Nu există nicio sursă care să ne explice de ce se folosește bradul pentru pomul de Crăciun. La un moment dat se afirma ceva despre calitățile terapeutice pe care le-ar fi adus cetina în case. Și da, gândindu-ne la rășină, smirnă sau la tămâie, toate cu rol purificator, dacă nu și de balsam pentru suflet, avem o posibilă justificare a alegerii lui. Dar o alunecare în zona legendelor ar putea aduce răspunsuri... Și de ce n-am crede în povești, în această magie cu care decembrie ninge parcă în toată lumea și-n toate sufletele?

Se spune că, la nașterea pruncului Iisus, destul de aproape, se aflau trei copăcei: un palmier, un măslin și un brăduț. Pe lângă ei treceau oameni veniți din toate colțurile lumii să-i aducă daruri Mântuitorului. Și pomii au vrut și ei să participe la această mare sărbătoare a umanității. Palmierul a zis: „Eu îi voi duce cea mai mare și frumoasă frunză, ca atunci când îi va fi cald să-și facă răcoare cu ea“. Măslinul nu s-a lăsat mai prejos: „Am să strivesc toate fructele mele și am să fac cel mai curat și parfumat untdelemn, să-i ung mânuțele și piciorușele“. Când bradul a vrut să spună ce-i va duce Copilului Sfânt, palmierul și măslinul l-au luat în derâdere: „Fructele tale nu servesc la nimic, iar frunzele îl vor înțepa pe micuț. Tu nu ai nimic frumos și bun.” Bradul s-a întristat foarte tare și a început să plângă. Un îngeraș a auzit întreaga discuție și atunci a rugat câteva stele să coboare și să se așeze în ramurile lui. Din iesle, micul Isus a văzut jocul de lumini și-n ochișorii lui s-au aprins scântei de bucurie. De atunci se spune că oamenii au luat obiceiul de a împodobi bradul în ajunul Nașterii Domnului.

O altă poveste spune că, pe vremea când toți copacii avea frunzele verzi iarna, o pasăre s-a rătăcit și nu a mai putut pleca în țările calde. Prima dată

s-a ascuns între crengile unui stejar, dar acesta a izgonit-o, bănuind că-i va mânca fructele. Apoi s-a dus la un ulm, dar și acesta a alungat-o. Tremurând de frig, pasărea s-a culcat în zăpadă, așteptând să moară. Dar a auzit glasul unui brad, care a chemat-o în frunzișul lui, promițându-i ocrotire. La puțină vreme, chiar în Ajunul Crăciunului, peste acele ținuturi s-a stârnit o mare furtună; absolut toți copacii și-au perdut frunzele, mai puțin bradul. Dumnezeu îl răsplătise astfel pentru bunătatea ce-o arătase în salavarea micuței păsări. Iar când primul om a venit în pădure să caute pomul de iarnă, l-a luat pe cel verde...

În fine, o altă legendă, care provine din nordul Europei, vorbește că odată, de mult, au pornit la un lung drum trei surori, care se numeau Speranța, Iubirea și Credința, în căutarea unui pom care să le reprezinte. Adică să fie înalt ca Speranța, mare ca Iubirea și trainic precum Credința. Surorile au călătorit zile și săptămâni până când au zărit un brad. Ele l-au iluminat apoi cu raze de stele și așa se face că a apărut primul pom de Crăciun. De altfel se spune că bradul, cu vârful lui căutând spre înaltul cerului dumnezeiesc și cu frunzele verzi, amintind de viața veșnică, ar fi chiar un pom sfânt.

Maria Bogdan

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă la vânzare pentru sărbătorile de iarnă din acest an 42.624 de Pomi de Crăciun, majoritatea recoltați din culturi specializate în pepinierele silvice.

Din aceștia, 28.799 sunt din specia brad și 13.825 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase. În acest an, cei mai mulți Pomi de Crăciun provin din culturile specializate din pepinierele silvice proprii, 32.850 de bucăți, în timp ce doar aproape 20%, adică 9.774 de bucăți, provin din lucrări silvice de îngrijire a pădurilor, prin care se extrag arborii tineri din regenerările naturale cu o densitate excesivă.

Prețurile de vânzare pornesc de la 15 lei pentru Pomii de Crăciun cu o înălțime de până în 1,3 metri și ajung la 35 lei, cu TVA inclus, pentru exemplarele cu înălțimea între 2 și 3 metri. Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înalțime sunt considerate comenzi speciale.

Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora. În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând Pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține și promovează achiziționarea Pomilor de Crăciun autohtoni și încurajează cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece, care vor putea fi replantați după sărbătorile de iarnă.

Menționăm că în această perioadă, angajații Romsilva vor participa, ca în fiecare an, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și Garda Forestieră la acțiuni de control în fondul forestier, pe drumurile publice și în locurile de vânzare pentru a preveni tăierile ilegale și a sancționa comerțul ilegal cu Pomi de Crăciun.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

Sura: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva

Știm cu toții că Sărbătorile de iarnă nu sunt la fel de frumoase fără „brăduțul de Crăciun”, dar ce spuneți dacă un copil ar înțelege în cât timp crește pomul de Crăciun?

Susținem un copil să adopte un viitor „Pom de Crăciun”!

Începând din acest an, ROMSILVA vă propune o nouă provocare: campania «UN COPIL ~ UN „BRĂDUȚ”»

Noua campanie își propune responsabilizarea copiilor față de natură, crearea unei legături trainice cu pădurea, educația forestieră prin implicarea acestora în acțiunile de plantare, dar și socializare. În acest demers, părinții, rudele, prietenii sunt invitați să  dea o mână de ajutor tuturor copiilor care vor face parte din acțiunea de plantare.

Conceptul Campaniei «UN COPIL ~ UN  „BRĂDUȚ”» este simplu!

Orice companie, asociație, fundație, sau persoană fizică, poate achiziționa un „brăduț”, care va fi plantat în ghiveci de către un copil, îngrijit cu atenție și ajutat să ajungă, în primăvara anului viitor, tocmai bun de plantat în mediul lui natural, acolo unde îi este locul! Specialiștii Romsilva pun la dispoziție toată experiența, tot talentul și toată priceperea dar și rodul muncii lor.

Partenerii care vor susține acest proiect alături de Romsilva, vor beneficia de asistență tehnică de specialitate din partea silvicultorilor, de expunere a numelui și imaginii (logo și denumire partener) în toate materialele de promovare a evenimentului, precum și prezentarea parteneriatului în mediul online.

Achiziționarea puieților se va realiza în perioada 04.11.2019 - 30.11.2019, fiind condiționată de înghețurile timpurii, iar acțiunile de plantare în ghivece a “brăduților” se vor prelungi până la terminarea semestrului I al anului școlar 2019 - 2020.

Lansarea oficială a Campaniei «UN COPIL ~ UN  „BRĂDUȚ”» va avea loc la Școala Gimnazială 30 din Brașov, în data de 06.11.2019 intervalul orar 11 - 13, timp în care toți elevii școlii vor planta puieții în ghivece sub îndrumarea unei echipe de silvicultori din județele limitrofe.

Silvicultorii au fost primii care s-au alăturat acestei campanii și au achiziționat brăduții dar și kit- ul necesar plantării acestora în ghivece. Astfel, cu ajutorul acestor silvicultori inimoși, copii vor beneficia, pe lângă consultanța de specialitate și de suportul material necesar plantării brăduților!

Sloganul campaniei: “O prietenie pe viață”

Sursa: RNP-Romsilva

În ultimele două secole, suprafața ocupată cu brad s-a redus major în toată Europa. În România, în urmă cu 150-200 de ani, acesta reprezenta 10-15% din suprafața de pădure, perioadă după care s-a produs o diminuare drastică a suprafețelor. În 1929, de exemplu, bradul reprezenta 6,5% din pădurile țării, în 1984 procentul s-a redus la 5,12%, în 1989 – la 5,1%, iar în 2007, la 5%, ceea ce corespunde unei suprafețe de 315.000 ha. Între rășinoase, bradul ocupă locul al doilea, după molid.

Ca areal de răspândire, cele mai multe suprafețe, pure sau în amestec cu fagul și molidul, se întâlnesc în Carpații Orientali și de Curbură. Urmează, ca pondere ocupată, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Munții Banatului. Bradul vegetează la altitudini diferite: 200-300 m în Nordul Moldovei, 400-500 m în Carpații Orientali, 700-900 m în Carpații Meridionali, 1.000 m în Semenic. Cele mai mici cote la care crește în mod natural se întâlnesc pe Valea Nerei (190-200 m), iar cele mai înalte, în Carpații Meridionali (1.300-1.400 m, rar până la 1.500-1.700 m).

Obținerea seminței de brad

Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că bradul, ca și alte conifere, molidul sau pinul, crește teribil de greu. Dacă s-ar cunoaște acest lucru pesemne ar scădea apetitul oamenilor de a-l tăia și a-l aduce în casă vreme de o lună, de sărbătorile de iarnă, și în general de a fi tăiat nerațional, dincolo de o planificare realizată de silvicultori. Și ar mai fi ceva: dacă ar fi lăsate în pace, pădurile de brad au capacitatea de a se regenera în mod natural, chiar și atunci când sunt doborâte de fenomene meteo extreme (furtuni violente). Cum nu se întâmplă acest lucru, este nevoie de intervenția omului în ceea ce numește instalarea artificială a bradului (păduri plantate).

Dar haideți să vedem cât de migăloasă este tehnologia de obținere a puietului de brad:

• recoltarea conurilor de brad: lucrarea se efectuează înainte de desfacerea solzilor (faza de prematurație, cu 15-20 de zile înainte de diseminare), perioadă care corespunde datei de 20-25 septembrie, într-o fereastră de timp cam de 10-15 zile. Conurile se recoltează de la brazii de pe pantele însorite, manual, cu foarfeca sau cosorul.
• procesarea: pentru desprinderea solzilor, conurile recoltate se întind la soare, în straturi subțiri, răvășindu-se la fiecare două zile. Dacă vorbim despre cantități mari, acestea se țin 8-10 zile în uscătorii, la temperaturi de maximum 25°C. După ce solzii se desprind de pe axul conului, amestecul se vântură pentru a separa semințele de solzi și de restul impurităților. Urmează dezariparea semințelor, care se face manual, pentru a evita spargerea pungilor de rășină, cu afectarea viabilității embrionilor și o nouă vânturare.
• păstrarea: se face în încăperi neîncălzite, în straturi de 5 cm, timp de trei săptămâni, vreme în care semințele se răvășesc zilnic, de 2-3 ori. Dacă semănatul are loc primăvara (recomandabil este să se facă toamna), peste iarnă, semințele se pot păstra în nisip reavăn, la 2-5°C, cu condiția ca încăperea să fie aerisită permanent.

Semănatul

În practică, silvicultorii se folosesc și de procedeul de a efectua semănatul direct pe suprafața pe care doresc s-o împădurească, fie în cuiburi (20-40-60 semințe/cuib, adică 3-6 g/cuib, pentru a se obține aproximativ 15 plăntuțe/cuib, la adâncimea de 2 cm), fie prin împrăștiere (în cazul amestecului de brad cu fag). În primul caz, puieții obținuți se replantează apoi în gropi.

Metoda cea mai sigură este cea a semănatului în spații special amenajate (pepiniere). Semănatul se face toamna, în septembrie-octombrie (soluție recomandată) sau primăvara, în martie-aprilie. Înainte de încorporarea în substrat, semințele se pregătesc fie prin înmuierea în apă, timp de 18 ore, fie prin prerefrigerare, timp de 21 de zile, la temperaturi de 3-5°C. Semănatul se face în rigole distanțate la 20 cm, la o adâncime de 2-3 cm. Acestea se acoperă cu un amestec format din humus de fag (50%), humus de molid (20%), litieră de molid (20%) și nisip (10%). Pe timpul iernii, rigolele se acoperă cu frunze sau folii de polietilenă pentru a împiedica spulberarea stratului protector și pentru a asigura protecția împotriva gerurilor. Norma de sămânță este de 350-400 de bucăți (peste 20 de grame) la metrul liniar de rigolă, pentru semănăturile de toamnă, sau de 800-1.000 semințe/ml de rigolă, la semănă­turile de primăvară.

Lucrări de îngrijire și plantarea

Cum v-am spus deja, bradul este o specie cu un procent redus de germinație a semințelor. În consecință, și procentul de răsărire este extrem de scăzut, uneori acesta situându-se sub 10%, maximum fiind de 40%. La semănatul din toamnă embrionul apare anul următor, în luna mai. Creșterea este foarte-foarte lentă. După primul an de vegetație, plăntuța are 1,0 mm diametrul la colet și 30-33 mm înălțime. După al treilea an, puieții ating 15-25 cm înălțime și au la colet o grosime de 1,5-3,5 mm. Ei devin apți de plantare după 5-6 ani. Lucrările de îngrijire constau în umbrire, pentru a fi protejați de arșită, udare, afânarea solului, pentru îndepărtarea buruienilor, tratamente cu fungicide pentru evitatea apariției „căderii sau culcării plăntuțelor“, aplicarea îngrășămintelor etc. Ponderea puieților viabili după trecerea primului sezon de vegetație poate fi de 80-90%. După replantare (în gropi de 60 x 60 x 60 cm), nu toți puieții rezistă, procentul de prindere fiind în jur de 60%, iar în al doilea an procentul de uscare este de aproximativ 5%. În anul al 7-lea (5 în pepinieră și 2 după replantare), brăduții ating înălțimea de 50-60, maximum 70 cm. La 12 ani planta atinge 1, 80-2,00 m, fix cât ne place nouă brăduțul de Crăciun. Și-acum vine întrebarea: n-ar fi mai simplu, decât să tăiem brazii din pădure, să îi creștem noi la ghiveci? Cum? Respectând fix tehnologia de mai sus!

Maria BOGDAN

Peste 61.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți în acest an spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cei mai mulți, peste 41.000, fiind brazi și restul, molizi.

Aproape 36.000 de pomi de Crăciun sunt recoltați din culturi dedicate, precum cele sub culoarele electrice, din operațiunile silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii din care provin, iar peste 25.000 sunt puieți ornamentali, din pepinierele proprii, aceștia putând fi vânduți cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunile pomilor de Crăciun în timp de șapte ani.

Cei mai mulți puieți ornamentali de brad provin din pepinierele Romsilva din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj.

Prețurile de vânzare sunt aceleași ca în ultimii ani - pentru pomii de Crăciun recoltați din regenerări naturale, între 10 și 30 de lei, în funcție de specie și înălțime, iar pentru pomii cu înălțimea de peste 3 metri, considerați comenzi speciale, prețurile sunt stabilite de direcțiile silvice, pornind de la 20 de lei pentru fiecare metru înălțime.

Pentru puieții ornamentali, prețurile variază între 30 și 150 de lei.

Vânzarea pomilor de Crăciun se face de către fiecare direcție silvică în parte, în funcție de comenzile primite de la agenții comerciali, sau direct către persoanele fizice.