Silvicultura 22 Martie 2023, 17:32

Defrișarea, cauze și efecte

Scris de

În ultimele secole, populația s-a înmulțit și, odată cu aceasta, și nevoia de spațiu de construit și pentru agricultură. Împreună cu comerțul de lemn care s-a intensificat în ultimii ani, a dus la o degradare continuă a pădurii.

Dacă ar fi să ne întrebăm care sunt cele mai importante cauze ale defrișării, poate că vom primi răspunsuri de genul mutarea culturilor și comerțul cu lemn. Privind în trecut, remarcăm faptul că oamenii practicau agricultura în pădure. Ei tăiau copaci pentru a face loc culturilor și pajiștilor pentru animale și plecau din locurile respective când solul devenea nefertil. Procesul în sine nu reprezenta un pericol pentru pădure dacă era făcut cu grijă. Problemele au apărut atunci când solului nu i s-a oferit timp pentru regenerare și agricultura intensivă a dus la degradarea definitivă a acestuia.

În zilele noastre, din cauza creșterii populației, unele surse spun că mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrișările pădurii, iar tăierea copacilor pentru folosirea lemnului în scopuri comerciale poate fi practicată fără consecințe grave asupra mediului. În contextul în care numărul copacilor tăiați este mai mare decât al celor plantați, tăierea lemnului devine o problemă gravă. Înainte ca tăierea masivă să ia locul celei vechi cu topoare și animale, comerțul cu lemn avea o influență nesemnificativă asupra pădurii. Odată cu apariția drujbelor, tractoarelor, drumurilor și căii ferate, aceste acțiuni au avut un impact mult mai mare. Management-ul prost al tăierilor a dus la pierderi fără precedent pentru natură.

Efectele defrișării

Pădurea fiind distrusă, solul, care se acumulează în peste 1.000 de ani, ar dispărea, ducând la inundații din pricina faptului că nu mai există sol să acumuleze apă. Defrișarea pădurii duce la dispariția unui stil de viață care a existat neschimbat mii de ani. Însă, poate cel mai mare dezastru produs de despăduriri este impactul asupra climei planetei. În ultimii ani se vorbește tot mai des despre pericolele încălzirii globale și ale efectului de seră, cauza principală a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon în atmosferă. Copacii și plantele verzi absorb dioxidul de carbon și produc oxigen prin fotosinteză, în timp ce animalele consumă oxigenul și expiră dioxid de carbon. Degradarea pădurii ecuatoriale ar da startul unui imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs și reciclat, ceea ce ar duce la acumularea acestuia în atmosferă, precum și la schimbări majore de climă. Se estimează că despădurirea masivă va duce la creșteri accentuate a efectului de seră la nivel global în proporție de 50% în perioada 1990-2025.

Reducerea suprafeței pădurilor și schimbările provocate de acest proces pot determina efecte indirecte asupra unor numeroase specii de arbori, efecte ce se pot manifesta în sensul unei rezistențe mai scăzute la atacul insectelor fitofage și al agenților patogeni, la poluare sau acțiunea focului (FAO, 1993).

Pădurile joacă un rol și în funcționarea pescăriilor, modificând habitatele acvatice, precum și regimul hidrografic al cursurilor de apă, ceea ce înseamnă că pot determina scăderea stocurilor de pești atât în zonele afectate, cât și în aval.

O altă problemă pentru mediu rezultă și din numărul mare de copaci tăiați pentru a face loc agriculturii și care au fost arși sau lăsați să putrezească, eliberând astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosferă. Odată cu pădurea, se pierd și posibilitățile științifice. Specialiștii sunt de părere că doar o mică parte din plantele și animalele care trăiesc în pădurea ecuatorială au fost identificate, iar acestea ar putea reprezenta baza descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli ale omenirii. Spre exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3.000 de plante cu proprietăți anticancer, 70% aflându-se în pădurile tropicale.

Ce soluții sunt?

Se remarcă faptul că, în timp, comerțul mondial cu lemn a ajuns o afacere extrem de profitabilă, așa că oprirea acesteia ar fi întâmpinată cu multă ostilitate. Dar nu oprirea completă a tăierii ar fi soluția, ci realizarea unor scheme pentru defrișarea pădurilor cu un plan, astfel încât efectele negative asupra mediului să fie reduse și controlate. Printre organizațiile care se implică în reducerea efectelor exploatării forestiere se numără și Forest Stewardship Council (FSC).Această organizație non-profit care a fost înființată în 1993 oferă o certificare a lemnului provenit din păduri exploatate bine. FSC permite celor interesați să identifice lemnul provenit din surse bune. La o scară globală, peste 8 milioane de hectare au fost însemnate ca acceptând standardele FSC. Regiuni din pădurea ecuatorială care au fost catalogate ca fiind prea sensibile pentru defrișări au fost marcate ca zone protejate. Acestui demers i se alătură legislații bine puse la punct. Un lucru foarte important este și educarea și informarea acelor oameni a căror decizii influențează direct sau indirect soarta pădurilor.


Fondul forestier naţional la sfârșitul anului 2021

Potrivit INS, fondul forestier naţional ocupa, la sfârşitul anului 2021, o suprafaţă de 6.607 mii hectare, care reprezenta 27,7% din suprafaţa ţării. La sfârșitul anului 2012, fondul forestier național ocupa o suprafață de 6.529 mii hectare, care reprezenta 27,4% din suprafața ţării. În perioada 2012-2021, fondul forestier a înregistrat o creștere constantă. Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2021, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2020, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,05%, în timp ce, față de începutul perioadei analizate, respectiv anul 2012, a înregistrat o creștere de cca 1,2% datorată în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate, conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare. Pe întreaga perioadă analizată tendința suprafeţei pădurilor este ușor crescătoare de la an la an. În anul 2021, comparativ cu anul 2020, suprafața pădurilor a crescut cu o mie de hectare (+0,02%), speciile de răşinoase înregistrând o creștere de 3 mii hectare, în timp ce speciile de foioase au avut o scădere de 2 mii hectare, modificări apărute în principal ca urmare a reîncadrărilor în amenajamentele silvice, în timp ce față de 2012 a crescut cu 77 de mii hectare.


Anca LĂPUȘNEANU


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti