Greenpeace, Declic și Agent Green acuză: Bilanț negru pentru autorități în domeniul protecției pădurilor

Greenpeace, Declic și Agent Green au făcut un adevărat bilanț negru al autorităților în domeniul protecției pădurilor: nicio măsură anunțată în urma marșului pentru salvarea pădurilor din noiembrie 2019 nu a fost îndeplinită.

Cele 3 organizații, alături de miile de oameni care au ieșit în stradă pentru păduri, au obținut în 2019 asumarea angajamentului ministerului Mediului pentru soluționarea de urgență a revendicărilor: modernizarea SUMAL, monitorizarea pădurilor prin satelit, un registru electronic al intrărilor și ieșirilor din depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe toate mijloacele de transport al lemnului și ruta tuturor transporturilor, camere de supraveghere în puncte cheie din rețeaua rutieră, la gatere și la depozite de lemn.

Cu toate acestea, cele trei organizații ecologiste atrag atenția că, la un an de la acel moment, nici măcar una dintre aceste probleme nu a fost rezolvată: hărțile satelitare nu s-au achiziționat, iar camerele video lipsesc. „În plus, contrar declarațiilor victorioase ale lui Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, cu privire la funcționarea SUMAL 2.0. încă din octombrie, autoritățile au anunțat acum o nouă amânare pentru operaționalizarea Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos, pentru luna ianuarie a anului viitor“, după cum se arată într-un document comun.

Recent, în cadrul unei întâlniri la Ministerul Mediului, organizațiile neguvernamentale de mediu au cerut explicații privind toate aceste întârzieri. „Este extrem de frustrant să aflăm că dezvoltarea SUMAL 2.0 este încetinită din motive banale. STS-ul afirmă că sistemul este 100% construit, dar că nu poate deveni funcțional acum pentru că lipsesc tocmai datele despre păduri de la Ministerul Mediului. Avem așadar o întârziere de încă 90 de zile din vina echipei coordonate de Directorul Dănuț Iacob (Ministerul Mediului). Gărzile forestiere, ocoalele silvice și agenții economici vor putea folosi aplicația abia după ce sistemul va fi populat cu amenajamentele silvice“, a declarat Ciprian Gălușcă, campaigner Greenpeace.

Nici în ianuarie

Totodată, organizațiile de mediu atrag atenția asupra faptului că nici în luna ianuarie nu vom avea un sistem funcțional de supraveghere a materialului lemnos. Asta pentru că nici măcar nu a fost lansată licitația pentru achiziționarea de hărți satelitare. „În condițiile în care toată lumea știe că autoritățile de control sunt capabile să identifice doar 1% din lemnul tăiat ilegal, ministerul a renunțat complet la monitorizarea pădurilor prin satelit și emiterea de alerte, deși promisese că va prioritiza acest demers. Mai mult, nu a consultat pe nimeni pe această temă. Mai grav este că toate aceste întârzieri lasă autoritățile de control fără instrumentele necesare unei lupte echitabile cu mafia pădurilor“, a declarat Antoniu Bumb, reprezentantul Declic. Mai mult, lipsa de implicare a autorităților poate duce la sancțiuni grave din partea instituțiilor europene. „Întârzierile repetate și nerezonabile agravează infringementul pe tăierile ilegale. Suntem la un pas de sancțiunile Curții Europene de Justiție, noul SUMAL abia a intrat zilele acestea în testare pentru operatorii economici. Suntem practic în fața unei noi prorogări mascate sub o perioadă de grație până la sfârșitul lunii ianuarie. Este crucial ca măcar acest termen să fie respectat. Pentru cetățeni încă nu este nimic disponibil. Din februarie ar trebui să putem vedea cu toții ruta transporturilor și că se face registrul electronic la depozite, unde încă se mai amestecă lemn legal cu lemn ilegal. Dacă asta chiar se va întâmpla, nu va mai scăpa nici tocătura, nici resturile de exploatare din noul sistem. Dar promisiunile nu țin loc de operaționalizare“, a spus Gabriel Păun, președinte Agent Green.

Și vești bune...

De la Regia Națională a Pădurilor, Romsilva am primit un comunicat în care se arată că la Curtea de Apel Brașov a început audierea martorilor în dosarul retrocedării ilegale a 43.227 hectare, un sfert din suprafața împădurită a județului Bacău. De aceea, Romsilva consideră că acest proces este o șansă pentru readucerea în patrimoniul statului a acestei suprafețe de pădure, cu o valoare estimată de circa 300 milioane de euro. Potrivit Romsilva, relatările acestor martori vor avea o mare importanță atunci când se va hotărî soluția de către instanța de judecată. „Reamintim că în anul 2018 președintele completului de judecată din cadrul Tribunalului Covasna, care a retrocedat ilegal cele 43.227 hectare de pădure, a fost condamnat de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție la pedeapsa închisorii de 3 ani. Însă, în urma efectului nefast al deciziei Curții Constituționale a României, soluția de condamnare cu executare pentru luare de mită a fost anulată de către completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție și întregul dosar a fost trimis în rejudecare. Dosarul de corupție a ajuns la Curtea de Apel Brașov, ca urmare a faptului că inculpații cu înalte funcții de demnitari publici au renunțat la acestea pentru a nu mai fi judecați de către Înalta Curte de Casație si Justiție“, arată RNP.  În aceste condiții, nu mai rămâne decât să ne punem speranța în corectitudinea completului de judecată din cadrul Curții de Apel Brașov, dar și în cea a profesionalismului reprezentanților autorităților, astfel încât să obțină o soluție care să ajute Statul Român în recuperarea suprafeței de 43.227 ha pădure, după cum se mai arată în comunicatul Romsilva.

Bogdan Panțuru