reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jan 2020

Două păduri românești, în patrimoniul UNESCO

Țara noastră se numără printre puținele din această parte a Europei care se poate mândri cu păduri virgine sau cvasivirgine. Contrar imaginii, care tinde să se generalizeze, cum că pădurile noastre sunt exploa­tate sălbatic, mai există încă și codrii în care prezența omului este accidentală.

Deși în ultima perioadă mulți arbori au fost tăiați ilegal, iar în ultimul sfert de secol păduri valoroase, de stejar sau fag, au fost înlocuite cu păduri de tei și salcâm, esențele tari și valoroase fiind mult rărite ca desime, încă mai există și codri bătrâni, de o valoare inestimabilă. Probabil că mulți dintre aceștia își datorează existența mult-hulitei absențe a infrastructurii. Căci, în absența unor drumuri, nu are niciun rost să tai lemne pe care nu le poți transporta...

Un codru virgin presupune, pe lângă arbori uriași și peisaje mirifice, un întreg ecosistem, aparte de cel întâlnit în păduri mai tinere sau mai circulate. Pentru că, întotdeauna, intervenția omului, chiar minimală și lipsită de intenții distructive, implică schimbări, adesea majore. Spre exemplu, hrănirea animalelor sălbatice de către pădurari, chiar și doar în timpul sezonului rece, determină schimbări destul de însemnate în echilibrul ecologic. Tocmai de aceea, pe lângă valoarea economică, o pădure virgină reprezintă și o valoare științifică de neestimat.

Recent, specialiștii Romsilva au propus înscrierea a două astfel de păduri în Patrimoniul UNESCO. Este vorba despre Pădurea Cozia, cu o suprafață de 2.286 hectare, și pădurea Lotrișor, de 1.103 hectare. Amândouă sunt păduri seculare, virgine sau cvasivirgine de fag și amestecuri de fag și foioase. Ele sunt integrate deja în zona de protecție, de aproape 8.500 de hectare, a Parcului Național Cozia, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Intervenția umană în această zonă este strict interzisă.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inițiat demersurile pentru includerea celor două păduri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO anul trecut, iar în luna septembrie o echipă de specialiști ai Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) le-a evaluat în teren.

Celor două păduri, care adăpostesc exemplare de arbori cu o înălțime de peste 50 de metri și diametrul de 2 metri, au evoluat de-a lungul timpului fără intervenția umană. Aici trăiesc și se dezvoltă mai multe specii de animale și plante care au fost declarate, prin directive europene, drept specii protejate. Printre ele, cele mai importante sunt ursul brun, lupul, râsul, trei specii de liliac, tritonul cu creastă și ivorașul cu burta galbenă. Alte trei specii de pești și mai multe nevertebrate, precum rădașca, cosașul transilvan, o specie endemică de greiere și una de cărăbuș, își găsesc sălaș la umbra copacilor seculari. De asemenea, mai multe plante rare cresc în aceste păduri.

În acest moment, procesul de includere în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO este în derulare. Menționăm, de asemenea, că, anul trecut, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus alte aproape zece mii de hectare de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 45