Cea de-a XXXII-a ediție a Zilei Silvicultorului a fost marcată în iunie, la Olimp, în județul Constanța, printr-un eveniment comun organizat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Constanța, și Asociația Administratorilor de Păduri. De remarcat că aceasta este a șasea ediție când întregul corp silvic sărbătorește împreună Ziua Silvicultorului.

Evenimentul a fost marcat în prezența reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, George Mierliță, președintelui Asociației Administratorilor de Păduri, Adrian Crețu, președintelui Societății „Progresul Silvic“, Gheorghe Gavrilescu, precum și a reprezentanților Agenției „Moldsilva“ din Republica Moldova, ai sindicatelor din silvicultură și ai pensionarilor silvici, ai mediului academic și partenerilor din industria forestieră.

În cadrul dezbaterilor, participanții au subliniat unitatea corpului silvic și provocările la care trebuie să facă față silvicultura românească, precum implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, care are o componentă pe partea de împăduriri și înființarea de perdele forestiere ori adaptarea la politicile europene în domeniul pădurilor.

Împădurirea suprafețelor agricole

Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, George Mierliță, ne-a declarat că extinderea fondului forestier e impus prin PNRR până în 2035. În acest scop se caută, cât este posibil, împădurirea anumitor suprafețe agricole. „În Planul Național de Redresare și Reziliență, una dintre componentele de mediu privind pădurile face referire direct la creșterea suprafețelor de pădure. În acest sens, terenurile agricole slab productive, care nu beneficiază de subvenție pe APIA, ca să fiu pe înțelesul tuturor, vor fi împădurite. Împădurirea se va face tot cu specii forestiere, dar asta nu înseamnă că vor intra în fondul forestier național. Cu alte cuvinte, nu se vor supune regimului silvic. Mai mult, prin PNRR se vor acorda niște prime diferențiate în funcție de amplasare la câmpie, deal sau munte. De exemplu, la câmpie, numai pentru înființarea plantației se vor acorda 4.000 de euro. Mai multe, este bine de știut pentru cei interesați că pentru fiecare hectar de teren agricol împădurit se va acorda o primă de mediu de 465 de euro pe an până când plantația ajunge la vârsta de 20 de ani. Cred că este un beneficiu pantru toată lumea atât din punctul de vedere al adaptării la schimbările climatice, cât și pentru noi ca țară.“ Mai deprte, nu am rezistat tentației de a-l întreba pe directorul Romsilva, despre eterna problemă a pădurilor românești... „Tăierile ilegale... Haideți să vă dau un exemplu... La nivelul Romsilva pe o suprafață de 4,2 mil. ha, dintre care 3,13 ha sunt proprietate publică a statului diferența fiind cu prestări de serviciu, au fost taiați ilegal 35.000 de mc. Cifra reprezintă un 0,01 mc per ha, care nu cred că este chiar o problemă pentru noi“, a conchis directorul general Romsilva.

Problemele pădurilor private

La rândul său, Vasile Alexa, președintele Federației Sindicale Carpatisa, ne-a declarat că cea mai mare problemă în sectorul privat este schimbarea suprafeței minime pentru înființarea unui ocol silvic. „Acest lucru pe mine m-a bulversat. Și nu numai pe mine, ci tot sectorul nostru privat. Pentru că ce se întâmplă astăzi la Romsilva mâine se va întâmpla și la noi. Unul dintre primele criterii care au stat la baza înființării unui ocol silvic a fost suprafața grefată pe natura proprietății. Adică, dacă eu – primărie, obște sau coposesor – am o suprafață de pădure, normal că vreau să-mi creez structura mea de administrare. Amintesc că primordială a fost forma de proprietate și apoi suprafața minima pentru înființarea unui ocol: 3.000 ha la câmpie, 5.000 ha la deal și 7.000 ha la munte.  Acum se dorește mărirea acestor suprafețe, respectiv 5.000 ha pentru înființarea unui ocol la câmpie, 10.000 ha, la deal și 20.000 ha la munte. Asta înseamnă că o tremie din ocoalele silvice dispar, lucru greu de acceptat“, ne-a explicat președintele sindicaliștilor Carpatisa.

Pădurea, între stat și privat

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, 80% din acestea deținând certificarea managementului forestier în standard internațional, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat. Asociația Administratorilor de Păduri este organizația profesională a structurilor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice înființată în anul 2004, care reunește 114 de ocoale silvice de regim, ce administrează, în total, 1,4 milioane de hectare fond forestier proprietate privată.

Bogdan PANȚURU