S-au asociat pentru a face turism certificat

În luna iunie, de Ziua Parcului Naţional Călimani, la Centrul de vizitare a parcului din comuna Şaru Dornei a fost lansat şi semnat „Pactul pentru Ţara Dornelor“, un demers de obţinere a certificării ca destinaţie de ecoturism din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Dezvoltarea, promovarea şi acreditarea Țării Dornelor ca destinaţie de ecoturism reprezintă o necesitate, dar şi o oportunitate pentru comunităţile locale de a se dezvolta pe baze solide, prin valorificarea potenţialului mediului natural.

Pactul a fost iniţiat de Asociaţia de Ecoturism „Ţara Dornelor“, iar ca Ţara Dornelor să devină destinaţie de ecotu­rism şi-au dat mâna Primăria Vatra Dornei, primăriile comunelor Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Dorna Arini, Dorna Candrenilor, Iacobeni, Panaci, Poiana Stampei, Şaru Dornei, 19 agenţi economici din domeniul ecoturismului şi turismului, instituţii şi organizaţii nonguvernamentale care au ca scop conservarea naturii, printre care se numără Parcul Naţional Călimani, Salvamont Vatra Dornei, Asociaţia „Romontana“, Asociaţia „Pietrosia“, instituţii de învăţământ şi culturale, meşteri populari locali şi alţi factori implicaţi în dezvoltarea turismului din această zonă.

„Nu putem dezvolta un turism de calitate şi să devenim o destinaţie competitivă la nivel european promovând fiecare separat acelaşi produs. La un loc avem un produs uriaş care poate fi valorificat mult mai bine şi promovat mult mai eficient“, ne-a spus ing. Liviu Huţanu, responsabil de proiect din partea Parcului Naţional Călimani.

Autorităţile locale pot influenţa pozitiv sau negativ turismul

Prin această asociere ecoturismul dornean este gândit printr-un proiect de viitor care să aducă beneficii familiilor din cele nouă comune prin prezenţa tot mai numeroasă a turiştilor europeni, peste 90% din activităţi fiind desfăşurate în mediul rural.

„În acest proiect se vorbeşte de produse tradiţionale, de arhitectură tradiţională, de costume populare, de meşteri în arta lemnului, în arta ţesutului, de pictori adevăraţi şi vreau  să vă spun că, dacă putem vorbi de o politică a unei administraţii de parc naţional, aceasta este de a susţine dezvoltarea comunităţilor locale. Cel mai important rol în dezvoltarea unei destinaţii de ecoturism îl au autorităţile locale pentru că infrastructura, nevoile şi dezvoltarea unei comunități pot influența pozitiv sau negativ peisajul, dar şi întreg fenomenul turistic. De aceea a fost important ca primarii să susţină acest demers în sensul dezvoltării obiceiurilor, dezvoltării activităţilor cu tradiţie din zona Ţării Dornelor“, este de părere ing. Basarab Bârlădeanu, directorul Parcului Naţional Călimani.

Turismul activ şi national observation, valorificate în zona Ţara Dornelor

Asociaţia de Ecoturism „Ţara Dornelor“ susţine şi promovează valorile, identitatea şi cultura locală prin încurajarea conservării tradiţiilor şi transmiterea acestora generaţiilor tinere. Turiştii asociază destinaţia turistică cu muntele, apele minerale, ospitalitatea, aerul curat, gastronomia şi casele tradiţionale, animalele sălbatice, tratamentele balneoclimaterice, activităţile în gospodăriile ţărăneşti. La toate acestea se adaugă drumeţiile montane, sporturile extreme sau cele de iarnă.

„Ţara Dornelor ca destinaţie de ecoturism se dezvoltă foarte bine din două perspective. O perspectivă este partea culinară şi a doua ceea ce promovăm noi şi ne iese foarte bine, turismul activ. Ţara Dornelor beneficiază de 420 km de trasee montane, 180 de km de trasee de cicloturism, care sunt în plină dezvoltare, ambele tipuri de trasee fiind amenajate, marcate, evidenţiate pe hărţile turistice şi ridicate în sistem GPS, trasee pentru turism ecvestru care se pot desfăşura de la 2 ore până la 3-4 zile, trasee de rafting şi easyrafting şi să nu uităm ceea ce promovăm împreună cu Parcul Naţional Călimani, national observation. Acestea sunt trasee scurte de două-trei ore sau trasee lungi de o zi în care oricine poate ajunge în mijlocul naturii într-un punct de belvedere împreună cu personal specializat“, ne-a spus Petrică Ariciuc, şeful Serviciului Salvamont Vatra Dornei.

Munţii Călimani au conotaţii istorice, mistice, dar şi paranormale

Istoria locurilor este un alt punct de atracţie. Aşa cum am aflat de la un cunoscut monograf al Ţării Dornelor căruia cariera militară de vânător de munte i-a impus să cunoască foarte bine aceste locuri, col. (r) Ioan Abutnăriţei, misterioşii Munţi Călimani pot atrage un număr mare de turişti dacă aceștia vor şti să „umble în arhivele Bucovinei şi ale Regatului“.

Complexul statuar 12 Apostoli şi vârful Lucaciu aflat în imediata apropiere păstrează mărturia unor evenimente de factură magico-mitică descinse din cultura dacilor de odinioară şi modelate în decursul timpului în forme ale credinţei ortodoxe româneşti.

„La Vârful Reţitiş au avut loc, pe durata a mai bine de 100 de ani, nedeiele care aveau cele trei elemente ale turismului: cultural, material, al portului popular pentru că acolo se prezentau cele mai frumoase costume populare, cele mai bune mâncăruri din cele trei provincii istorice şi tot în acest loc se vorbea despre unire, românism şi istorie. Prin obligaţiile şi sarcinile de serviciu pe care le-am avut cunosc foarte bine Parcul Călimani și vreau să vă spun că este o zonă mirifică. De asemenea, Călimanii au conotaţii istorice, dar şi paranormale. Aici aveau loc întâlnirile dintre trei ţări sub dominaţii diferite şi în care se promovau românismul, portul popular, bucătăria românească şi ideile unioniste“, povestește col. (r) Ioan Abutnăriţei.

Un subiect incitant legat de Munţii Călimani este prezenţa pe aceste meleaguri, în vechime, a haiducilor, unii celebri ca Pintea sau alţii mai puţin cunoscuţi ca Pohonţu, Pleşca sau Haralambie Niculiţă.

Meşteşugurile tradiţionale şi casa ţărănească veche de 100 de ani

Reprezentant al artizanilor din Vatra Dornei, prof. Mihai Vleju consideră că în aso­ciaţia de turism dorneană un punct forte sunt meşteşugurile tradiţionale şi costumul popular care trebuie promovate în pensiuni, iar turiştii să poată descoperi tainele meşteşugurilor populare în case ţărăneşti sau în structuri de cazare împreună cu meşterii populari. Şi casele-muzeu care se găsesc în comunele dornene şi aparţin primăriilor pot găzdui ateliere meşteşugăreşti tradiţionale. Aceste imobile sunt adevărate muzee cu profil etnografic şi memorial, înfiinţate în case ţărăneşti vechi, unele depăşind chiar o sută de ani, strămutate în vatra satului din cătune îndepărtate şi care atrag turiştii, iar prezenţa unui meşteşugar ar fi bine-venită. La fel de atractivă ar fi prezenţa meşterului popular şi a hangiului îmbrăcat în costum popular în pensiunile şi locaţiile de alimentaţie publică amenajate în case vechi, emblematice pentru arhitectura zonei.

Profesorul Vleju, un ostenitor al înnobilării lemnului cu expoziţii şi premii în Turcia, Elveţia, Italia, Franţa, Belgia, Anglia, R. Moldova, Ucraina, a spus că din această vatră folclorică de influenţă dintre Ardeal şi Bucovina muzica tradiţională veche trebuie să nu lipsească de la petrecerile tematice ale pensiunilor, la fel băuturile tradiţionale şi dulceţurile din fructe de pădure.

Silviu Buculei