reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Oct 2019

Romsilva, bilanț 2018 - mai multe drumuri noi decât CNDR!

Pentru Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA 2018 a fost un an greu, plin de provocări cărora pădurarii au trebuit să le facă față. Primele provocări au venit, așa cum era de așteptat, din partea naturii. Vremea atipică din anul care tocmai s-a încheiat a pus probleme și silvicultorilor, la fel ca și agricultorilor. Alte probleme le-a creat modificarea – din nou – Codului Silvic. O oarecare neliniște, trecătoare, a generat și modificarea componenței Consiliului de Administrație și schimbarea echipei manageriale.

Lucrările de reîmpădurire întârziate de secetă

Seceta din prima parte a anului, dar și cea din toamnă au făcut ca lucrările de reîmpădurire planificate să se desfășoare mai greu și în alte perioade decât cele planificate. Cu toate acestea, în cele două campanii din acest an Romsilva a regenerat 13.278 de hectare de păduri de stat, depășind programul anual de regenerări, prevăzut pentru 12.881 de hectare. Dintre acestea, 8.991 de hectare de pădure au fost regenerate natural, iar 4.287 de hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de plantare a puieților forestieri.

În campania de primăvară s-au regenerat 10.779 de hectare, 7.212 prin regenerări naturale și 3.567 prin împăduriri. Lucrările de împădurire de toamnă au fost întârziate de seceta prelungită și de condițiile meteorologice nefavorabile, dar tot s-a reușit regenerarea a 2.499 hectare.

În total, s-au plantat în pădurile de stat 25,5 milioane de puieți forestieri. Cu toții provin din pepinierele Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, unde se produc anual peste 45 de milioane de puieți forestieri. Bugetul alocat pentru lucrările de împăduriri a fost de 167,4 milioane de lei.

În ultimii cinci ani, în pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost plantați peste 187 de milioane de puieți forestieri, fiind regenerate 50.034 de hectare pe cale naturală și 31.836 de hectare prin împăduriri.

În sfârșit: perdele de protecție pentru șosele!

Pe lângă reîmpăduriri, specialiștii Romsilva au fost implicați și în realizarea unor perdele forestiere pentru protecția unor căi de comunicație. Primele au fost plantate în această primăvară, fiind împădurite 7,2 hectare pe autostrada A2, în dreptul localităților Dor Mărunt și Jegălia din județul Călărași, pe o lungime de aproximativ 10 kilometri. Procedurile de expropriere pentru alte terenuri, cu o suprafață totală de 87,62 hectare, sunt deja în derulare. În cursul acestei primăveri, pe ele se vor înființa alte perdele de protecție.

Aceste activități se încadrează într-un program mai larg de realizare a perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicații, care prevede înființarea acestora pe 594,5 hectare, pe o lungime de 198,3 km, din care 120,6 kilometri pentru protecția autostrăzilor A1, A2 și A3, și 77,7 kilometri pentru protejarea Centurii București, a drumurilor naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Lupte în instanțe

În cursul anului 2018 juriștii Regiei au fost implicați în mai multe litigii, care au avut ca scop menținerea unor importante suprafețe de pădure în proprietate publică. În total, aproape 30.000 de hectare de fond forestiere au fost menținute în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ca urmare a celor 317 procese de fond funciar finalizate. Cele mai mari suprafețe recuperate sau menținute în patrimoniul statului sunt 9.530 de hectare fond forestier în județul Mureș, 4.694 de hectare în Buzău, 3.898 în Suceava, 2.231 de hectare în Bacău, 1.770 de hectare în Giurgiu și 1.088 de hectare în Gorj.

În litigiu se află încă o suprafață totală de 475.806 hectare fond forestier. Pe rolul instanțelor se află 1.641 de dosare, în diferite stadii. Doar în județul Suceava, Fondul Bisericesc Român Ortodox al Bucovinei a recurs la o cale extraordinară de atac pentru dobândirea a 185.557 de hectare. Alte 63.435 de hectare de pădure sunt în litigiu în Bihor, 46.252 de hectare în Bacău, 29.300 în Covasna și 28.300 hectare în Mureș.

Până în prezent, în baza legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate au fost puse în posesia unităților administrative, formelor asociative sau persoanelor fizice 3.165.598 de hectare terenuri forestiere.

2.703 tone fructe de pădure, livrate

Administrarea celor 3,14 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului a implicat în 2018 și construirea a 340,5 kilometri de noi drumuri forestiere, reabilitarea a 1.351,4 kilometri de drumuri forestiere și refacerea obiectivelor afectate de calamități. Pentru aceste activități, bugetul alocat a fost de 165 de milioane lei, dintre care 100 de milioane lei din fondul de accesibilizare și 65 de milioane lei din fonduri proprii.

Pe lângă livrările de masă lemnoasă, Romsilva a livrat 2.703 tone fructe de pădure, 501 tone ciuperci comestibile, 495,3 tone plante medicinale, 220,6 tone carne de vânat, 372,4 tone păstrăv și peste 32 de mii de fazani și potârnichi vii.

În ceea ce privește lemnul de foc, Romsilva a furnizat direct populației aproximativ 1,7 milioane de metri cubi. În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere a volumului de lemn pentru foc vândut direct populației, de aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017. Această creștere a devenit posibilă ca urmare a modificării Codului Silvic și creșterii ponderii lucrărilor de îngrijire și igienizare a pădurilor de stat executate prin forțe proprii sau contracte de prestări servicii.

În același timp, tăierile ilegale în pădurile administrate de Romsilva au confirmat tendința descrescătoare din ultimii ani. În 2018 angajații Regiei au efectuat 84.105 acțiuni de control, o parte din ele în comun cu polițiști. În urma acestora au fost constatate 1.284 de infracțiuni și au fost aplicate 9.020 de amenzi pentru contravenții silvice, în valoare totală de 18,8 milioane lei. De asemenea, în urma acestor controale în fondul forestier, la circulația materialului lemnos și la instalațiile de debitat, au fost confiscați 13.137 de metri cubi.

Din ultimele date centralizate la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în pădurile de stat administrate s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de lemn de 20.431 de metri cubi, în scădere cu 29,7% față de perioada similară a anului trecut, când s-au înregistrat 29.080 de metri cubi tăiați ilegal. Conform datelor existente, valoarea pagubelor rezultate din tăieri ilegale și pășunat abuziv în pădurile de stat se ridică la 9,3 milioane de lei.

Infractorii devin tot mai agresivi

Din păcate, s-a înregistrat și un fenomen alarmant: înmulțirea agresiunilor asupra personalului silvic. 36 de pădurari din cadrul Romsilva au fost victimele unor agresiuni produse de persoane suspecte de tăieri ilegale și furt de lemne. 19 dintre ei au nece­sitat îngrijiri medicale, iar autoturismele a cinci pădurari au fost avariate în cursul agresiunilor. În acest an s-a înre­gistrat și o tentativă de furt a armamentului din dotarea personalului silvic.

Chiar mai grav decât atât, s-au înregistrat și agresiuni în afara fondului forestier. Grupări infracționale au atacat cu premeditare personalul silvic care păzește pădurile în județele Caraș-Severin, Suceava și Vaslui.

Regia Națională a Pădurilor a preluat în pază, conform Codului Silvic, 74.555 de hectare de pădure care nu aveau contracte de servicii silvice cu niciun ocol silvic, 23.463 de hectare prin încheierea de contracte de prestări silvice și 51.092 de hectare în baza actelor de constatare. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pentru 37.518 hectare aflate în litigiu, pentru care s-a suspendat serviciul public cu specific silvic.

În ultimii zece ani, peste 600 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost victime ale agresiunilor.

Deși a fost un an secetos, în 2018 s-au înregistrat doar 102 incendii de pădure, față de 294 de evenimente de acest fel înregistrate în 2017. Suprafața totală afectată a fost de 1.012 hectare, din care 884 de hectare de litieră și 128,6 hectare de păduri regenerate. Valoarea pagubelor înregistrate a fost estimată la 312.508 lei.

Cele mai multe incendii, 18, s-au înregistrat în județul Caraș-Severin, unde a fost afectată și cea mai mare suprafață, de 827 hectare, din care 741,7 hectare de litieră. În județul Dolj s-au produs 11 incendii, fiind urmat de Olt, cu 8 incendii și Hunedoara, cu 7.

Alexandru GRIGORIEV

Codul Silvic s-a modificat iarăși. Și ce dacă?

Indiferent cât de aproape sau de departe de pădure se situează locuințele lor, pentru cel puțin o treime dintre români codrul reprezintă un subiect de primă importanță pentru că aproximativ patru milioane de gospodării folosesc drept sursă de încălzire lemnul de foc. Teoretic, un consum decent ar fi de aproximativ cinci metri cubi pe an, conform standardelor europene. Standarde care pentru majoritatea celor care se încălzesc cu lemne rămân doar un vis îndepărtat, din mai multe motive. Primul, și cel mai important, este că nu își pot permite să plătească atâta lemn. Celălalt motiv este că pădurile României nu pot da o asemenea cantitate de combustibil.

Standarde europene doar în vis

„Printr-o exploatare rațională, putem obține aproximativ 18 milioane metri cubi de lemn, în fiecare an“, spunea recent dl Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Din această cantitate jumătate este lemn de lucru, iar cealaltă jumătate lemn de foc“, mai arăta domnia sa. Așadar, acel standard european nu ar putea fi atins nici măcar pe jumătate.

Pe de altă parte, chiar și în aceste condiții nici măcar ceea ce ar trebui exploatat nu se folosește în totalitate. „Neexploatarea aceasta nu face bine nimănui, nici măcar pădurii“, a atras atenția ministrul Deneș. Într-adevăr, de cele mai multe ori subexploatarea se traduce prin neefectuarea la timp a lucrărilor de curățare, întreținere și întinerire. În timp, efectele sunt dezastruoase. Aceasta contrar a ceea ce unele organizații ecologiste vehiculează în spațiul public.

Pentru cititorii revistei noastre – care sunt, în mare parte, cunoscători într-ale agriculturii – e suficient să spunem că pădurea este o grădină la o scară mai mare. Ca atare, are nevoie de îngrijire pentru o dezvoltare armonioasă. În lipsa acesteia, devine un fel de pârloagă, la scară mare. Desigur că și aceasta are rolul ei ecologic, dar numai într-o proporție rezonabilă. Altfel, așa cum spunea ministrul Apelor și Pădurilor, „pădurea este o resursă strategică, pe care nu ne permitem să nu o exploatăm“. Până la urmă, ce gospodar înțelept își lasă pășunea sau livada să se sălbăticească?

Însă modul de exploatare a pădurilor, naște vii controverse. Dincolo de cele legate de principii, reale sau imaginare, legate de mediu, sunt unele, mai puțin expuse cu sinceritate, pornind de la aspectele economice. Și, de fapt, acestea sunt cele care primează, căci banii fac Pământul să se învârtă. În acest caz este vorba despre o avere uriașă, căci nu degeaba i se spune pădurii „aurul verde“!

Romsilva nu e totul

Vorbind despre dimensiunile acestei laturi economice, trebuie să spunem de la început că doar în depozitele și rampele RNP Romsilva, la jumătatea acestui an, se aflau aproximativ 500.000 m.c. lemn de foc rămas nevândut. Asta deși pe piață este criză de lemn de foc. Pe de altă parte, există riscul ca încă două milioane de metri cubi să rămână neexploatate pentru că nu este posibil accesul în zonele de exploatare. Pentru că una este să te duci cu calul în pădure și să tai trei copaci și alta este să faci o exploatare industrială, ce presupune drumuri de acces și fronturi de exploatare. Or, trebuie să o spunem, de câțiva ani încoace Romsilva nu a mai avut aprobate fonduri pentru investiții decât în limita a câteva procente din profit. Asta cu toate că a înregistrat un profit frumușel. Dar probabil că Guvernul a gândit o altă destinație pentru acești bani... Și, așa cum atrăgea atenția unul dintre membrii echipei manageriale a RNP, în asemenea condiții se poate doar supraviețui pe termen scurt. Pe termen mediu și lung încep să apară probleme!

Dar Romsilva nu administrează decât 3,14 milioane ha de pădure proprietate publică a statului, adică ceva mai puțin de jumătate din totalul pădurilor românești, și încă un milion de hectare de pădure proprietate privată sau a administrațiilor locale. În total, cam două treimi din păduri. Restul se află în diferite forme de administrare, o parte dintre ele reunite sub egida Asociației Administratorilor de Păduri Ocoale de Regim din România.

Însă ceea ce este cel mai grav, este că un milion de hectare de pădure nu au niciun fel de administrator. Acestea sunt cele mai expuse tăierilor ilegale, bolilor și abuzurilor. Și, ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, multe dintre aceste păduri incluse în ultima categorie nu au încă niciun proprietar cert. Fie se află în litigiu, fie proprietarul nu este încă identificat cu certitudine, oricât ar părea de paradoxal.

Legat de aceste situații vom aminti că Juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit, în ultimii doi ani și jumătate, să mențină sau să reintroducă în proprietatea publică a statului, în urma proceselor, 230.514,25 ha de pădure. Cel mai cunoscut caz este cel de anul trecut, când 166.813 hectare de păduri revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei au rămas în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Un alt caz, cel mai recent, este cel în care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Instituția Prefectului județului Mureș au câștigat, definitiv și irevocabil, procesul cu urmașii baronului Daniel Banffy, menținând astfel în proprietatea statului 9.323,8 ha de pădure din județul Mureș, pe raza comunelor Stânceni, Răstolița și Lunca Bradului.

Modificări doar pentru operatorii economici

În cursul lunii iunie, Codul Silvic a fost modificat pentru a nu știu câta oară în ultimii ani. Principala modificare a fost făcută la articolul 59, aliniatul 5, care suna astfel: „Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră.“ Acestei prevederi i s-a adăugat posibilitatea exploatării lemnului „la picior“ (adică direct din pădure) de către agenții economici.

Despre fondul problemei, nicio vorbă. După cum se vede, s-a rezolvat doar problema accesului unor agenți economici la lemnul pe picior. Ce se întâmplă însă cu pădurile neaflate în proprietatea publică a statului, despre protecția suplimentară a personalului silvic (împotriva căruia atacurile se înmulțesc exponențial), despre garantarea unui preț maxim al lemnului de foc, nicio vorbă. Sau cum spunea nemuritorul Caragiale, „să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic!“

Din acest motiv Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva“ a pichetat în cursul lunii iulie Parlamentul. Una dintre principalele revendicări este elaborarea de legi coerente și aplicabile, conforme cu realitățile și necesitățile sectorului silvic. Altfel, rămânem în domeniul vorbăriei de paradă!

Alexandru GRIGORIEV

2018 aduce lemne de foc mai ieftine, dar și mistreți radioactivi

Anul 2018 va aduce celor peste jumătate dintre familiile din România care încă se încălzesc cu lemne prețuri mai bune. Cel puțin așa se arată acum, la început de an, potrivit noilor reglementări în domeniu. Dar noile norme aplicabile în domeniul silvic nu se referă doar la modul de exploatare a masei lemnoase, ci și la multe alte aspecte legate de gestionarea pădurilor. Noul Cod Silvic schimbă și el multe lucruri. Din acest motiv, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se va desfășura sub semnul unor noi provocări în acest an.

Meseria de pădurar, din ce în ce mai periculoasă

Una dintre cele mai noi provocări cu care pădurarii se vor confrunta pare să fie cea a animalelor radioactive. Nu, nu este nicio glumă de prost gust și nici vreo găselniță a unei imaginații înfierbântate. La sfârșitul lunii decembrie, în județul Suceava a fost împușcat un mistreț a cărui carne depășea nivelul maxim admis de radioactivitate. „Este pentru prima oară când ne confruntăm cu o asemenea situație“, a arătat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al regiei. Animalul, împușcat pe un fond de vânătoare aflat la aproximativ 10 km de granița cu Ucraina, era infestat cu izotopii Cesiu 137 și 134. Conform specialiștilor, acești izotopi sunt specifici emisiilor pro­venite de la centrala nucleară de la Cernobâl.

„Fiecărui mistreț vânat i se face testarea pentru trichină și pentru pestă porcină africană, iar lotizat se face și testarea de radioactivitate“, a mai explicat dl Pahonțu. În orice caz, consumul cărnii radioactive constituie un risc pentru sănătate. Așadar, vânătorii din zonă sunt sfătuiți ca pe viitor să fie atenți și la radioactivitatea prăzii.

O altă concluzie, la sfârșitul anului 2017, este aceea că meseria de pădurar a devenit mult mai periculoasă. Dacă în anul 2016 numărul agresiunilor înregistrate asupra personalului silvic s-a ridicat la 22 de cazuri, în anul trecut a urcat la 37. Pe lângă aceasta, și modul în care aceste agresiuni au fost comise face să crească nivelul de îngrijorare. În ultimul an au fost situații în care braconierii sau hoții de lemne au tras cu armele, în mod deliberat, asupra pădurarilor care i-au surprins. Într-un alt caz, petrecut în județul Dolj, hoții de lemne l-au călcat cu mașina, în mod voit, pe pădurarul care încerca să-i oprească.

Și încă alte provocări...

Nici grija oamenilor față de pădure nu arată să fi crescut. Numărul incendiilor a crescut cu 240%. În primele nouă luni din 2017, în total 1.413 hectare de pădure, din care 1.311 de litieră și 101,8 suprafețe recent regenerate, au căzut pradă flăcărilor. 75.240 de puieți plantați recent, în valoare de 84.800 lei, au ars în urma neglijențelor criminale. Cele mai multe incendii au fost provocate de focurile nesupravegheate din apropierea pădurilor, iar propagarea lor a fost favorizată și de vremea secetoasă.

La aceste aspecte ar mai fi de adăugat că 2017 este al doilea an la rând când, în urma unei Ordonanțe de Guvern, 90% din profitul realizat de Regie a mers direct la Bugetul de Stat. „O astfel de măsură este suportabilă pe termen scurt, un an sau doi. Dar pe termen mediu face imposibilă realizarea de investiții și conduce la rezultate nedorite“, a comentat, succint, dar cuprinzător, consecințele unei astfel de politici asupra Romsilva dl Pahonțu. De notat că, în conformitate cu legislația în vigoare, jumătate din profitul realizat trebuie să rămână la dispoziția regiei.

O altă sarcină rezultă din prevederile noului Cod Silvic. Romsilva va trebui să preia în pază pădurile ce vor fi identificate ca neadministrate de proprietarii lor de drept. Ca urmare, în jur de 800.000 de parcele de păduri vor trebui păzite suplimentar de pădurarii regiei. În noile condiții, despre care am vorbit mai sus, nu este o sarcină ușoară...

În 2018, de patru ori mai mult lemn de foc livrat direct

În anul 2017, cantitatea de lemne de foc livrată direct către populație de Regia Națională a Pădurilor s-a ridicat la peste un milion de metri cubi. Prețul mediu a fost unul social, de aproximativ 150 lei/m.c.

Această cantitate a reprezentat doar 15% din volumul de masă lemnoasă pusă pe piață de Romsilva. Doar atât i-a fost permis regiei să exploateze în regim propriu, restul fiind oferit, prin licitații publice, firmelor autori­zate care exploatează și comercializează masa lemnoasă, inclusiv lemne de foc.

De asemenea, Romsilva a realizat un inventar al comunităților dependente de lemnele de foc din pădurile de stat și a încheiat, în primele nouă luni, 1.151 de parteneriate cu autoritățile locale, beneficiare fiind 1.945 de comunități locale. În cadrul acestor parteneriate, au fost livrate 302.021 de metri cubi lemne de foc până la finalul anului, la prețuri accesibile.

În urma modificărilor legislative recente, generate de înlocuirea HG 617/2016 cu HG 715/2017, în 2018 Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va putea exploata în regie proprie aproximativ 40% din volumul de masă lemnoasă, însemnând și o majorare a volumului de lemn de foc livrat populației, la prețuri accesibile. Practic, conform declarațiilor directorului general Dragoș Ciprian Pahonțu, cantitatea va atinge cifra de patru milioane metri cubi. Trei milioane vor proveni din activități de îngrijire, iar un milion vor rezulta în urma sortărilor masei lemnoase recoltate. Menționăm că prin lemn de foc se înțelege lemnul de lucru cu un diametru de maximum 24 cm.

Totuși, este important de știut că Romsilva nu dispune de mijloace de transport adecvate. Prin urmare, cei care doresc să achiziționeze lemne de foc de la regie vor trebui să își asigure transportul de la punctele de exploatare la domiciliu. Acest lucru se dovedește a fi costisitor și, de multe ori, greu de realizat, mai ales pentru cei care locuiesc în zonele de câmpie, departe de punctele de exploatare.

Cererea de rășinoase, în creștere

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva are pentru anul 2018 un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Licitația principală organizată în acest scop în luna decembrie 2017, prin direcțiile silvice, în ultima lună, a reprezentat un succes, consideră conducerea regiei. Au fost adjudecate 90,77% din volumul total de masă lemnoasă oferit la licitație, adică 3 milioane de metri cubi, din totalul de 3,3 milioane metri cubi oferiți.

În cadrul licitației principale a fost oferit un volum de aproximativ 34% din masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie organizate alte licitații publice pentru adjudecarea masei lemnoase din pădurile de stat administrate de Romsilva.

La licitațiile publice participă numai firmele autorizate. „Până nu demult aveam de a face cu firme care se ocupau, de fapt, cu revânzarea. Acum am lucrat cu firme care se ocupă, într-adevăr, cu prestarea de servicii“, a ținut să precizeze dl Pahonțu.

Din lemnul oferit la adjudecare, aproape 790 de mii de metri cubi au fost rășinoase, aproape 1,49 milioane de metri cubi din specia fag, 300 de mii de metri cubi stejar, 362,5 mii metri cubi diverse specii tari și 518,6 mii metri cubi din diverse specii moi.

Prețul mediu de pornire a fost de 180,26 de lei pe metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 de lei pe metru cub. În medie, metrul cub de rășinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creșterile de prețuri, în urma licitațiilor publice, fiind de 52% la rășinoase, 43% la stejar și 41% la fag.

De notat că aceste prețuri se situează la nivelul prețurilor medii europene. O altă anomalie înregistrată anul acesta este prețul mare al lemnului de rășinoase, în comparație cu cel al altor specii. „În ultima perioadă a existat o cerere foarte mare pentru această categorie, ceea ce a dus la o creștere oarecum artificială a acestui preț“, a mai explicat directorul general al regiei.

Venituri mai mari, cu exploatări mai puține

În administrarea Regiei Naționale a Pădurilor se află și 26.000 km de drumuri. În ultimul an, peste 6.000 de kilometri au fost construiți de la zero sau reabilitați. Pentru acestea au fost realizate investiții totale de 163,8 milioane lei, dintre care 88,8 milioane au provenit din fondul de accesibilizare, iar 75 de milioane de lei din fonduri proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri mai mare cu 15% și cu venituri cu 9% mai mari decât datele planificate. Profitul brut de 284,3 milioane de lei a înregistrat o creștere de 67% față de cifra prognozată, adică 170 de milioane de lei. Și cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 15% față de cifrele prognozate, astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1.853.642.000 de lei.

La capitolul vești bune este de bifat și faptul că, față de un program prognozat de recoltare a masei lemnoase de 9,56 milioane de metri cubi, la finalul anului s-au recoltat doar 9,37 milioane de metri cubi, adică 98% din program, rămâ­nând nerecoltați 185 de mii de metri cubi.

Zile mai bune pentru pădurile românești

În afară de aceasta, în 2017 Romsilva a plantat, în cadrul campaniilor de împădurire, peste 33 de milioane de puieți forestieri, regenerând o suprafață totală de 15.451 de hectare de păduri. Dintre acestea, 9.462 de hectare sunt regenerări naturale și 5.989 de hectare regenerări artificiale, prin împăduriri.

Regia a identificat în ultimul an și a propus pentru a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine 3840,4 hectare de păduri de stat, care se adaugă celor 9.983 de hectare deja înscrise.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844 de hectare păduri cvasivirgine.

Alte 24.341,3 hectare valoroase de fag din pădurile de stat au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, într-un demers comun cu Ministerul Apelor și Pădurilor și organizațiile de mediu WWF România și Greenpeace România.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de aproape 850 de mii de hectare, din care 580 de mii sunt păduri. Din acestea, aproape 175 de mii de hectare de pădure sunt incluse în zone de protecție strictă sau integrală. Suprafața cuprinsă în zonele de protecție a crescut cu peste 2.200 de hectare în 2017, Romsilva depunând eforturi pentru creșterea zonelor de nonintervenție în parcurile naționale și naturale.

La ora actuală, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Alexandru GRIGORIEV

Modificarea Codului Silvic dă bătăi de cap și RNP-ului

În Parlamentul României se află în dezbatere și modificarea Codului Silvic. Acest subiect a generat și continuă să genereze numeroase și înfocate controverse. Acestea sunt cu atât mai aprinse cu cât modificarea Codului Silvic urmează unor alte acte normative care au redus drastic sancțiunile aplicate pentru tăierea ilegală a copacilor din pădure. În acest context există temeri că modificarea Codului Silvic în sensul despre care se vorbește în Parlament ar conduce la un adevărat haos și ar declanșa un jaf la scară națională a pădurilor.

Un punct de vedere a două federații ale forestierilor din Bucovina am prezentat în numerele trecute. Am considerat necesar să avem și un punct de vedere al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Această regie administrează aproximativ jumătate din pădurile României. Iată, așadar, ce crede despre această modificare legislativă conducerea Romsilva:

„Unele dintre propunerile respective, în forma actuală, ar avea impact direct asupra Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin majorarea la 65% a volumului de masă lemnoasă recoltată de unitățile regiei și prin implicarea unităților administrativ-teritoriale în centralizarea solicitărilor de lemn de foc destinate populației.

În fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor, volumul de lemn din categoria produselor accidentale, de igienă și cel rezultat din lucrările de îngrijire a arboretelor tinere reprezintă circa 45% din volumul recoltat anual, iar dacă se adaugă și volumul care poate fi tras la sorți, de maximum 20% din volumul anual, conform Regulamentului în vigoare, s-ar ajunge la 65%, care trebuie recoltat prin resurse proprii sau prin prestări servicii.

Spre exemplu, anul trecut, la nivelul Regiei, din volumul total de masă lemnoasă, a fost pus în circuitul economic 17% în regie proprie și 5% prin prestări servicii. Considerăm că această reglementare nu trebuie să fie imperativă, lăsând Regiei Naționale a pădurilor – Romsilva opțiunea modului de exploatare, în funcție de posibilitățile reale de exploatare.

În privința implicării unităților administrativ-teritoriale în centralizarea solicitărilor de lemn de foc pentru populație, menționăm că Regia a realizat deja un inventar al comunităților locale dependente de lemnul de foc recoltat de Regie, urmând ca ele să beneficieze cu prioritate de această resursă.

Menționăm că unitățile Regiei pot acoperi doar parțial necesarul de lemn de foc în unele zone ale țării, acolo unde pădurile au fost retrocedate foștilor proprietari. RNP administrează la această dată 3.145.703 ha fond forestier proprietate publică a statului, ceea ce reprezintă 49% din fondul forestier național.“

Una dintre principalele modificări ale Codului Silvic este creșterea cantității de lemn de foc ce ar urma să se recolteze anual la nouă milioane metri cubi, în condițiile în care, până acum, anual s-au valorificat în jur de cinci milioane m.c.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 40

Codul Silvic, o altă lege negociată de grupuri de interese?

Tăierile ilegale de pădure par a fi o problemă fără sfârșit. La adăpostul unei legi care nu se aplică, în umbra sărăciei proprietarilor care nu își pot păzi pădurile, hoții de lemn, mai mari sau mai mici, au făcut prăpăd în peste 400.000 ha de pădure. O situație nepermisă în alte state, la noi pare că nu poate fi oprită nici cu presiunea ONG-urilor, nici cu cea a societății civile. Ne întrebăm atunci de ce avem un Cod Silvic și de ce nu se aplică? Avem o altă lege negociată de grupuri de interese? Care este situația în sectorul silvic, în opinia celor care încearcă să lupte cu drujba nemiloasă a prăduitorilor de pădure, aflăm de la Marian Stoicescu, președintele Federației pentru Apărarea Pădurilor.

– Domnule Stoicescu, reprezentați Apărarea Pădurilor, un ONG, dar și o structură europeană. Despre ce este vorba și în ce măsură vă implicați în domeniul silvic?

– Reprezint Federația pentru Apărarea Pădurilor, un ONG reprezentativ pentru societatea civilă din sectorul silvic, ce are ca președinți de onoare pe academicianul Victor Giurgiu, singurul silvicultor care este academician în Academia Română, pe domnul academician Mircea Malița, prof. univ. Ioan Milescu. În componența acestui ONG sunt multe organizații profesionale, dar și sindicale. Este vorba de Societatea Inginerilor Silvici din România – Progresul Silvic, Confederația – Consilva, Asociația Constructorilor Forestieri din România, Asociația Proprietarilor de Păduri din România, Asociația Pensionarilor Silvici din România. Sindicatele din silvicultură activează extrem de puternic în această organizație, noi punem mare accent pe modul de administrare a pădurilor, pe statutul personalului silvic și luptăm ca demnitatea acestei profesii să nu fie știrbită.

– Ați enumerat mai multe structuri care fac parte din acest ONG, dar v-aș întreba cât de eficientă este activitatea tuturor acestor structuri în contextul în care știm ce se întâmplă în păduri?

– Federația pentru Apărarea Pădurilor își face datoria, apără pădurea, dar și pe cei care slujesc pădurea, iar lucrul acesta îl facem prin diferite acțiuni, manifestări și, dacă este nevoie (și a fost nevoie), prin organizarea unor acțiuni de protest la nivelul ministerului de resort, a Guvernului, pentru a apăra pădurea în primul rând printr-o legislație normală, astfel încât pădurea româ­nească să fie manageriată corect.

– Cu toate acestea, se defrișează ilegal păduri. Este adevărat?

– Din păcate, este adevărat. Problema cea mare este în sectorul silvic privat. Să nu uităm că, din totalul de 3,1 mil. ha de păduri private din România, 600.000 ha de sunt neadministrate, nepăzite, iar din această suprafață circa 400.000 ha sunt deja distruse. Acest lucru s-a întâmplat prin acțiunea unor grupuri bine organizate, grupuri de interese care acum acționează pentru a accede la lemnul pădurilor statului, intervenind chiar la unele structuri guvernamentale și autorități pentru a obține o legislație favorabilă accesului la aceste păduri. Totodată, Apărarea Pădurilor își va face datoria și va reacționa. Am organizat până acum 8 acțiuni de protest, pentru că a fost nevoie de ele, 6 pichetări la Ministerul Mediului și la Guvern și 2 mari mitinguri în Piața Victoriei.

– Dar avem legislație. Orice pădure, indiferent în proprietatea cui se află, trebuie exploatată în regim silvic. De ce nu se întâmplă lucrul acesta? Organele care ar trebui să impună și să verifice aplicarea legii nu își fac datoria?

– Aşa este. În primul rând nu respectă legislația. Avem Codul Silvic și există un articol 97 în Codul Silvic ale cărui prevederi sunt clare. Statul, prin Guvern, acordă subvenții proprietarilor de păduri private care au proprietăți forestiere până în 30 ha pentru a-și putea administra, păzi aceste păduri. Din păcate, de când a apărut Codul Silvic și până în prezent nu s-a acordat niciun ban proprietarilor de păduri. De aceea sunt acele 400.000 ha de păduri din sectorul privat distruse. Statul, prin Guvern, prin Autoritatea Publică Centrală care răspunde de silvicultură, prin Ministerul Mediului – Departamentul pădurilor trebuie să-și facă datoria și să respecte legea.

– Reprezentați și o structură silvică la nivel euro­pean. Ați apelat la sprijinul lor pentru a pune ordine în sistemul silvic românesc?

– Am avut onoarea să fiu ales în aprilie anul acesta ca președinte al Consiliului Silvicultorilor Europeni, cea mai importantă organizație profesională a silvicultorilor din Europa, cu aproape 60.000 de membrii din 13 țări. Acest consiliu este informat despre situația terenurilor forestiere din fiecare țară și își face datoria. Noi am făcut apel prin acest consiliu la autoritățile române să ia măsuri, astfel încât instituțiile abilitate să aplice acel management forestier durabil în toate pădurile României.

– În ultimele luni s-au produs schimbări radicale la conducerea RNP – Romsilva. Este benefică sau a perturbat oarecum activitatea din domeniul silvic?

– Noi considerăm că această schimbare era nece­sară în contextul în care se afla fosta conducere. Sperăm ca noul director general al Romsilva, ing. Ciprian Pahonțu, să dea dovadă de performanța profe­sională pe care noi știm că o are și să ajute pădurile de stat și cele 1,9 mil. ha de păduri din sectorul privat și pe care le administrează, un total de 4,3 mil. ha. Așteptăm lucruri bune de la noua conducere.

– Credeți că se vor reglementa lucrurile de așa manieră încât să nu se mai defrișeze ilegal în sectorul silvic? În viitor să nu se mai vorbească de astfel de acțiuni?

– La nivelul regiei sunt sigur că așa se va întâmpla, nici până acum în sectorul de stat nu au fost tăieri ilegale pe suprafețe mari, dar cred că aceste tăieri ilegale vor fi eradicate, iar în sectorul silvic privat noi, ca reprezentanți ai societății civile, ne vom face datoria și vom trage de mânecă autoritățile dacă nu se vor lua măsuri de salvare a acestor păduri.

Ion Banu, Patricia Pop

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 46-47

Noul Cod Silvic, sub lama drujbei

În ciuda faptului că autorităţile au dat de înţeles că noul Cod Silvic va fi adoptat în procedură de urgenţă în prima parte a anului, faptele indică opusul. Până în acest moment (la data redactării prezentului material), nu numai că noua Lege a Pădurilor nu a intrat în vigoare, dar autorităţile par a se antrena într-o adevărată „alba-neagra“ cu respectivul cod.

Curat-murdar

Potrivit autorităţilor, Noul Cod Silvic (de fapt, este vorba de legi noi introduse în actualul cod) îşi propune combaterea tăierilor ilegale de pădure, sprijinirea industriei prelucrătoare autohtone sau dezvoltarea durabilă a pădurilor, acestea fiind câteva dintre prevederile conţinute în noua legislaţie. Astfel, după ani de dezbateri intense, după ce a fost adoptat în procedură de urgenţă la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns, tot în procedură de urgenţă, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaţilor, iar deputaţii au dat raport favorabil noului Cod Silvic cu amendamente admise. Acest lucru s-a întâmplat la finele lunii septembrie 2014. Apoi, pe 18 februarie 2015, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare a Codului Silvic, votul final având loc câteva zile mai târziu în şedinţa de plen. Numai că, după ce noua legislaţie a fost aprobată de guvern la jumătatea lunii martie, aceasta a fost retrimisă înapoi în Parlament de preşedintele Klaus Johannis. Aşadar Codul Silvic s-a „împiedicat“ acolo unde ne-am fi aşteptat mai puţin, la preşedinţie. Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă, printre altele, la faptul că „unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator“. „Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene“, a arătat Johannis într-un comunicat.

Ce se întâmplă?

Noul Cod Silvic schimbă practic regulile după care se face comercializarea lemnului, având prioritate la achiziţie producătorii locali de mobilă. Totodată, noua legislaţie stabileşte un procent de maximum 30% - nivelul pe care o singură companie îl poate achiziţiona din lemnul total scos la vânzare dintr-o anumită specie. Tocmai această prevedere a atras nemulţumirea administraţiei prezidenţiale, citată mai sus, chiar dacă „nemulţumirea“ respectivă a fost „amestecată“ cu altele patru, legate, bineînţeles tot de noile legi. Ce nu ne spune nimeni dintre oficiali e că există trei companii austriece care sunt şi cei mai mari jucători din industria lemnului şi care controlează un sfert din piaţa de profil. Iar unele voci susţin că tocmai aceste companii sunt vizate, ce e drept, indirect, de prevederile noului Cod Silvic dacă acesta va fi aplicat în forma actuală. Mai precis, este vorba de luarea unor „măsuri antimonopol prin care un operator economic nu va putea achiziţiona sau procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă, din fiecare specie“, după cum se arată în noua legislaţie. Iar „măsurile antimonopol“ fac parte din „principiile“ pe care se bazează noul cod.

Prima reacţie la „poziţia“ prezidenţială a venit de la fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Doina Pană. Acesta i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare pe tema Codului Silvic, în care îl acuză că a fost dezinformat de anumite companii. „Solicitarea dumneavoastră de reexaminare, transmisă Parlamentului României, este un drept constituţional şi respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei mă fac să cred că aţi fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanţii unor companii cu interese în domeniu“, a arătat Doina Pană, referindu-se fix la companiile austriece.

Codrul nu mai e frate cu românul

Marian Stoicescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Consilva, a declarat pentru Lumea Satului că, în general, observaţiile preşedintelui Johannis la Codul Silvic au fost pertinente şi la obiect. „Acea prevedere din legea de modificare a Codului Silvic prin care pădurile până în 10 ha nu mai trebuie amenajate într-adevăr nu este o prevedere europeană. Pentru că, în spaţiul UE, toate, absolut toate pădurile sunt amenajate. În Suedia, de exemplu, există un plan silvic în care sunt prevăzute toate lucrările pe care le doreşte proprietarul pe o durată de 10 ani. În plus, în ţările UE există prevederi clare cât anume să exploatezi pe an, nu poţi să defrişezi când vrei şi cum vrei. Această modificare o vedem cu toţii salutară“, explică Marian Stoicescu. „Cealaltă prevedere, cu limita de 30%, este ambiguă, din punctul meu de vedere. Prima impresie pe care o lasă observaţia preşedintelui ar fi că se încalcă regimul concurenţial statutat în Uniunea Europeană. Dar, să ne spună domnii din Austria câţi români au putut să cumpere păduri austriece? Pentru că în Austria, dacă vrei să cumperi o pădure, autorităţile pun atâtea condiţii încât, în cele din urmă, te laşi păgubaş. De exemplu, în această ţară trebuie să faci dovada că eşti un administrator care cunoaşte funcţiile pădurii, care o respectă şi care o gospodăreşte durabil. Iar pentru asta ai nevoie de un certificat. Cu alte cuvinte, nu poate oricine cumpăra o pădure, trebuie să aduci dovezi care să-ţi certifice performanţa. Deci, când vine vorba de austrieci dar şi de alte ţări din UE nu se pune problema respectării a nu-ştiu-ce valori. Dar, într-adevăr, problema este de concurenţă. Pentru că aceste companii austriece care funcţionează în România sunt foarte puternice şi pot prin preţurile pe care le practică să preia cam tot ce se prelucrează ca masă lemnoasă. Practic, respectivii îşi distrug concurenţa şi au şanse să capete monopol pe pădurile româneşti, deci să practice ce preţ vor“, ne-a mai declarat Marian Stoicescu.

O afacere de 4 miliarde de euro

Industria lemnului este una dintre cele mai vechi din România şi este o afacere de peste 4 miliarde de euro pe an. În sector îşi desfăşoară activitatea mai mult de 11.000 de companii care activează atât în domeniul prelucrării, cât şi în cel al exploatării. Cel mai mare jucător este Holzindustrie Schweighofer, cu un profit de aproape 100 milioane euro în 2013 şi afaceri de 470 milioane de euro. Cele mai mari trei companii din prelucrarea lemnului au capital austriac şi au un portofoliu de afaceri de aproape 1 mld. euro.

Bogdan Panţuru

Noul Cod Silvic, bine-venit, dar cu lipsuri

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva consideră că modificarea Codului Silvic, o lege fundamentală a silviculturii, este de natură să asigure cadrul legislativ necesar pentru o nouă abordare a problematicii administrării fondului forestier. Principial, prevederea referitoare la valorificarea lemnului exclusiv sub formă de sortimente fasonate poate crea elemente solide pentru asigurarea unei competiţii corecte pe piaţa lemnului, a afirmat Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, într-o recentă conferinţă de presă.

Numai că măsurile care trebuie luate impun o atentă analiză şi o eşalonare corectă şi realistă a aplicării ei. Este vorba de un efort financiar considerabil pentru crearea infrastructurii necesare, dar şi pentru asigurarea resursei umane specializate, efort pe care trebuie să-l facă administratorii de păduri, fie ei de stat sau privaţi.

„Prin modificarea Normelor referitoare la provenienţa şi circulaţia lemnului şi produselor lemnoase, precum şi la regimul spaţiilor de depozitat materiale lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, s-au implementat şi în România prevederile Regulamentului nr. 955/2010 al Comisiei Europene“, a afirmat Crăciunescu.

Dintre elementele de noutate, directorul general a enumerat: clarificarea evidenţei şi, totodată, a gestiunii lemnului pe picior – separat de cele privind masa lemnoasă exploatată şi fasonată – implicit a celor legate de obligativitatea cântăririi transporturilor de acest fel; eliminarea unor prevederi contradictorii din legislaţia în vigoare referitoare la termenul de valabilitate a documentelor ce însoţesc transportul de lemn (Legea contravenţiilor vs.

Normele mai sus pomenite); obligativitatea implementării sistemului de precauţie necesară (due diligence) ce stabileşte obligaţiile operatorilor la prima introducere pe piaţă a lemnului; în aceste condiţii Romsilva va fi cel mai mare operator din piaţa românească.

Domnia sa a mai adăugat: interzicerea transportului lemnului şi a produselor lemnoase pe drumurile forestiere pe timpul nopţii; emiterea documentelor de însoţire a transporturilor de lemn de către ocoalele silvice pentru materialele lemnoase livrate de la pădure, către toţi operatorii ce exploatează, prelucrează sau comercializează lemn sau materiale lemnoase.

În opinia lui Crăciunescu, consecinţa cea mai importantă constă în punerea pe piaţă a materialului lemnos cu provenienţă certă şi cu un volum cert măsurat. În condiţiile în care şi comercianţii au o serie de obligaţii referitoare la ţinerea evidenţei clienţilor şi a cantităţilor tranzacţionate, se asigură şi posibilitatea asigurării trasabilităţii lemnului şi a produselor lemnoase.

Unele prevederi, de neaplicat

Conform celor spuse, prevederea referitoare la cumpărarea de către Romsilva de terenuri, în vederea împăduririi, va trebui să aibă în vedere posibilitatea reală de a se asigura finanţarea de la bugetul statului, necesară pentru această acţiune.

De asemenea, există multe „rezerve“ referitoare la alte prevederi. De exemplu, noul Cod Silvic impune necesitatea avizării de către conducătorul autorităţii publice a şefilor de ocoale din structura Romsilva. Această autoritate este reprezentată de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură (DAPP) din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Din păcate, nimeni nu a ţinut cont că RNP are personalitate juridică şi face angajări conform prevederilor Codului Muncii, Statutului personalului silvic, Contractului colectiv de muncă.

O altă modificare impune obligativitatea de a obţine autorizaţia de practică pentru personalul silvic, fără a fi vorba de o profesie liberală. Chiar dacă ar fi, dreptul de liberă practică nu se acordă de către autorităţi, ci de organizaţii profesionale acreditate!

Noul Cod Silvic mai prevede asigurarea pazei proprietăţilor private sub 30 ha, cu finanţare din sursele proprii ale Romsilva. Aceste suprafeţe însumează aproximativ un milion de hectare, iar în unele judeţe RNP are structuri de administrare pentru numai 10-20% din fondul forestier. De unde personal? De unde bani?

Viitoarea lege, un instrument politic?

Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP), a mers mai departe şi a afirmat recent că, prin prevederile sale, proiectul de lege aserveşte personalul silvic de pe tot cuprinsul ţării politicului, transformând Codul Silvic într-un instrument electoral pentru anul 2014. În opinia sa, Codul Silvic este cea mai importantă lege pentru domeniul silvic şi forestier din România. De aceasta depind menţinerea, dezvoltarea şi gospodărirea durabilă a pădurilor.

„Codul Silvic nu trebuie transformat într-o lege de susţinere a politicului în campaniile electorale, campanii care încep din anul 2014, prin posibila politizare a personalului silvic şi posibila folosire a resurselor pădurii în susţinerea acestor campanii. Codul Silvic trebuie să rămână o lege pentru menţinerea, dezvoltarea şi gospodărirea durabilă a pădurilor“, a declarat Stoicescu. În timpul conferinţei de presă, preşedintele FAP a amintit că, în ultimii ani, au fost omorâţi patru pădurari de către infractori surprinşi furând lemn în pădure, iar în fiecare an au fost semnalate peste 40 de cazuri de agresiuni asupra pădurarilor, soldate cu vătămări corporale deosebit de grave.

„Acţiunea de denigrare a personalului silvic, susţinută de unii factori politici, are scop ca opinia publică să accepte ideea politizării acestui personal şi să ascundă adevărata cauză a distrugerii pădurilor din România: nerespectarea, începând cu anul 2008, de către autoritatea publică centrală, care răspunde de silvicultură, a prevederilor actualului Cod Silvic, respectiv inexistenţa vreunei iniţiative de acordare a subvenţiilor prevăzute de lege pentru paza şi administrarea pădurilor particulare până în 30 ha“, a menţionat Stoicescu.

Din aceste motive, FAP a organizat în lunile noiembrie şi decembrie 2013 pichete de protest sub geamurile Parlamentului, cerând parlamentarilor să nu voteze acele articole care fac rău pădurii.

Câteva revendicări

Dintre revendicări menţionăm „depolitizarea sectorului silvic, inclusiv a instituţiilor de administrare a pădurilor, pentru a nu se favoriza apariţia corupţiei, a furturilor de lemn şi a distrugerii pădurilor. În acest sens, se solicită să fie menţionată în textul proiectului de lege nedependenţa de factorul politic a personalului angajat în sectorul silvic“.

Se cere scoaterea din textul legii autorizarea, suspendarea sau retragerea autorizaţiei de practică a personalului silvic conform unei proceduri aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (DAPP), deoarece personalul silvic va fi înregimentat politic, pentru a nu-şi pierde locurile de muncă şi pentru a avea posibilitatea să-şi practice profesia.

De asemenea, FAP solicită eliminarea prevederii conform căreia şeful de ocol silvic din cadrul RNP este numit cu avizul DAPP, pentru că acest lucru poate aservi politic toţi conducătorii de unităţi şi subunităţi, implicit tot personalul din cadrul Romsilva.

Nu în ultimul rând, se doreşte „eliminarea interzicerii vânzării masei lemnoase pe picior, măsură ce va falimenta RNP, ocoalele silvice private şi majoritatea agenţilor economici autohtoni care exploatează sau procesează masa lemnoasă exploatată, favorizând însă agenţii economici foarte puternici care vor dicta astfel preţul masei lemnoase“.

Stoicescu a mai spus că este absolut necesară depolitizarea viitorului Consiliu Naţional pentru Silvicultură, astfel încât acest organism să fie constituit şi să funcţioneze pe baza unui regulament care să nu fie impus de DAPP.

Traian Dobre

Noul Cod Silvic, contestat de societatea civilă din domeniul forestier

Proiectul de lege privind modificarea Codului Silvic (Legea nr. 46/2008) a intrat pe mâna legiuitorilor României. Din păcate, societatea civilă din domeniul forestier – formată din ONG-uri de profil, sindicate şi organizaţii ale proprietarilor de păduri – contestă vehement forma finală a noului act normativ. Din acest motiv, se solicită Parlamentului să nu dea curs propunerii legislative. Motivele sunt considerate grave, printre acestea numărându-se omiterea funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii, precum şi efectele subfinanţării sectorului silvic.

Accent pe funcţia economică

„În forma finală a proiectului noului Cod Silvic se constată neîndeplinirea obiectivelor sale majore. Nu se creează un cadru legal care să răspundă problematicii actuale şi viitoare a sectorului silvic din România. Nu se creează un cadru legal suficient stopării distrugerii pădurilor“ – ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi al Confederaţiei Sindicatelor din Silvicultură „Consilva“.

Domnia sa consideră că, prin proiectul de act normativ, nu se asigură cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii.

În schimb, se pune accent mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării.

Însă lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor.

„La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a menţionat Stoicescu.

În opinia sa, în baza acestui acord, trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei ţărilor europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

Stoicescu a adăugat că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

Importanţa funcţiilor sociale şi ecologice

Stoicescu a afirmat că noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie. Fără acest deziderat, înăsprirea pedepselor pentru infractorii surprinşi furând lemn din pădure este cu totul insuficientă.

În opinia sa, funcţia socială a pădurii, care nici nu este amintită (!), este cunoscută şi ca funcţie de recreere, care permite realizarea unui mediu optim sănătăţii umane. În studiile de specialitate, funcţia recreativă reprezintă însuşirea pădurii de a proteja şi fortifica sănătatea, de a asigura un nivel superior al stării psihice umane, de a reface forţele, capacitatea de muncă a oamenilor, prin mediul ambient deosebit de favorabil pe care îl creează.

„Funcţia ecologică este tratată incomplet, fără să existe prevederi de cuantificare şi valorificare. Această funcţie determină atenuarea efectelor schimbărilor climatice, ale alunecărilor de teren, a eroziunii de suprafaţă sau de adâncime a solului, a deşertificării, a apariţiei fenomenelor torenţiale, a viitorilor şi a inundaţiilor“ – a spus preşedintele FAP.

Distrugerea pădurilor va continua (?)

În încheierea discuţiei avute, Marian Stoicescu a precizat că proiectul de modificare a Codului Silvic nu creează cadrul legal necesar stopării distrugerii pădurilor.

„Măsura de a salva de la distrugere cele 500.000 ha de păduri din sectorul privat, care nu sunt păzite sau administrate, prin preluarea lor în administrare de către Regia Naţională a Pădurilor, este incompletă, întrucât nu este menţionat sprijinul pe care statul îl va acorda pentru susţinerea acestui efort. Fără a se menţiona modul în care statul va susţine Regia în administrarea acelor suprafeţe de păduri particulare de până la 30 ha, preluarea lor nu se va putea realiza. Astfel, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic nu va salva pădurile României de la distrugere, ci va determina distrugerea principalului factor de menţinere şi gospodărire durabilă a pădurilor din România, care este Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva“, adaugă Stoicescu.

Urmările subfinanţării

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) „Nostra Silva“, Asociaţia Forestierilor din România, Asociaţia Administratorilor de Păduri, World Wild Found (WWF) For Nature, Proforest, Asociaţia Prestatorilor de Servicii Silvice şi Forestry&Fordaq – iată o listă importantă de organizaţii de mediu, patronale şi profesionale care şi-au manifestat nemulţumirea faţă de modul în care s-a făcut modificarea Legii nr. 46/2008. Acestea au întocmit o petiţie către Parlament, prin care cer sprijin pentru finanţarea echitabilă a sectorului forestier din România.

„Ieşirea de sub spectrul subdezvoltării şi tăierilor ilegale este un deziderat strategic, care nu se poate realiza în condiţiile nefinanţării acestui sector, corelat cu supraimpozitarea lui“, ne-a declarat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele FPPPR.

Dintre efectele subfinanţării silviculturii, domnia sa a amintit rezultate economice foarte slabe din administrarea pădurilor, ca medie de referinţă 4 euro/ha pentru pădurile statului, cu efect în supraexploatarea pădurilor şi tăieri ilegale.

De asemenea, lipsa accesibilităţii la masa lemnoasă în peste 30% din fondul forestier are ca efect colateral exploatarea intensivă a pădurilor accesibile. În această situaţie, în care distanţa de scoatere a buştenilor din pădure este de peste 1,2 km, rezultă costuri mari de exploatare şi de mediu, precum şi nemobilizarea resursei de masă lemnoasă pe suprafeţele inaccesibile, care numără un volum anual minim de 3 milioane mc masa lemnoasă care, dacă ar fi prelucrată de industrie, ar conduce la un PIB suplimentar de un miliard de euro/an.

Tudor Todoran este de părere că serviciile de mediu aduse de păduri au un aport mult mai preţios decât funcţia economică, iar acestea trebuie compensate.

„Susţinerea din partea Statului Român este inexistentă. Nu există un sistem de plăţi compensatorii pentru restricţiile impuse proprietarilor de păduri, în scopul asigurării funcţiilor de protecţie a pădurii, nici măcar pentru pădurile incluse în arii protejate cu restricţii totale de exploatare. Proprietarii de păduri beneficiază doar de restricţii şi de impozite, ceea ce are drept rezultat tăieri ilegale. De asemenea, există un decalaj mare între subvenţiile pentru agricultură, de 150-400 de euro/ha/an şi cele pentru păduri, de 0 euro/ha/an, aspect care conduce la eşecul oricărui program de împădurire sau realizare de perdele forestiere“ – a afirmat preşedintele FPPPR.

Nu în ultimul rând, conform celor spuse, dotarea precară a sectorului cu utilaje se reflectă în prejudicii de mediu şi lipsă de eficienţă economică.

Destabilizarea şi discreditarea proprietăţii private forestiere au efecte în speculaţii funciare, din care românii şi statul au numai de pierdut, mai ales pe termen mediu şi lung.

Traian Dobre

Forma finală a Codului Silvic nemulţumeşte proprietarii de păduri

După ce a fost retras din Parlament, proiectul viitorului Cod Silvic a intrat într-un nou proces de completare şi modificare. Ultima dezbatere publică a avut loc recent, la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, la care au fost invitate numai organizaţiile neguvernamentale de mediu. Din păcate, proprietarii de păduri sunt nemulţumiţi în continuare, pentru că multe articole de lege au fost neglijate, chiar dacă vizau reducerea tăierilor ilegale.

„Am finalizat dezbaterea publică a Codului Silvic şi cred că forma actuală va avea şi votul Parlamentului. Au fost dezbateri dificile. De multe ori am primit propuneri constructive şi le-am luat în considerare. Pe de altă parte, am avut şi situaţii în care cei care beneficiau de actuala legislaţie, ambiguă şi permisivă, s-au opus modificării Codului Silvic. Lupta cu sistemul este complicată, pentru că acesta se auto­protejează, împiedică luarea de măsuri care să-i afecteze pe angajaţii silvici incorecţi şi blochează toate tentativele de a face curăţenie. Dezbaterea publică de azi, cu ONG de mediu, organizată la propunerea premierului, este ultima înainte de promovarea documentului către Guvern şi Parlament. Proiectul a fost discutat în Guvern, dar nu a fost încă aprobat“ – a declarat Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

Anterior, dezbateri au avut loc şi cu asociaţiile de proprietari de păduri, cu sindicatele din silvicultură, organizaţiile patronale, primării şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Astfel, forma iniţială a actului normativ a fost modificată, prin preluarea observaţiilor făcute în timpul dezbaterilor publice.

Stoparea furtului de lemn, prioritară

Ministrul delegat a afirmat că, din martie şi până în prezent, au fost organizate peste 40 de dezbateri publice referitoare la modificarea Codului Silvic. În momentul de faţă, există cele 13 avize de la ministerele implicate şi câteva zeci de amendamente introduse la propunerea ONG, a asociaţiilor de proprietari, de administratori sau profesionale. Urmează ca proiectul să fie analizat de comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat. Însă nu se ştie dacă documentul se va finaliza printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-un proiect de lege, aceasta fiind o decizie a Guvernului.

„Sunt convinsă că Parlamentul va susţine actuala formă care urmăreşte, cu prioritate, stoparea furtului de masă lemnoasă din păduri“ – a menţionat Varga. Domnia sa a subliniat că principalele modificări aduse Codului Silvic se referă la interzicerea vânzării lemnului pe picior, adică în baza unor estimări grosiere, responsabilizarea personalului silvic, pentru că există situaţii în care angajaţii favorizează furtul de lemn şi nu pot fi imediat sancţionaţi, paza gratuită a micilor proprietăţi silvice asigurată de către RNP - Romsilva şi, nu în ultimul rând, dreptul de preemţiune al producătorilor de mobilă la vânzarea masei lemnoase, pentru a încuraja valorificarea acestei în România.

Lucia Varga a adăugat că noua legislaţie silvică va reforma total inspectoratele silvice, deoarece mulţi dintre angajaţii acestora favorizează furtul de material lemnos şi, ca urmare, trebuie întărit controlul la bază.

Câteva prevederi ale proiectului legislativ

Una dintre noile prevederi ale Codului Silvic va interzice vânzarea lemnului pe picior şi accesul comercianţilor de masă lemnoasă în pădure. Aceasta este o măsură contestată deja de cei care au câştigat milioane de euro de pe urma exploatării iraţionale a arborilor.

Conform noului Cod Silvic, de la 1 ianuarie 2014 jumătate din masa lemnoasă nu se mai vinde pe picior, direct din pădure, urmând ca, de la 1 ianuarie 2016, toată masa lemnoasă să fie măsurată, fasonată şi vândută numai din spaţii special amenajate, rampe şi depozite.

Varga a spus că evaluarea actuală a masei lemnoase favorizează ilegalităţile (tăieri necontrolate, ilegale, defrişări), cu sprijinul unor autorităţi locale şi chiar centrale. Aşa s-a ajuns la versanţi de munte şi dealuri fără păduri, cu urmări grave, cum ar fi alunecările de teren.

Din acest motiv, viitoarea legislaţie din domeniu va conţine patru soluţii considerate radicale: exploatare raţională; înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn (se va aplica Codul Penal, pentru orice cantitate de lemn fără acte); gestionarea eficientă şi durabilă a micii proprietăţi (asigurarea unui sistem de pază şi administrare); pârghii economice pentru descurajarea exportului de buşteni şi prelucrarea lemnului în România (?).

„La cererea proprietarilor de păduri, care nu au posibilitatea administrării proprietăţii, Romsilva va administra gratuit acele suprafeţe de pădure. Astfel, cei peste 700.000 de mici proprietari vor beneficia de un sprijin real, nemaifiind obligatorie plata pazei pădurii“ – a adăugat Varga.

Alte noutăţi se referă la introducerea alin.(9) şi (10) la art. 11 pentru clarificarea reprezentării în instanţe a reprezentantului statului şi a administratorului fondului forestier proprietate publică a statului. La art. 10 alin.(2) şi (3) şi art.11 alin.(1) a fost precizată şi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat ca administrator de fond forestier de stat, dar numai cu un ocol silvic. Este prevăzut la art.10, alin.(3) faptul că ocolul silvic propriu al RA-APPS poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.

De asemenea, s-a propus retragerea autorizaţiei de funcţionare a ocolului silvic care nu are şef de ocol numit în condiţiile legii, deoarece acesta trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi numit în această funcţie şi este responsabil direct de gestionarea dispozitivelor speciale de marcat şi de programul SUMAL, fără de care nu se poate desfăşura activitatea ocolului. Tocmai pentru a nu se retrage foarte uşor autorizaţia ocolului, s-a dat un termen de 45 de zile pentru numirea unui şef de ocol şi nu s-a propus retragerea autorizaţiei în momentul în care şeful de ocol a demisionat, s-a pensionat sau a fost revocat din funcţie. Şi exemplele pot continua…

Proprietarii de păduri, neglijaţi?

Bineînţeles, nici varianta finală nu mulţumeşte pe toată lumea.

Magor Csibi, directorul WWF România, care a insistat foarte mult asupra unor modificări, s-a declarat de acord cu ultima variantă a noului Cod Silvic, considerând că a fost o dezbatere deschisă, benefică viitorului act normativ.

În schimb, Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) – Nostra Silva, s-a arătat nemulţumit.

„Modalitatea de organizare a ultimei dezbateri este specifică pentru toate dezbaterile organizate de minister. Invitaţiile s-au făcut în jurul orei 12, pentru dezbaterea care urma să aibă loc la ora 16. Nici Federaţia Proprietarilor de Păduri şi nici alte organizaţii, cu excepţia celor de mediu, nu au fost invitate, chiar dacă a fost vorba de prezentarea formei finale a Codului Silvic. A fost o pseudo-dezbatere, pentru că au fost invitate numai ONG care au susţinut proiectul de lege. Noi am avut observaţii concrete asupra a zece puncte, dintre care opt au rămas în divergenţă, iar pentru două am avut promisiunea că se vor introduce în viitoarea lege. Acum aceste puncte nu se regăsesc. În principal, este vorba de protecţia formelor asociative“ – a afirmat Todoran.

Conform celor spuse, unul dintre punctele rămase „în aer“ se referă la monitorizarea transportului de buşteni, prin GPS, pentru a se evita efectuarea mai multor transporturi, cu acelaşi document, adică pentru a se evita furtul de masă lemnoasă.

În ciuda importanţei, acest punct nu apare în forma finală a actului normativ. Motivul invocat este că acest sistem nu poate fi implementat, pentru că Ministerul Mediului nu dispune de fonduri. Apoi, fondurile europene pentru agricultură şi silvicultură, aferente perioadei 2014-2020, sunt comune. Agricultura primeşte 21 miliarde de euro, iar silvicultura numai 200 milioane de euro, total inechitabil, atât timp cât în România există 6,3 milioane ha de pădure şi 9,5 milioane ha de teren arabil.

Însă Todoran a recunoscut că, la propunerea FPPPR, s-a reformulat art. 95, alin. (2), s-a introdus la art. II, alin. (9), partea 35 din proiect, ultimul paragraf, un articol referitor la certificatele de carbon.

Totodată, acum răriturile sunt considerate lucrări de îngrijire a pădurii, iar taxa de administrare pentru proprietarii care nu aveau contracte de pază a fost scoasă.

„Mai sunt şi alte mici modificări, dar şi multe propuneri majore, pentru care mai avem de luptat. Din păcate, nu se puteau rezolva în Codul Silvic aspectele legate de fiscalitate, care ţin de Codul Fiscal şi trebuie să avem discuţii şi la alte ministere“ – a precizat preşedintele FPPPR.

Traian Dobre

Noul Cod Silvic nu salvează pădurile de la distrugere

Modificarea Legii silviculturii nr. 46/2008 (Codul Silvic) nu va putea să salveze pădurile, au declarat specialiştii din domeniu cu ocazia recentei conferinţe de presă, organizată de Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP). La eveniment a fost prezent şi Aurel Ungur, secretar general al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România şi vicepreşedinte al FAP.

Motivul este că noul act normativ, propus de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, nu este în măsură să protejeze sectorul silvic de la noi. Proiectul de lege nu creează un cadru legal de implementare a managementului forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor, condiţie impusă de organismele internaţionale şi însuşită de Uniunea Europeană. Acest cadru legal nu va putea să oprească distrugerea pădurilor private şi va crea dificultăţi în administrarea celor de stat.

Preţul jafului din păduri: 8 miliarde de euro!

Conform preşedintelui FAP, Marian Stoicescu, paguba produsă fondului forestier din România, prin distrugerea a aproximativ 400.000 de hectare de pădure, valorează peste opt miliarde de euro.

„Preţul mediu pentru un hectar de pădure este de 20.000 de euro, iar până în prezent circa 400.000 de hectare de pădure au fost distruse şi alte sute de mii de hectare sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 de hectare nu sunt păzite şi nici administrate“, a afirmat Stoicescu.

Domnia sa a menţionat că în Proiectul de lege nu se regăseşte nicio prevedere pentru consolidarea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva. Mai mult, se constată unele prevederi care pot împiedica buna desfăşurare a activităţii de administrare a pădurilor sau de înregimentare politică a personalului angajat, care ar trebui să îndeplinească unele criterii stabilite prin ordin de ministru.

Cea mai importantă măsură de stopare a distrugerii pădurilor ar fi intervenţia statului, prin preluarea în administrare de către RNP a pădurilor particulare distruse sau expuse distrugerii, prin nerespectarea amenajamentelor silvice ori neadministrate. Efortul Romsilva de a prelua în administrare păduri din sectorul privat, ai căror proprietari nu au posibilitatea să le întreţină administrarea, ar putea fi susţinut de stat prin reducerea de taxe. În opinia sa, fenomenul de distrugere nu se poate stopa doar prin înăsprirea unor pedepse care li se cuvin infractorilor surprinşi furând lemn din pădure.

Legislaţia europeană, încă nedefinită

Stoicescu a spus că, la nivelul Uniunii Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei, care să fie semnat de toţi miniştrii pe domeniul forestier.

Potrivit explicaţiilor sale, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea şi capacitatea de regenerare.

„Pădurea nu trebuie privită numai din punct de vedere economic şi trebuie să i se recunoască şi să i se respecte, în aceeaşi măsură, toate cele trei funcţii pe care le are – economică, ecologică şi socială. Nici vechiul şi nici noul Cod Silvic nu constituie cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiei ecologice şi celei sociale. Din contră, se pune un accent şi mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase şi i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii“ – a precizat Stoicescu.

În consecinţă, FAP solicită Guvernului României să nu dea curs Proiectului de modificare a Legii nr. 46/2008.

Traian Dobre

Managementul forestier durabil, omis în noul Cod Silvic

Noul Cod Silvic a ajuns la o formă considerată finală, care urmează să primească semnăturile altor ministere. Din păcate, unele aspecte deosebit de importante au fost uitate sau pur şi simplu neglijate de autor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP) consideră necesar noul act legislativ, iar iniţiativa conducerii MMSC pentru elaborarea acestuia, binevenită. Doar că...

S-a urmărit numai interesul economic

„Din proiectul de Cod Silvic lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor. La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a declarat Marian Stoicescu, preşedintele FAP, într-o recentă conferinţă de presă.

În opinia sa, în baza acestui acord trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei date de toate cele 46 de ţări europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

„Nici actualul Cod Silvic şi nici noul proiect nu constituie cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii. Din contră, se pune un accent şi mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării“, a afirmat Stoicescu.

Domnia sa a spus că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

De ce nu intervine statul?

„Proiectul de Cod Silvic nu creează cadrul legal necesar şi suficient pentru oprirea distrugerii pădurilor. România este în criză forestieră din 1991. Aceasta s-a accentuat în ultimii ani. În prezent, aproximativ 400.000 ha de pădure au fost distruse, iar alte sute de mii sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 ha sunt lăsate de izbelişte, nu sunt păzite şi nici administrate“ – a menţionat preşedintele FAP.

Potrivit celor prezentate, noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie.

Stoicescu este de părere că cea mai importantă măsură de stopare a distrugerii pădurilor, care ar trebui să se regăsească în proiectul de lege, este intervenţia directă a statului, prin preluarea în administrare, de către RNP – Romsilva, a pădurilor particulare distruse şi/sau expuse distrugerii prin nerespectarea amenajamentelor silvice ori neadministrate.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Noul Cod Silvic, contestat de societatea civilă

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor există două proiecte legislative importante pentru domeniul silvic. Primul vizează modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), iar al doilea, modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. În timp ce toată lumea este de acord cu înăsprirea pedepselor pentru diminuarea furturilor de masă lemnoasă, noua formă a Codului Silvic este contestată de societatea civilă.

Prin amendamentele pe care le conţin, se consideră că cele două iniţiative legislative nu aduc beneficii domeniului reglementat, ci dimpotrivă, creează breşe în cadrul legal, ce pot duce la degradarea pădurilor României. Întrucât punctele de vedere cuprinse în rapoartele de admitere ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice nu coincid cu cele ale Guvernului, s-a solicitat retrimiterea iniţiativelor legislative la Comisie, în vederea corelării acestora. Datele societăţii civile arată că, în anii 2000-2011, suprafaţa forestieră totală despădurită şi degradată a fost de peste 280.000 ha (aproximativ 28.000 ha/an), jumătate din aceste păduri aflându-se în arii protejate. În aceeaşi perioadă, în România au existat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori care s-au soldat cu sancţiuni, precum amenzi contravenţionale sau dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei. Potrivit datelor oficiale, suprafaţa acoperită cu păduri din România este de 29%, faţă de 42%, media Uniunii Europene.

Gestionarea durabilă a pădurilor

„Prin noul Cod Silvic, dorim să protejăm mai mult pădurea şi să o exploatăm corespunzător, durabil. Ştiu că cei mai mulţi dintre silvicultori sunt de bună credinţă, specialişti, cărora le mulţumesc pentru activitatea depusă. Însă există unii angajaţi ai ocoalelor silvice, atât de stat, cât şi private, care se gândesc, mai degrabă, la alte tipuri de beneficii decât cele legale“ – a declarat Lucia Ana Varga (foto), ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, prezentă pe un şantier de împădurire din apropierea Capitalei.

Domnia sa a adăugat că există determinarea şi voinţa politică pentru a îndrepta lucrurile, a proteja pădurea, astfel încât noi toţi să ne bucurăm de ea, ca simpli cetăţeni.

În opinia sa, Legea nr. 46/2008 trebuie modificată, pentru că, atunci când a fost promovată, a fost privită numai din perspectiva economică, a exploatării masei lemnoase. Noua lege va fi centrată pe gestionarea durabilă a pădurilor. Acest lucru nu exclude explorarea, dar trebuie făcută în aşa fel încât şi generaţiile următoare să beneficieze în egală măsură de pădure.

Proiectul de modificare a fost discutat cu organizaţiile patronale, sindicale şi cu reprezentanţi ai ONG-urilor.

„Sper ca noul Cod Silvic să fie acceptat de toată lumea. Există un dialog şi cu parlamentarii care au început să înţeleagă importanţa modificării acestei legi. (...) Vrem să facem un Cod Silvic aliniat la prevederile din alte ţări din Europa şi, de aceea, tocmai pentru că schimbă radical conceptul de a gestiona durabil pădurile, va fi nevoie de sprijinul a cât mai multor instituţii şi a opiniei publice. (...) Va urma o serie de dezbateri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai ales în zonele în care furtul de masă lemnoasă a fost mai accentuat“ – a spus Varga.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură consideră că, odată cu modificarea legislaţiei, numărul de dosare penale pentru nereguli înaintate Parchetului să aibă finalitate, pentru a descuraja furtul. În plus, a menţionat că intenţionează să redea dreptul jandarmilor de a face controale în pădure.

De asemenea, a afirmat că altă problemă pentru care este necesară modificarea Legii nr. 46/2008 se referă la faptul că pădurile se pot tăia în avans faţă de amenajamentele silvice, ceea ce, din punctul de vedere al specialiştilor, este de nepermis.

Din păcate, dna ministru s-a ferit să dea exemple concrete de majorare a sancţiunilor sau să răspundă unor afirmaţii critice venite din partea societăţii civile. Însă a precizat că pădurile nu trebuie incluse în intravilan, aşa cum s-a dorit iniţial, prin noua legislaţie.

Unele păduri vor dispărea?

Societatea civilă consideră că modificările Legii nr. 46/2008 vor aduce prejudicii sistemului silvic şi codrilor României, din cauza unor erori grave.

„Reducerea condiţiilor privind scoaterea unor suprafeţe împădurite din circuitul forestier, aflate pe proprietăţi private, va aduce grave prejudicii pădurilor. La ora actuală, legea prevede ca aria scoasă să nu depăşească 5% din suprafaţa totală a pădurii. În noul Cod Silvic se va accepta scoaterea a 200 mp, pe fiecare proprietate“ – ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP).

În această situaţie, orice pădure proprietate particulară poate fi dezmembrată şi împărţită în mai multe loturi, de 500 mp sau 1.000 mp, pe care să se construiască vile ori case de vacanţă. Practic, pădurile din apropierea oraşelor vor dispărea în mod legal. „Noi dorim ca toate pădurile României să fie administrate unitar, aşa cum sunt cele din Germania. Acolo există o unitate silvică a statului, care administrează atât pădurile statului, cât şi pe cele private. Cei care lucrează în acest domeniu sunt consideraţi funcţionari publici şi sunt plătiţi de la bugetul de stat. Astfel, se asigură o gospodărire durabilă. Eu am certitudinea că modelul german ar fi benefic şi pentru România, ar fi o speranţă pentru pădurile noastre, de a nu fi distruse“, a spus preşedintele FAP.

Exemple de completări necesare

Federaţia pentru Apărarea Pădurilor a făcut o listă extrem de lungă cu observaţii la noua legislaţie, care numără aproape 35.000 de caractere, din care prezentăm numai unele aspecte, pentru că spaţiul nu ne permite.

În unele cazuri, FAP solicită menţinerea textelor actuale, cum ar fi articolele 37 şi 41, referitoare la scoaterea terenurilor din fondul forestier naţional. La altele este recomandată forma adoptată de Senat.

La Articolul 30, alineatul (5), se cere ca lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor să se realizeze de ocoale silvice şi persoane juridice, atestate de către o comisie care să funcţioneze în cadrul asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale cu recunoaştere naţională.

La Articolul 88, alineatul (3), FAP consideră că „Lucrările de împădu­rire a terenurilor degradate vor fi susţinute de Statul Român din Fondul de Mediu“.

Art. 109, alin. (1), referitor la infracţiunea păşunatului în păduri: „Pedepsele cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amenzile pot fi convertite în muncă în interesul comunităţii la lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor.“

Aceeaşi cerinţă se repetă şi la Art. 110, alin (1), privind furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional.

Şi exemplele pot continua.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Proiectul noului Cod silvic urmăreşte diminuarea furturilor de masă lemnoasă prin înăsprirea pedepselor

Diminuarea furtului de masă lemnoasă prin înăsprirea pedepselor reprezintă principalul obiectiv al proiectului noului Cod silvic, care va fi lansat săptămâna viitoare în dezbatere publică pe site-ul apepaduri.ro, potrivit declaraţiilor ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, făcute duminică la Radio România Actualităţi.

'Sunt decisă să fac un act normativ care să diminueze furtul de masă lemnoasă. În două-trei zile voi avea o discuţie la nivel de prim-ministru pentru a agrea câteva principii ale acestui nou cod. Domnul prim-ministru Victor Ponta şi întreg Guvernul aşteaptă acest cod şi au declarat că susţin măsuri drastice. Eu, cel puţin, voi pune în dezbatere publică, începând cu săptămâna viitoare, acest Cod silvic. În 21 mi-am propus, pentru că este şi Ziua Pădurii, 21 martie, şi apoi vor urma o serie de dezbateri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai ales în zonele în care furtul de masă lemnoasă a fost mai accentuat', a precizat oficialul citat. 

Lucia Varga a arătat că de la preluarea portofoliului de la Ape şi Păduri primeşte nenumărate reclamaţii referitoare la nereguli în gestionarea pădurilor iar problemele din această zonă sunt majore.
'Am informaţii, vă spun, din teren, de la profesionişti, îi controlez şi din păcate observ ca sunt multe nereguli şi de aceea misiunea mea este şi să îndrept aceste nereguli', a menţionat oficialul citat.
Ea a arătat, totodată, că speră ca, odată cu modificarea legislaţiei, numărul de dosare penale pentru nereguli înaintate Parchetului să aibă finalitate, pentru a descuraja furtul.

'Vreau să vă spun că au fost foarte multe cazuri în care aceste nereguli au fost sesizate, au fost întocmite dosare penale, au fost trimise în instanţă, înaintate Parchetului, şi, din păcate la Parchet, invocându-se vicii de procedură, nu au fost trimise în multe cazuri în instanţă. Prin clarificarea legislaţiei, sperăm noi ca numărul de dosare înaintate Parchetului să fie şi cu finalitate, pentru a descuraja până la urmă, furtul', a mai spus Lucia Varga. 
Pe de altă parte, ministrul a menţionat că în Camera Deputaţilor, pe ordinea de zi, a existat un proiect de act normativ de modificare a Codului silvic care, însă, este de neacceptat şi a fost retrimis la comisie.
'Două lucruri erau de neacceptat. În primul rând, faptul că puteau să taie în avans faţă de amenajamentele silvice, ceea ce, din punctul de vedere al specialiştilor, este de nepermis - şi al meu personal, desigur - şi a doua problemă este cea referitoare la pedepse, pentru că noi considerăm că pedepsele trebuie să fie drastice, pentru a diminua furtul de mase lemnoase', a arătat Lucia Varga.

În context, aceasta a menţionat că prevederile din noul Cod silvic vor viza înăsprirea pedepselor, o gestionare mai bună a micilor proprietăţi şi gestionarea durabilă a pădurilor.
'Vrem să facem un Cod silvic aliniat, dacă vreţi, la prevederile din alte ţări din Europa şi de aceea, tocmai pentru că schimbă radical conceptul de a gestiona durabil pădurile, va fi nevoie de sprijinul a cât mai multor instituţii şi a opiniei publice', a mai spus ministrul delegat pentru Ape şi Păduri.

În acest sens, Lucia Varga a menţionat că intenţionează să redea dreptul jandarmilor de a face controale în pădure.

'Să tăiem, dar să exploatăm durabil, adică după reguli, după amenajamente, ori acum acest lucru nu se întâmplă şi vreau să subliniez încă o dată, fiecare cetăţean trebuie să ştie că pentru el, personal, pentru sănătatea lui, pădurea este foarte importantă. Pădurea e plămânul planetei, până la urmă, ne furnizează aerul de care avem nevoie', a mai arătat ministrul de resort.

Varga consideră că trebuie acordată o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor şi îngrijirii acestora, arătând, însă, că nu susţine includerea lor în intravilan.
'Nu trebuie incluse în intravilan, aşa cum s-a dorit. Dar trebuie să acordăm o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor pentru că oamenii vor să se plimbe în acele păduri, să se recreeze şi trebuie să găsim o modalitate prin care acele păduri să fie accesibile oamenilor şi să fie oarecum îngrijite, pentru că acum, din păcate, mai ales primăvara, pe marginea pădurilor de lângă marile oraşe sunt deşeuri abandonate. Eu personal nu susţin în acest moment includerea lor în intravilan', a subliniat Lucia Varga.

Pe de altă parte, ministrul a anunţat că intenţionează că realizeze un cadastru al pădurilor.

Conform datelor oficiale, suprafaţa acoperită cu păduri din România se situează mult sub media Uniunii Europene, respectiv 29% faţă de 42%.

Un studiu realizat de Greenpeace arată că, în perioada 2000-2011, suprafaţa forestieră totală despădurită şi degradată a fost de 280.108 hectare (aproximativ 28.000 hectare/an), jumătate din această arie aflându-se în actualele arii protejate. De asemenea, în perioada 2009-2011, în România au existat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori care s-au soldat cu sancţiuni, precum amenzi contravenţionale sau dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei.

Sursa AGERPRES

ONG-urile de mediu cer retrimiterea la Comisia de agricultură a proiectului care modifică şi completează Codul Silvic

Coaliţia pentru Mediu din România solicită Camerei Deputaţilor să retrimită la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice proiectul de act normativ care modifică şi completează Codul Silvic, pe motiv că propunerile aduse de acesta încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

Coaliţia pentru Mediu din România sesizează, vineri, asupra proiectului ce modifică şi completează Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), afirmând că proiectul înregistrat cu PLx. 573/31.10.2011 propune modificări ale Codului Silvic care încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

"Modificările aduse Codului Silvic de Raportul Comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ar permite exploatarea într-un singur an a posibilităţii de producţie de lemn pe 10 ani, includerea pădurilor în intravilan (lucru care ar însemna, practic, afectarea integrităţii fondului forestier). Mai mult, prin modificările aduse de acest Raport Comun se propune conservarea a 3,8% din pădurile noastre (cele virgine) restul de 96,2%, fiind supuse unor tratamente intensive de exploatare", afirmă Coaliţia.

Un alt element important, afirmă Coaliţia pentru Mediu, este acela că proiectul de modificare a Codului Silvic atinge jumătate din articolele acestei legi. În acest context, discuţiile trebuie purtate nu pe modificarea actului normativ curent, ci pe conturarea unui nou act normativ, cu o dezbatere publică pe măsură.

"Având în vedere situaţia clară constatată în teren, vă solicităm imperios să votaţi trimiterea acestui proiect înapoi la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Astfel va putea fi adoptată o soluţie cu adevărat durabilă şi responsabilă pentru fondul forestier naţional şi pentru protejarea comunităţilor locale", mai spune Coaliţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

ONG-urile de mediu au iniţiat "Harta tăierilor de păduri din România prin care sunt iniţiate acţiuni de identificare şi sesizare a tăierilor de păduri către autorităţi în vederea identificării legalităţii acestora. În acest moment, sunt identificate 1.225 de puncte pe această hartă (doar pe baza imaginilor din satelit), iar vizitele în teren relevă că practica tăierii pădurilor, inclusiv în ariile protejate, este "sălbatică".

Sursa AGERPRES

WWF România: Modificarea Codului Silvic reprezintă un instrument legal pentru epuizarea pădurilor României

Organizaţiile WWF România şi Coaliţia de Mediu consideră că modificările propuse de un grup de parlamentari la Legea 46/2008 privind Codul silvic, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, ignorându-se principiile unei gospodăriri durabile.
Cele două organizaţii - WWF-România şi Coaliţia de Mediu - şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor de a crea o legislaţie europeană, modernă, care să reglementeze gestionarea responsabilă a pădurilor.

"În luna mai 2012, Primul Ministru al României, domnul Victor Ponta, declara, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de WWF-România, încrederea în organizaţiile non-guvernamentale, din partea cărora aşteaptă propuneri pentru modificarea Codului Silvic. Ulterior, reprezentanţii ONG-urilor de mediu au avut o întâlnire oficială cu Ministrul Mediului şi au primit promisiuni ferme că amendamentele noastre vor fi susţinute de către Minister. Pe tot parcursul acestui proces, Parlamentul României a acţionat în mod netransparent, îngreunând sau chiar blocând accesul nostru la anumite informaţii", se menţionează într-un comunicat al WWF România şi Coaliţia de Mediu.

Organizaţiile atrag atenţia asupra anumitor propuneri de modificare/completare a Codului Silvic care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.

"Noul Cod Silvic încălcă flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 8, 4 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). Se va da undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă. Vom asista, astfel, la abdicarea de la 'principiul solidarităţii între generaţii'", subliniază organizaţiile de mediu.

Cu toate că fondul forestier din România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (aproximativ 36%) şi mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat.
Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab şi incorect susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia. În absenţa unor norme silvice care să reglementeze măsurile de conservare în ariile protejate, modificările propuse de comisie pot conduce la inadvertenţe majore între obiectivele pentru care au fost înfiinţate ariile protejate şi amenajamentele silvice.

Potrivit celor două organizaţii de mediu, modificările propuse vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 hectare de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe baza de contract, conform principiului teritorialităţii. WWF România precizează că aceste obligaţii sunt practic eliminate în codul propus.

"Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie, trebuie să fie enunţată în Codul Silvic, iar aceasta trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit", se mai arată în document.

WWF-România şi Coaliţia de Mediu lansează un apel către inţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, factorii decizionali, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS