cemrom iulie 2018
update 19 Oct 2018

De vorbă cu omul care s-a născut mai înainte de Marea Unire

Constantin Aurelian are 100 de ani și 8 luni. E chiar mai în vârstă decât Marea Unire. S-a născut la Târlești, comuna Posești, Prahova, la 27 ianuarie 1918, într-o familie de oameni muncitori și oarecum înstăriți, când omenirea încă trăia prima conflagrație mondială. Cum o fi oare să traversezi un veac de viață, să fii martor al istoriei moderne și al cuceririlor științifice, să vii în lume la opaiț și să butonezi azi la celular? Cum o fi apoi să experimentezi capitalismul, războiul, comunismul și felul acesta de democrație din zilele noastre, care nu seamănă parcă a nimic? Cât de înțelept poate fi un om la 100 de ani?

– Domnule Constantin Aurelian, ați trăit în perioada interbelică, ați experimentat comunismul, de 29 de ani sunteți într-un alt soi de capitalism, deci ați văzut multe la viața dvs. Din punctul dvs. de vedere, care a fost cea mai bună perioadă pentru România?

– 1936 până în 1944. Poate chiar 1947.

– De ce o considerați cea mai bună?

– Pentru că fiecare om avea de toate. Nimeni nu ținea cont de cât și ce mănânci. România conta pe plan european, avea guverne și oameni credibili, respectați. Lumea muncea mult, oamenii erau harnici. De pildă, dvs. sădeați un pom, eu plantam doi, să nu fiu mai prejos. Era o competiție în bine. Familia noastră muncea 20 ha, din care vreo 16 ha de pădure, tata era un om care acționa, se străduia să facă ceea ce este bine pentru noi.

– Ați urmat școala aici, la Târlești?

– Da, pe vremea aceea satul acesta era comună separată, avea o populație cel puțin dublă față de acum, noi eram 24 de copii în clasa I, comparativ cu 2-3, în ziua de azi. Avea un primar, un gardist (n.n. – vătășel de primărie), un secretar și șeful de post. Aceștia patru, ajutați de învățător și de preot, conduceau toată comuna. Acum, hăt, sunt 16-20 de salariați și tot se plâng că-s puțini. Eu am fost dat la școală de la șase ani, fiindcă o sâcâiam pe mama să-mi facă și mie o traistă așa cum aveau frații mei mai mari. Ca să scape de mine, mi-a dat traistă, tăbliță, condei și m-a trimis la școală aici, la Târlești. Am învățat patru clase primare, dar pentru că nu mă descurcam bine la limba română, tata m-a trimis la Ploiești, unde am făcut două clase comerciale la Școala „I. L. Caragiale“ (n.n. – în prezent, unul dintre cele patru colegii de elită din municipiu). Pe urmă m-am dus, cum se zicea atunci, băiat de prăvălie la București. Lucram de fapt pe post de casier, țineam evidența încasărilor de la 10 mese, treceam sumele prin casa de marcat, altfel nu se putea.

Constantin Aurelian centenar c

– Și cât ați lucrat acolo?

– Patru ani. M-am îmbolnăvit, aveam ceva la stomac, așa că am venit acasă, am lucrat cu ai mei în agricultură, apoi m-au luat la premilitară, iar pe 15 noiembrie 1939 am fost încorporat în Regimentul 6 Gardă „Mihai Viteazul“...

– Și apoi ați plecat la război...

– Da, ne-au trimis pe frontul de est, pentru eliberarea Moldovei, pentru că o ocupaseră bolșevicii. Am dus multe bătălii cu regimentul meu, am fost rănit pe dealul Cania, pe 8 iulie 1941, m-au trimis la un spital din Buzău, amenajat într-o școală de fete, unde am fost primit cu o felie de pâine, o cană cu ceai și o carte poștală, să le scriu alor mei. De acolo m-au internat la Brașov, pentru alte îngrijiri, după care am plecat iar pe front, la Tiraspol. În fine, n-o mai lungesc, regimentul meu s-a retras în garnizoană, iar pe 8 noiembrie 1941 am defilat în fața Regelui Mihai. Până la sfârșitul războiului am rămas instructor la București, la cinci contingente.

– Cum a fost la colectivizare?

– Cum să fie, ne-au bătut comuniștii să dăm pământurile. De supărare, țin minte că eu și soția mea am mâncat o săptămână întreagă numai pâine cu miere. Pe data de 2 februarie 1962 a luat ființă colectivul. Cu bătaie multă, n-am mai avut încotro, am cedat averea. Din 1958 și până în ’62 am dat cotă de carne, lapte și cereale. După 1962 a început greul pentru că a dispărut țăranul român, cel pe care-l știam eu.

– Și acum v-ați luat pădurile înapoi?

– Nu.

– De ce?

– Așa or fi vrut unii, nu știu.

– Cum adică vi le-au luat într-o săptămână și acum nu le-ați redobândit nici în 20-25 de ani?

– Iac-așa!

– Când au început să se strice lucrurile în România?

– Imediat ce a plecat regele, în 1947. Vedeți dvs., regele desemna un premier și spunea așa: „Fă-mi guvernul!“. Iar acela făcea guvernul din oameni de vază. De vază și peste hotare, nu numai la noi. Acum, ce să zic, se promite că o să curgă lapte și miere, iar cei selectați nu-s cunoscuți nici la ei în oraș, darămite în Europa!

– Și cum v-ați descurcat în comunism?

– Am lucrat cu lopata, la Brazi, pe șantier, apoi am trecut la Autobaza 6 Călători Ploiești, unde eram gestionar cu carburanții, mă ocupam de 400 de autobuze. Am ținut să fac totul bine, să-mi cresc și să-mi educ copiii (cinci, din care mai sunt în viață trei) așa cum am fost educat și eu de părinți, în respect pentru muncă.

– Aș vrea să revenim la perioada aceea despre care dvs. spuneați că a fost fastă pentru România. De ce a fost mai bună comparativ cu comunismul sau cu ce avem noi acum? Ce s-a întâmplat cu omul?

– Românul era crescut în cult pentru muncă. Și avea și drag de glie, de țară. Apoi, statul a greșit deoarece a început să ofere ajutoare sociale, în loc să le dea oamenilor de lucru. I-a învățat pe unii să fie leneși. De ce credeți că a plecat atâta tineret din țară? Să se ducă după o bucată de pâine mai bună, chiar dacă muncesc vai de capul lor, numai ei știu cât de greu. Apoi vin acasă să-și facă o casă frumoasă, să-și îngrijească pruncii, să le ofere un viitor bun. Ei, dacă ar fi găsit condiții acasă, s-ar mai fi chinuit printre străini?

– Cum se vede viața de la 100 de ani?

– Pe a mea n-o mai văd, dar peste tot sunt mulți oameni leneși, vor numai bani, dar să nu muncească!

– Vă întreb direct: erau și în alte perioade atât de mulți înalți funcționari cu dosare penale ca astăzi? Se fura și atunci ca acum?

– Erau, dar foarte puțini. Eu cunosc numai cazul lui I. Gh. Duca, cel împușcat la Sinaia; el a fost implicat în afacerea Skoda. De furat, poate se fura mai cu perdea, mai cu jenă, dar sub nicio formă ca acum.

– Cum vi s-a părut clasa politică în acești ultimi 29 de ani?

– Ei, ei... Am eu o vorbă: după ’47 a început să se dărâme coteața și dărâmată a rămas și astăzi. Eu nu văd pe cineva care să ridice clasa politică. Parcă toți încearcă s-o submineze. Noi nu avem un partid mai bun ca altul, toți sunt botezați în aceeași apă. În afară de Quintus, n-am niciun politician să mi-l laud.

– Dacă ați avea putere să schimbați ceva în România, ce-ați face?

– Aș lua-o de la zero cu totul.

– Monarhie sau republică?

– Monarhie! A fost cea mai bună perioadă a României.

– Care a fost filosofia dvs. de viață?

– Munca!

Maria BOGDAN

  • Publicat în Interviu

Romsilva a inaugurat Punctul Frăției Neamului Românesc, obiectiv dedicat marcării Centenarului Marii Uniri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat joi, 13 septembrie, ”Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori în comuna Gura Teghii din județul Buzău, la punctul de întâlnire al celor trei mari provincii românești, pentru a marca Centenarul Marii Uniri din 1918.

La eveniment au participat Ilie Covrig, Secretar de stat pentru Păduri în Ministerul Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, directorii direcțiilor silvice Buzău, Covasna și Vrancea, reprezentanți ai prefecturilor, consiliilor județene și ai autorităților locale din județele Buzău, Covasna și Vrancea, silvicultori, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunităților locale.

”Punctul Frăției Neamului Românesc” este un observator – refugiu construit din lemn, cu înălțimea de opt metri, ce oferă vizitatorilor o panoramă asupra celor trei provincii istorice locuite de români, Transilvania, Țara Românească și Moldova, în punctul de confluență a acestora, locul fiind ales simbolic, pentru a marca 100 de ani de la Unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat.

ROMSILVA OBSERVATOR CENTENAR 100

În jurul obiectivului sunt amenajate panouri în care sunt prezentate personalitățile ce au contribuit la Unirea tuturor provinciilor românești, precum și personalități ale culturii și științei din Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Obiectivul este deschis permanent turiștilor, pentru accesul la observator fiind amenajate și marcate trei trasee turistice, dinspre județele Buzău, Vrancea și Covasna.

Sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente, de-a lungul acestui an. Astfel, silvicultori din România și Republica Moldova au plantat în aprilie, pe ambele maluri ale Prutului, ”Pădurea Centenar”, pentru a marca o sută de ani de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău de unire a Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României. De asemenea, la începutul acestei luni, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat Expoziția Jubiliară ” 100 de ani de silvicultură în România”, găzduită de Muzeul Cinegetic al Carpaților ”Posada”, în care este prezentată, interactiv, în mai multe secțiuni, activitatea silvicultorilor de la Marea Unire din 1918 până în prezent.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

Romsilva a inaugurat expoziția ”100 de ani în silvicultură În România” dedicată Centenarului Marii Uniri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat miercuri, 5 septembrie, la Muzeul Cinegetic al Carpaților ”Posada”, Expoziția Jubiliară ”100 de ani de silvicultură în România”, eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918, când toate provinciile locuite de români s-au unit într-un singur stat.

La vernisajul expoziției au participat Ioan Deneș, ministru al Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, director general al Romsilva, reprezentanți ai Agenției ”Moldsilva” din Republica Moldova, silvicultori în activitate sau pensionari, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai mediului academic sau cercetători, membri ai organizațiilor profesionale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Expoziția Jubiliară ”100 de ani de silvicultură în România” cuprinde peste 600 de piese, între care amenajamente silvice vechi de peste un secol, hărți, cărți vechi, reviste de colecție, unelte și instrumente folosite de-a lungul timpului în silvicultură, uniforme, mașini de calcul, precum și fotografii și filme de epocă, prezentate interactiv. Expoziția prezintă, în detaliu, activitatea silvicultorilor români de-a lungul ultimului secol și modul cum au gestionat pădurile din România, după Marea Unire din 1918.

Evenimentul este organizat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, în colaborare cu Asociația Administratorilor de Păduri din România, Agenția ”Moldsilva” din Republica Moldova, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, Federația Sindicatelor din Silvicultură ”Silva”, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Societatea ”Progresul Silvic”, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești și Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina.

În acest an, Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente. Silvicultori din România și Republica Moldova au aniversat în luna aprilie Centenarul Unirii Republici Democrate Moldovenești cu Regatul României, prin plantarea simbolică a ”Pădurii Centenar” pe ambele maluri ale râului Prut, iar în această lună va fi inaugurat ”Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori la punctul de întâlnire a celor trei mari provincii istorice românești, Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

1918 stejari marchează „Pădurea Centenar“ la Vaslui

În data de 17 aprilie 1918 a fost dat startul creării  „Pădurii Centenar“, acțiune care s-a desfășurat concomitent, atât în România, cât și în Republica Moldova. Astfel, pe teritoriul Ocolului Silvic Huși, din zona Dobrina pe o suprafață de 1,3 ha a fost plantat frasin, paltin, dar și lemn câinesc și cireș. Iar pe teritoriul Ocolului Silvic Bujor, întreprinderea silvică Hîncești-Silva (lângă punctul vamal Leușeni) pe o suprafață de 1,7 ha, a fost plantat plop și frasin. La acest eveniment au participat silvicultori din ambele state.

În cadrul evenimentului, au fost plantați 1918 puieți forestieri în România, în zona Dobrina-Huși, din județul Vaslui, și 1918 de puieți forestieri în Republica Moldova, în apropiere de localitatea Leușeni din raionul Hîncești: „Această acțiune se desfășoară în tandem cu colegii noștri de la Agenția  „Moldsilva“ din Republica Moldova. Exact în acest moment încep lucrările de plantare la un șantier de împăduriri pe zona Leușeni din Republica Moldova. Noi le considerăm păduri surori, dedicate Marii Uniri. Un grup format din cinci silvicultori din Republica Moldova sunt astăzi alături de noi pentru a planta la „Pădurea Centenar“, iar o echipă de silviculturi români sunt deja peste Prut la șantierul din Leușeni și plantează“, a precizat în deschiderea evenimentului Dragoș Ciprian Pahonțu, director general Romsilva.

Pădurea: bogăția națională a copiilor și nepoților noștri

plantari3 Ocolul Silvic Husi

La acțiunea de plantare a pădurii memoriale a participat și ministrul Apelor și Pădurilor, Ion Deneș, care se declară mulțumit de inițiativă: „Mă bucur că astăzi aici, împreună cu dumneavoastră participăm la această acțiune care este prima acțiune din „Anul Centenar“, pe care o facem la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Evenimentul de astăzi face parte dintr-o serie de acțiuni pe care noi le avem în acest an, și pentru că este prima acțiune a noastră este cea mai încărcată de emoții; de emoții pentru că noi, cei de vârstă medie împreună cu cei de vârsta a treia, cu experiență, alături de cei tineri, participăm la un semn de recunoaștere a sacrificiului pe care l-au făcut strămoșii noștri, cei care au avut un ideal în viață, respectiv idealul de a reuși, ca toți cei care vorbesc aceeași limbă să fie uniți într-o singură țară, numită România. Acest lucru știți foarte bine că s-a întâmplat acum 100 de ani, în 1918 și a început în 27 martie 1918, când Basarabia a hotărât să se unească cu Regatul României. Eu vin dintr-o zonă pe care o știți toți, respectiv regiunea Transilvania, unde înțelegem atât de bine acest act extraordinar de unire într-o singură țară a tuturor celor care sunt vorbitori sau au fost vorbitori de limba română. Să nu uităm asta... și voi tinerilor când veți trece pe acest drum și veți vedea această pădure, pe care noi o să o plantăm astăzi, acești 1918 puieți de stejari, și veți trece și dincolo și veți vedea ceilalți 1918 puieți, tot stejari să vă aduceți aminte că, atât cei de dincoace de Prut, cât și cei de dincolo de Prut suntem frați vorbitori a aceeași limbi. Acest lucru cred că este important și să nu-l uităm niciodată, și mai mult de atât, acest „An Centenar“ să-l marcăm așa cum se cuvine! Acest tip de activitate aduce o plus valoare fiecăruia dintre noi la bogăția națională, pentru că pădurea așa cum știți este una dintre resursele foarte importante pe care le are România, iar aceste resurse dacă știm să le valorificăm, vor beneficia de ele, atât copii, cât și nepoții noștri. Avem datoria sfântă să avem grijă de această bogăție.“

… să trecem Prutul ca frații

plantari1 Ocolul Silvic Husi

Acest eveniment întărește totodată relațiile tradiționale și profesionale și contribuie la dezvoltarea unui bogat schimb de experiență prin care beneficiar trebuie să fie pădurea în contextul schimbărilor climatice: „Suntem prezenți la un eveniment foarte important pentru ambele părți. Eu cred că acțiunea de astăzi va avea ca urmare lucruri mult mai frumoase decât cele pe care le facem astăzi! Să crească stejarii care îi plantăm astăzi, aici și la noi peste Prut, în Basarabia, să fie de bun augur și să trecem Prutul ca frații, ca un neam comun  ... și să ne fie de bine!“, a precizat Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic Moldsilva, Republica Moldova.

Prefectul vasluian Eduard-Andrei Popică a plantat și el un stejar, în amintirea unirii de acum 100 de ani: „Astfel de evenimente ar trebui să fie mai dese în județul Vaslui, cât și în toată țara, având în vedere mediul care ne înconjoară și felul în care au fost afectate pădurile, cel puțin în ultimii ani. Salut acest eveniment și ne bucurăm de vizita invitațiilor noștri. Este păcat că, astfel de evenimente nu se organizează mai des, dar cu promisiunea către dumneavoastră că vom reorganiza asemenea acțiuni.“

Acțiuni cu prilejul Centenarului Marii Unirii

plantari4 Ocolul Silvic Husi

Evenimentul, organizat de Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova, Regia Națională-Romsilva și Agenția „Moldsilva“ din Republica Moldova, se înscrie în seria de acțiuni prin care este marcat Centenarul Unirii din 1918.

Centenarul Marii Uniri din 1918 va fi marcat de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva prin mai multe evenimente în acest an. Astfel, la punctul de întâlnire a celor trei provincii istorice va fi ridicat „Punctul Frăției Neamului Românesc“, un observator deschis publicului larg, iar în toamnă va fi inaugurat la Muzeul Cinegetic al Carpaților „Posada“ expoziția jubiliară „100 de ani de Silvicultură în România“.

Acțiunea de plantare coincide cu „Luna Plantării Arborilor“, în care se desfășoară campania de împăduriri de primăvară. În cursul campaniei de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor- Romsilva va planta 24,8 milioane de puieți forestieri, regenerând astfel 9.383 de hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului. În ultimii  27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare, păduri proprietate publică a statului.

Beatrice Alexandra MODIGA

VINVEST 2018: ediţie dedicată Centenarului Marii Uniri

Desfăşurată în acest an sub motto-ul “Identitatea vinului românesc”, cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST a serbat Marea Unire a Vinurilor şi s-a bucurat de 300 de sortimente provenite din toate provinciile istorice româneşti. Din cadrul evenimentului nu au lipsit nici soiuri internaţionale de prestigiu, toate reuşind să încânte gusturile celor peste 2700 de vizitatori ce au trecut pragul Salonului în cele trei zile de eveniment.

Acum, la Centenarul Marii Uniri, şi într-un moment în care Timişoara deţine gloriosul titlu de „Capitală Europeană a Culturii”, VINVEST a dedicat această ediţie serbării celor 100 de ani trecuţi de la marile evenimente. Simbolistica trecerii s-a regăsit în cadrul Salonului chiar de la intrare, acolo unde a fost amenajată o expoziţie inedită de 100 de sticle de vinuri româneşti, sub forma unei comparaţii între etichetă veche şi etichetă nouă: 50 dintre sticlele prezente au fost din arhiva celor 13 ediţii ale Concursului Naţional de Vinuri, iar celelalte 50 din rândul producătorilor de vin prezenţi în acest an la eveniment.

În acelaşi ton încărcat de patriotism, grupul Jidvei a lansat un produs de sărbătoare: Vinul Unirii, pentru care a ales două sortimente: Fetească Regală şi Rozé, un cupaj din soiurile Pinot Noir, Cabernet Sauvignon şi Shyraz.

Producătorul VINCON ROMANIA şi-a completat portofoliului prin lansarea unui nou brand, ce revendică tradiţia vinului moldovenesc: Sigillum Moldaviae - gamă de vinuri ce provine din podgorii moldoveneşti recunoscute pentru vinurile de calitate: Huşi, Odobeşti şi Panciu.

Un moment aparte a fost oferit de Cotnari, care i-a invitat pe cei prezenţi să deguste în premieră vinuri roşii şi rozé, adăugându-le gamei de vinuri albe SELECŢII, din podgoria Cotnari.

Producătorul Hermeziu a ales, de asemenea, VINVEST 2018 pentru a-şi lansa noile vinuri Petiant: Madame Bleu și Mademoiselle Rosé.

În cea de-a doua zi a Salonului au fost anunțate medaliile acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XIII-a. Din cele 129 de probe de vinuri înscrise de 25 de producători românești, au primit Marea Medalie de Aur:

  • VINCON ROMANIA, gama Sigillum Moldaviae, cu sortimentul Tămâioasă Românească
  • Domeniile Recaş, cu sortimentul Muscat Ottonel
  • Hermeziu, C’est Soir, cu sortimentul Busuioacă de Bohotin
  • Dealu Mare, gama Lacerta Rezerva, cu sortimentul Cabernet Sauvignon
  • Dealu Mare, gama Premium Budureasca, cu sortimentul Sauvignon Blanc Fume
  • Hermeziu, gama Thrubilo, cu sortimentul Spumant Sec.

Pe lângă cele 6 Mari Medalii de Aur, au fost decernate 18 medalii de aur şi 14 de argint, după cum urmează:

Categoria Vinuri Albe: 6 medalii de aur, 8 medalii de argint

Categoria Vinuri Rosé: 3 medalii de aur, 3 medalii de argint

Categoria Vinuri Roşii: 7 medalii de aur, 5 medalii de argint

Categoria Vinuri Aromate: 2 medalii de aur, 1 medalie de argint

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România, preşedintele comisiei fiind doamna Arina ANTOCE, prof.dr. expert O.I.V. (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului). “A fost un concurs foarte strâns, cu foarte multe vinuri bune. Au câștigat cei mai buni și ne bucurăm că putem oferi medaliile pentru aceste vinuri. Pe lângă aceste distincţii, toţi expozanţii, precum şi cei implicaţi în Concursul Naţional de Vinuri, ediţia a XIII-a, au primit o medalie specială: Medalia Centenarului Marii Uniri. Le mulțumim tuturor celor care au participat la concurs şi Salon.”, a declarat Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Ediţia de anul acesta a VINVEST s-a bucurat şi de prezenţa unor invitaţi de marcă din rândul autorităţilor naţionale şi locale, dar şi de cavaleri ai vinului de la Ordinul Sfântul Vincenziu din Szeged, Asociația Femeilor Specializate în Degustarea Vinului din Szeged și un reprezentant al Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Teodor din Belgrad, cu toţii completând nota festivă a evenimentului.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XV-a a fost un eveniment la care şi-au adus contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori au fost Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Asociația de Cultură și Promovarea a Vinului VINVEST, iar partenerii principali au fost Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. În rândul producătorilor de vin, partener national a fost Crama Hermeziu, iar parteneri principali au fost Cotnari, Jidvei şi VINCON ROMANIA.

VINVEST este unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa Centrală și de Est. De 15 ani, participanții din România și din străinătate folosesc acest prilej pentru lansarea de produse noi și pentru deschiderea de noi parteneriate. Promotor deja consacrat al brandurilor românești, are ca obiectiv atât încurajarea legăturilor de afaceri în beneficiul consumatorului final, cât și educarea publicului larg în arta vinului.

GALERIE FOTO


Abonează-te la acest feed RSS