoase mâncăruri din toate câte pot fi puse pe mesele ţăranilor hârtibăcieni, buni gospodari! O vor egala doar sarmalele de Crăciun, gospodina având grijă ca porcul să „calce“ bine cu piciorul în oala din lut ars.

Vor urma, de Anul Nou şi de Bobotează, ciorbele de perişoare, înăcrite cu zeamă de varză, sarmalele umplute cu păsat, în amestec cu creste de slănină şi cu chişcă, precum şi tradiţionalele răcituri, servite, la alegere, cu pâinea coaptă pe vatra încinsă a cuptoarelor din curţile ţăranilor sau cu mămăligă fierbinte, asortate cu un blid zdravăn de ceapă roşie acrită cu oţet şi potolită cu ulei de floarea-soarelui sau de măsline.

Iar, cât vor fi sărbătorile creştine de frumoase, prelungite de lungile nopţi de iarnă, de pe mese nu vor lipsi cozonacii cu mac şi cu miez de nucă, merele, perele şi nucile, ca şi scoverzile şi lichielele, date pe deasupra cu smântână şi cu ouă îndulcite cu miere de albine.

Aşa bănuiesc că se vor petrece sărbătorile creştine ale iernii în casele celor mai vrednici gospodari ai satelor acestei ţări.

Ioan Vulcan-Agniteanul

Poveste de Crăciun

Există o dată anume, când peste tot în curţile oamenilor ard focuri cu vâlvătaie şi când, de pretutindeni, se aud grohăituri înecate de porc înjunghiat. Este ziua de Ignat, sărbătoarea însângerată. Dacă pentru cei mari tăierea porcului nu înseamnă nimic mai mult decât un mijloc de procurare a hranei, văzută prin ochi de copil această operaţiune capătă altă coloratură.

Vâjâind în rafale, vântul ostenea noianul de fulgi, făcându-i să simtă atingerea pământului ca o blândă binecuvântare. Parcă se trăsese oblonul cerului şi toţi pomii înfloriţi ai înalturilor se porniseră să viscolească, purificând cu albă inocenţă locul unde avea să se nască Fiul Domnului. În fiecare an, din moşi-strămoşi, familia Deaconu Dumitru, din comuna Negreni, judeţul Olt, tăia de Ignat porcul aşa cum moştenise. Printre picioarele celor mari, o mogâldeaţă cu ochi vioi, Neluţu, trăgea cu urechea la discuţiile ce se purtau pe tema tăierii de a doua zi a porcului. Era seara dinaintea Ignatului. Şi anul trecut tăiaseră un grăsun, însă mama nu-l lăsase să iasă afară, zicându-i că e prea mic ca să stea la pârlirea acestuia. Acum mai crescuse, fiindcă plecase pe 10 ani. Era băiat mare, ziceau ai casei. Din bucătărie mama se mai auzea robotind, după ce toată ziua spălase şi rânduise o mulţime de vase mai mari sau mai mici şi după ce dăduse la ascuţit cuţitul de la maşina de tocat carnea. Tata nu muncise prea mult, vorbise cam un ceas cu trei vecini, care, după ce terminaseră de băut două ibrice de ţuică, plecaseră, ameninţându-l: „Păi, mâine dimineaţă, vecine!“ În pat fiind, închise ochii şi zâmbi. Crăiasa Zăpezii îl sărută pe frunte, îi acoperi ochii şi inima, să nu-i intre cioburi din oglinda fermecată, îl urcă în sania trasă de reni şi-l puse pe Moş Crivăţ să mâie. Afară se răsuceau fulgii, urgisind întinderile albe de dincolo de sat, sporind pe înfundate troienele. Era „vai de cal şi călăreţ“, vorba lui Alecsandri.

Ziua cuţitelor lungi

Se trezi cu larmă şi zarvă mare. „Ţine-l bine de rât, că acum ne scapă!“ Prin fereastră văzu pe vecini şi pe tata cum se luptă cu Ghiţă. Acesta căzuse la pământ şi se smucea încercând să se ridice. Numai că o sârmă groasă îl trăgea de rât, iar o alta legată de un picior din spate îl ţintuia locului. Tata îl încălecase de-a binelea. Se îmbrăcă într-o clipită şi ieşi pe uşă. Nu mai viscolea, ningea rar, cu fulgi mari, ca-n povestea Albei-ca-Zăpada. „Dă-mi cuţitul!“, zise tata şi un vecin îi întinse un cuţit cât o sabie de lung. Un altul trase de sârma ce ţinea râtul porcului în sus, întinzându-i gâtul. Cu poftă, mâna tatei înfipse cuţitul. Ghiţă grohăi subţire, cum n-o mai făcuse niciodată, şi zvâcni din picioare. „Ţineţi-l bine, să nu ne scape!“, strigă unul şi cuţitul se mai înfipse încă o dată. Porcul grohăia din ce în ce mai greu, în timp ce cuţitul se răsucea vârtos în rana deschisă. Mama veni repede cu un lighean şi un făraş cu tămâie aprinsă. Smalţul vasului fu dintr-o dată colorat cu sângele jertfei. Îşi puse mâinile la ochi. Din gura legată cu sârmă ieşeau aburi calzi. Poate-i ieşea sufletul.

Pupatul Crăciunului

De peste tot din sat se auzeau ţipetele morţii. „Daţi foc la paie!“, zise tata şi „rugul“ începu să ardă. Rămas cu picioarele în sus, pielea şi părul porcului începuseră să sfârâie. Cu mişcări atente, de cunoscător, un vecin reacoperea cu paie fiecare parte nearsă. Focul creştea în înălţime topind zăpada de pe crengile uscate ale pomilor din jur, iar pentru frăgezimea şoricului l-au pârlit apoi cu butelia. Mirosea a carne arsă, umplând văzduhurile. După ce l-au pârlit, l-au urcat pe o masă, pregătindu-l pentru tranşare. Din Ghiţă nu mai rămăsese decât un stârv carbonizat. Au început să-l răzuiască şi să-l spele cu apă clocotită. Apoi, cuţite ascuţite, bisturie improvizate începură să-l secţioneze. „Ia apropie-te, cioflingarule!“, zise un vecin şi copilul se execută venind cu inima strânsă. Un deget muiat în sânge se opri pe frunte, pe barbă şi pe cei doi obrăjori, sugerând semnul crucii şi împodobindu-i faţa cu însemne păgâne, cum citise el în Winetou. „Pupă Crăciunul!“, îl mai îmboldi altul, şi copilul se aplecă şi pupă un semn tăiat pe ceafa porcului.

Pomana porcului

Pe plită sfârâia un ceaun cu carne proaspătă. Alături se învârtea o mămăligă, iar dintr-un ibric ieşeau aburi de ţuică piperată. „Poftiţi la masă, oameni buni!“ Şi ca nişte adevăraţi „oameni buni“, care tocmai înjunghiaseră şi ciopârţiseră, bărbaţii, scoţându-şi căciulile, intrară în casă. „Hai să luăm o ţuică, c-a fost an bun!“ îi îmbie tata şi toţi ciocniră pentru prosperitate. În străchinile largi, carnea friptă aburea lângă mămăliga tăiată cu aţa. „Doamne ajută!“ Băură ţuica, îşi mai puseră o dată şi începură să înfulece. Peste copaia cu carne lăsată afară ningea uşor. „Săracu Ghiţă!“, zise copilul şi două lacrimi ca două perle mici i se iviră la colţul ochilor. Din ceruri fulgii cădeau încet ca o blândă purificare peste jertfa păgână. Se scuturau, cu cântec, toţi merii Raiului. „Trei Crai de la răsărit/Spre Stea au călătorit…“

Steaua

De când se tăiase porcul, Neluţu nu-şi mai dorea altceva decât să meargă cu Steaua, aşa cum făceau flăcăiandrii mai mari decât el. Încă nu se potolise ninsoarea şi era alb, alb, ca o mare de frişcă. Tremura la gândul că a doua zi va începe să colinde. De cu seară se pregătise. Îşi aranjase căciula, mănuşile şi fularul, îţi pusese bocănceii la capul patului, îşi făcuse rugăciunea spre icoană şi se băgase sub plapumă. N-adormise îndată, căci mama robotea de zor, aplecată peste oalele şi cratiţele ce sfârâiau pe plita din bucătărie. Se foi sub cearceafuri şi deschise ochii. Fereastra îi apropia la câţiva paşi toată noaptea de afară. Se strânse ghemotoc sub dulcea ocrotire a plapumei şi se bucură că pomul lui are beteală şi globuleţe lucitoare. Adormi frământat de griji. Se trezi târziu fără să ştie cât mai e până la ziuă. Cu năsucul lipit de fereastra fulgilor aştepta să audă colindătorii. Era noaptea naşterii lui Iisus şi în cuptorul mamei încă se mai rumeneau la foc mic cozonacii. Ascultă încordat. De după perdele, la geamurile ferecate ale odăii, doi ochişori vioi grăbeau venirea zorilor. Din când în când, cocoşii trâmbiţau ascuţit ca la vânzarea cu sărut a Iudei. Deodată se ridică şi se îmbrăcă grăbit. De pe uliţele satului, glasuri mici şerpuiau prin omătul înalt, îngânând, ca un cor de îngeri, cântarea veche de 2000 de ani. „Steaua sus răsare/Ca o taină mare…“. Peste întinderile albe veneau sărbătorile.

Paul Rogojinaru

Crăciunul de altădat' în Moldova

„Colinde, colinde!
E vremea colindelor!
Căci gheaţa se-ntinde
Asemeni oglinzilor!
Şi tremură brazii
Mişcând rămurelele
Că noaptea de azi-i
Când scântee stelele
Se bucură copiii
Copiii şi fetele
De dragul Mariei
Îşi piaptănă pletele
De dragul Mariei/
Ş-a Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.“

Versurile poetului nepereche al neamului ilustrează nerăbdarea cu care oamenii satelor de altădată aşteptau fiecare zi, pregătindu-se pentru sărbătoarea Naşterii Domnului şi sfârşitului de an.

Noaptea strigoilor

De fapt, atmosfera Crăciunului este pregătită încă din 30 noiembrie. Noaptea Sfântului Andrei, cunoscută şi sub denumirea de Andreiu de iarnă sau Cap de iarnă, e momentul în care apar lupii, vârcolacii sau strigoii. În multe sate, pentru a „lega“ gura lupului, gospodina ungea cu usturoi toate acareturile, inclusiv gardul curţii şi fântâna, tocurile uşii din interior şi ferestrele. La poartă lega trei căţei de usturoi şi trei fire de lână roşie spunând: „Eu nu leg usturoiu/Leg gura lupului/Ş-a lupoaicei/A strigoiului/Ş-a strigoaicei/ Pe codri să se ducă/La mine să n-ajungă.“

Tot acum, grupuri de fete şi flăcăi organizau păzitul usturoiului. Acesta era adus de fiecare fată, aşezat pe o masă şi acoperit cu o broboadă roşie. Două bătrâne străjuiau masa pe care se afla usturoiul având grijă să nu fure cineva vreun fir. Cei prezenţi petreceau împreună. Când se lumina afară, muzica – tocmită de flăcăi – începea să cânte. Usturoiul era împărţit fiecăruia dintre participanţi şi păstrat cu grijă întrucât era bun pentru sămânţă, pentru farmece şi vrăji.

Ignatul

Într-o lume în care postul Crăciunului era asimilat cu o perioadă consacrată Maicii Domnului, interdicţiile alimentare erau adesea respectate cu o singură excepţie: sărbătoarea Ignatului, pe 20 decembrie, când oamenii de altădată se considerau oarecum în perioada Sărbătorilor de iarnă. Era ziua tăierii rituale a porcului când, îşi aminteşte moş Nicolae Asaftei din Pipirigul Neamţului, nu trebuia să asiste niciun milos, existând credinţa că porcul murea cu greutate, iar carnea nu va fi bună. După ce porcul nu mai mişca se făcea o tăietură în chip de cruce la ceafă; se zicea că numai aşa sufletul porcului va ieşi din cap. Pe gospodari îi interesa splina, aceasta indicându-le, în funcţie de grosime, cum va fi iarna. Dacă porcul era negru, cei care participau la tăiere se mânjeau cu sânge pe faţă sperând că vor fi mai îmbujoraţi şi sănătoşi tot timpul anului care va urma.

Sângele strâns într-o strachină cu mălai uscat era bun pentru afumarea copiilor de guturai, spaimă ş.a. Avea loc apoi pomană porcului. Toţi cei care participaseră la tăiere mâncau o tochitură din carnea animalului stropită din belşug cu ţuică sau vin.

Pentru gospodine pregătirile începeau mult mai devreme. Femeile scoteau din casă toate lucrurile, scuturându-le şi spălându-le indiferent de gerul de afară, îşi văruiau casa şi spălau ferestrele şi uşile pregătindu-se pentru venirea preotului cu Ajunul şi a musafirilor aşteptaţi în ziua de Crăciun.

De Ajun se postea pentru Maica Domnului, ea fiind muncită şi supărată. În schimb, oamenii trebuiau să mănânce puţin din toate roadele pământului. Se gusta din bob pentru a avea saţ, din perje pentru a te îndulci şi a nu te certa cu nimeni, din grâu îndulcit cu miere şi din julfă – un fel de mâncare specifică acestui colţ de ţară preparat din sămânţă de cânepă pisată fiartă cu apă şi miere şi întinsă peste turtele numite pelincile Domnului.

Preotul umbla în fiecare gospo­dărie „cu Ajunul“, obicei întâlnit şi astăzi, însoţit de o liotă de copii care strigau din toţi rărunchii „Chiralesa“ sau „Ni aho“. După ce binecuvântează bucatele şi casa, preotul, potrivit obiceiului, trebuia să stea măcar câteva clipe pe un loc unde gospodina avusese grijă să pună grâu sau alte seminţe. Era mare supărare dacă preotul nu urma acest obicei deoarece exista credinţa că astfel vor şedea peţitorii, cloştile pe ouă şi ... norocul.

Şi o excepţie de la regulă: în Ajun femeile gravide şi copiii aveau voie să mănânce cam tot ce pofteau, copiii fiind îndopaţi cu mult dovleac în credinţa că vor fi graşi şi frumoşi în anul care vine.

În această noapte se spunea că cerul se deschide şi oamenii stăteau treji pentru a auzi cocoşii în cer, cei care îi auzeau crezând că vor avea noroc la bani şi vor fi sănătoşi.

Exista, de asemenea, credinţa potrivit căreia cei care apucau să fure în noaptea de Ajun puteau să fure tot anul fără teama de a fi prinşi.

Bereza

Odată cu prima oră a serii în curţile gospodarilor, la ferestrele luminate, apăreau colindătorii. Primiţi întotdeauna cu suflete deschise deoarece aduc numai veşti bune, colindătorii – de regulă, băieţi – încheiau colindele vestind Naşterea Domnului cu versurile:

„Daţi-ne câte un şorici
Că noi nu plecăm de aici
Daţi-ne măcar parale
Că luăm uşa în spinare
Ne daţi, ne daţi or nu ne daţi
Că de noi nu scăpaţi.“

În satul Sticlăria – Iaşi flăcăii care urmau să facă de Anul Nou Capra Cerbul sau Jianul umblau în Ajunul Crăciunului cu Bereza, un obicei al locului, numai acolo unde erau fete de măritat. Gazda îi aştepta cu un colac mare şi vin. Lăutarii care îi însoţeau cântau Ruseasca, Polca, Ciobănaşul sau Bătuta. Dacă dintr-un motiv sau altul o fată nu primea Bereza, la hora satului era scoasă din joc, flăcăii punând muzicanţii să-i cânte marşul.

Am amintit doar câteva din mulţimea de datini şi obiceiuri de altădată, acum când uliţele satelor sunt an de an mai triste în lipsa tineretului care făceau ca sărbătorile sfârşitului de an să fie de neuitat.

Stelian Ciocoiu

Crăciunul de altădată pe Valea Bistriţei

„Nici leagăn moale, nici vreun pat/ Doar fân mirositor pe jos/ Pe fân în iesle stă culcat/ Micuţul prunc: Iisus Hristos/ El Fiul Domnului şi Crai/ Al stelelor de farmec pline/ De-atunci cu drag, la voi din Rai/ Cu fiecare iarnă vine.“

Versurile mai puţin cunoscute – poate ale lui Ion Creangă – ne amintesc de sărbătoarea luminii, a Naşterii lui Hristos, transformată tot mai mult într-o simplă sărbătoare civilă, un simplu spectacol de sunet şi lumini pe străzile oraşelor şi, nu de puţine ori, pe uliţele satelor văduvite de prezenţa celor care însufleţeau cel din urmă cătun – tineretul.

Odată cu dispariţia bătrânilor, tradiţia Crăciunului creştin se pierde. Colindătorii vin tot mai rar şi tot mai puţini. „Oare vor dispărea cu totul minunatele noastre tradiţii româneşti?“ – m-a întrebat interlocutorul meu, Alecu Mihai, de 81 de ani, din comuna nemţeană Fărcaşa, care şi-a amintit cu drag de Crăciunul de altădată.

Ca peste tot în spaţiul românesc, tradiţiile legate de Naşterea Domnului se respectau cu stricteţe şi începeau pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, sau cum se mai numea „Indrea“ sau „Cap de iarnă“, pentru că, după calendarul popular, începea iarna. În această noapte gospodarii ungeau cu usturoi toate acareturile, inclusiv gardul curţii şi fântâna, tocul uşilor şi ferestrelor – „să leg gura lupului şi-a lupoaicei/ a strigoiului şi-a strigoaicei/ Pe codri să te duci/ La mine să n-ajungi“.

Fetele aflate în pragul căsătoriei încercau să-şi identifice ursitul. Cu văl de mireasă şi lumânare de la cununie, cu inel de logodnă, pe luciul apei din fântână, căutau cu înfrigurare chipul viitorului soţ.

În această „noapte a strigoilor“, flăcăii se travesteau în strigoi şi umblau pe la casele fetelor satirizând lipsa de hărnicie sau nepriceperea unora. Se adunau apoi la marginea satului sau la crucea drumurilor făcând mare zarvă pentru alungarea duhurilor rele.

Gospodinele se pregăteau de marile sărbători. Casa strălucea de curăţenie astfel încât în noaptea de Ajun, când preotul însoţit de dascăl trecea pe la fiecare familie de credincioşi pentru vestirea Naşterii Domnului, totul era pregătit. Pe masa încărcată cu bucate de post nu lipsea julfa sau „Pelincile Domnului“, care se prepară în Moldova numai cu prilejul acestei sărbători.

Acolo unde erau fete de  măritat preotul şedea puţin pe un scaun „ca să steie peţitorii“ sau era invitat să se aşeze pe o anume parte a patului, unde gospodinele puneau în prealabil un pumn de grăunţe sub cuvertură cu care hrăneau găinile „ca să facă multe ouă“.

Tot acum, în Ajunul Crăciunului, gospodarii obişnuiau să facă un calendar de ceapă. O ceapă mare era tăiată în două părţi egale, apoi din fiecare jumătate se alegeau câte şase găoci întregi şi apropiate ca mărime, rânduite în ordinea lunilor anului, în care se punea câte o linguriţă de sare. A doua zi de dimineaţă erau cercetate şi, în funcţie de cantitatea de apă rezultată din topirea sării, apreciau care luni vor fi ploioase sau secetoase.

De teamă că ar putea pierde „mana semănăturilor“, femeile nu împrumutau niciun lucru din gospodărie începând cu Ajunul Crăciunului. Se fereau, de asemenea, să strige găinile la mâncare pentru ca în anul următor să nu le mănânce păsările cerului grânele din lan.

Un alt obicei era ameninţarea pomilor neroditori. În Ajunul Crăciunului, pomul care nu rodea era ameninţat de tăierea cu toporul. Gospodina casei, care de obicei se oferea să fie chezaş pentru viitoarea recoltă, vine la pomul sterp cu mâinile pline de aluatul din care plămădea colaci pentru colindători. Ea îl înduplecă pe bărbat să nu taie pomul, garantând că va rodi, şi apoi unge cu aluat coaja copacilor neroditori.

Acum colindătorii sunt tot mai rari. În copilăria şi tinereţea interlocutorului meu, aceştia se pregăteau din vreme şi erau primiţi cu bucurie. Era obiceiul ca primii colindători să fie copii de vârstă preşcolară. Ei cântau Naşterea lui Hristos în faţa ferestrelor luminate, iar în unele gospodării, la cererea stăpânului casei, colindau în faţa grajdului, în livadă, în vie sau în stupină.

La rândul lor, fetele adolescente, în grupuri de câte cinci-şase, umblau „cu cântatul“, iar tinerii, de regulă cei care nu făcuseră armata, organizaţi „în cete“, repetau intens pentru spectacole folclorice de Anul Nou: „Irozii“, „Banda lui Jianu“, „Haiducii“, „Ursul“, „Căiuţii“ ş.a.

Rememorând doar câteva dintre tradiţiile şi obiceiurile care vesteau marea sărbătoare a Naşterii Pruncului Hristos, iată cum vede George Coşbuc unul dintre aceste momente: „Şi-auzi/ Răsar cântări acum/ Frânturi dintr-o colindă/ Şi vin mereu, se opresc în drum/ S-aud acum în tindă./ Noi stăm cu ochii pironiţi/ Şi fără de suflare/ Sunt îngerii din cer veniţi/ Cu Leru-i Domnul mare.“

Stelian Ciocoiu

Memoria Crăciunului de altădată

Sărbătoarea luminii, a Naşterii lui Hristos. De undeva din depărtare răzbate chemarea grăbită a unui clopot de biserică, reamintindu-ne că, fără trăirile de demult, Crăciunul nu ar fi decât o simplă sărbătoare civilă, un amplu spectacol de sunet şi lumină, pe străzile oraşelor sufocate de maşini sau pe uliţele tot mai tăcute ale satelor fără copii şi fără tinerii plecaţi în patru zări.

Cu nostalgie îşi aminteşte de sărbătorile de altădată şi domnul învăţător Neculai Asaftei, de 78 de ani, din Zorlenii Vasluiului.

 .... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian Ciocoiu
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Reţete pentru masa de Crăciun

Aspic de curcan

Pentru 8-10 porţii: 1 curcan mare; 1 ţelină; 2 morcovi; 2 cepe; 5 albuşuri; 5 căţei de usturoi; gelatină; sare.

Pulpă de porc la tavă

Pentru 20 de porţii: 3 kg pulpă de porc, 250 g kaiser afumat, 30 căţei usturoi, 150 ml ulei, paprika afumat sau boia dulce, piper negru măcinat, 2 linguri pastă de tomate, 250 ml vin alb, ½ linguriţă cimbru, ½ linguriţă busuioc uscat, ½ linguriţă oregano uscat, sare, apă.

Biscuiţi pentru Moş Crăciun

Pentru cca 60 de biscuiţi: 250 g făină, 125 g unt, 1 ou, 65 g zahăr, 2 pacheţele zahăr vanilat, 1 praf de sare, răzătura de la ½ lămâie, marţipan pentru decor, zahăr pudră.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS