reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 May 2022

Suprafața forestieră mondială este în scădere, dar nivelul defrișărilor a încetinit

Civilizația modernă este prinsă într-un paradox. Pe de o parte este nevoită să creeze o infrastructură care să asigure confortul pe care și-l dorește, fapt ce determină o serie de acțiuni dăunătoare mediului înconjurător, iar pe de altă parte conștientizează, cel puțin aparent, nevoia extraordinară de a proteja natura, de a conserva pădurile care ne asigură oxigenul. Departe de a fi existat un echilibru între cele două talere ale balanței, pare totuși că pădurile mai au o șansă. Spunem asta raportându-ne  la cea mai recentă evaluare a Organizației pentru Alimentație și Agricultură, realizată în parteneriat cu 236 de țări, evaluare ce arată dinamica suprafețelor forestiere în intervalul 1990-2020.

Rata pierderii pădurilor a scăzut în intervalul 2000-2020

La nivel global, pădurile acoperă aproape o treime din Terra. Potrivit datelor FAO, există în momentul de față o suprafață totală de pădure de 4,06 miliarde de hectare care acoperă practic 31% din suprafața totală a pământului. Această suprafață este echivalentă cu 0,52 ha/ persoană, deși pădurile nu sunt distribuite în mod egal între popoarele lumii sau geografic. Regiunea tropicală deține cea mai mare proporție de păduri a lumii (45%) și este urmată de regiunile boreale, temperate și subtropicale. Mai mult de jumătate (54%) din pădurile lumii se află în doar cinci țări – Federația Rusă, Brazilia, Canada, Statele Unite ale Americii și China.

În cea mai recentă evaluare FAO, se arată că suprafața forestieră mondială este în scădere, dar că rata pierderilor pădurilor a încetinit, totuși. Lumea a pierdut 178 de milioane de ha de pădure din 1990, suprafață echivalentă cu dimensiunea Libiei, dar, paradoxal, rata pierderii pădurilor a scăzut substanțial în perioada 1990-2020 datorită reducerii defrișărilor în unele țări. Rata pierderii nete a pădurilor a scăzut de la 7,8 milioane ha pe an, în intervalul 1990-2000, la 5,2 milioane ha pe an, în intervalul 2000-2010, și la 4,7 milioane ha pe an în intervalul 2010-2020. În plus, suprafața forestieră s-a mărit prin împădurire și expansiunea naturală a pădurilor.

Africa a avut cea mai mare rată anuală de pierdere netă a pădurilor în intervalul 2010-2020 de 3,9 milioane ha și a fost urmată de America de Sud cu 2,6 milioane ha. Rata pierderii nete a pădurilor a crescut în Africa în fiecare dintre cele trei decenii din 1990. Cu toate acestea, a scăzut substanțial în America de Sud, până la aproximativ jumătate din rata intervalului 2010-2020, comparativ cu 2000-2010. Asia a înregistrat cel mai mic nivel de pierdere a suprafeței forestiere în 2010-2020 și a fost urmată de Oceania și Europa. 

Peste 90% din păduri s-au regenerat natural

În perioada 2015-2020, rata anuală a defrișărilor a fost estimată la 10 milioane ha, în scădere față de 12 milioane ha în 2010-2015. O altă veste bună este că peste 90% din pădurile lumii s-au regenerat în mod natural. Specialiștii spun că 93% – cca. 3,75 miliarde ha – din suprafața pădurilor din întreaga lume este compusă din păduri cu regenerare naturală și 7% – 290 milioane ha – sunt plantate. Suprafața pădurilor cu regenerare naturală a scăzut din 1990, dar a crescut suprafața pădurilor plantate cu 123 de milioane de ha. Plantațiile acoperă aproximativ 131 de milioane de ha, ceea ce reprezintă 3% din suprafața forestieră globală. Plantațiile de pădure sunt compuse din una sau două specii, de vârstă uniformă, plantate cu spațiu regulat și sunt înființate, în principal, în scopuri productive. Cea mai mare pondere a plantațiilor de pădure este în America de Sud, unde aproximativ 2% din suprafața totală a pădurilor este ocupată de plantații de pădure. La celălalt pol se află Europa, care înregistrează cea mai mică pondere a plantațiilor de pădure. Practic, suprafața forestieră plantată reprezintă doar 0,4% din suprafața totală a pădurii. La nivel global, 44% dintre plantațiile de pădure sunt compuse în principal din specii introduse, dar există abordări diferite între regiuni. De exemplu, plantațiile din America de Nord și Centrală cuprind în mare parte specii native, iar cele din America de Sud constau aproape în totalitate în specii introduse.


  • Se estimează că aproximativ 726 milioane ha de pădure se află în ariile protejate din întreaga lume. Dintre cele șase mari regiuni mondiale, America de Sud are cea mai mare pondere de păduri aflate în ariile protejate, de 31%. Suprafața de pădure din ariile protejate la nivel global a crescut cu 191 milioane ha din 1990, dar rata creșterii anuale a încetinit în 2010-2020.
  • Lumea are încă cel puțin 1,11 miliarde ha de pădure virgină, adică păduri compuse din specii native în care nu există semne ale activităților umane și în care procesele ecologice nu au fost perturbate semnificativ. Combinate, trei țări – Brazilia, Canada și Federația Rusă – găzduiesc mai mult de jumătate – aprox. 61% – din pădurile virgine ale lumii. Suprafața pădurilor virgine a scăzut cu 81 de milioane de ha din 1990, dar rata pierderilor a fost mai mult decât înjumătățită în 2010-2020, comparativ cu deceniul precedent.
  • Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite monitorizează din 1946 resursele forestiere mondiale prin evaluări periodice efectuate în cooperare cu țările sale membre.

(Va urma)

(D.Z.)

Articole înrudite