În judeţul Suceava, pădurile se întind pe 449.980 ha, reprezentând jumătate din suprafaţa judeţului şi aproximativ 7% din suprafaţa pădurilor României. Dintre acestea, 345.354 ha (77% din total) sunt administrate de către Direcţia Silvică Suceava, restul fiind administrate de către alte structuri silvice autorizate. În raport cu natura proprietăţii, suprafaţa fondului forestier administrată de către Direcţia Silvică Suceava la data actuală se prezintă astfel: 282.103 ha (82%) – proprietate publică a statului administrată de RNP; 30.888 ha (9%) – proprietatea unităţilor teritorial administrative, administrată de RNP; 29.238 ha (8%) – proprietate privată a persoanelor fizice; 3.125 ha (1%) – proprietate privată a persoanelor juridice, obşti, unităţi de cult.

„Inspectorul Pădurii“ şi „Radarul pădurilor“ au redus furturile de lemn

Odată cu lansarea aplicației „Inspectorul Pădurii“ se pare că arborii din pădurile sucevene vor avea parte de o viaţă mai lungă, iar hoţii de lemn nu vor mai avea succes în afacerea lor. Cu toate că în ultimii 26 de ani furatul lemnului din pădure era o obişnuinţă atât pentru cei care îl prelucrau cât şi pentru cei care îşi asigurau combustibilul pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă, noua aplicaţie „Inspectorul Pădurii“, lansată la sfârşitul lunii iulie şi dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, alături de sistemul, popularizat sub numele de „Radarul pădurilor“, lansat în 2014, şi nou constituita structură de control Garda Forestieră Suceava, o structură teritorială care are în responsabilitate controlul activităţilor silvice şi de vânătoare în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău, au făcut ca multe transporturi de lemn semilegal sau ilegal să fie depistate şi în judeţul Suceava.

În anul 2015, structurile IPJ Suceava cu atribuţiuni în domeniu au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate 1.177 de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice, fiind verificate 6.652 de obiective – exploatări forestiere, instalaţii de debitat, depozite, târguri, pieţe, oboare, ocoale silvice, mijloace auto. În urma acestor acţiuni au fost înregistrate 320 de dosare penale privind infracţiuni la Codul Silvic, au fost cercetate 98 de persoane suspecte de comiterea unor ilegalităţi în domeniul silvic şi au fost confiscaţi peste nouă mii de metri cubi de lemn cu o valoare de 2.868.600 de lei. Având în vedere specificul judeţului şi în anul 2016 prevenirea infracţiunilor la regimul silvic constituie o prioritate pentru poliţiştii suceveni, periodic fiind organizate acţiuni de control în teren, atât în fondul forestier, la societăţile de prelucrare, dar şi pe drumurile publice, pe rutele de transport al materialului lemnos, astfel încât hoţii de lemn nu se mai simt protejaţi şi încep să aibă frică de lege.

Dăunătorii de scoarţă atacă arborii doborâţi de vijelie

Direcţia Silvică şi Garda Forestieră fac eforturi de protejare a pădurilor din zona doborâturilor de vânt de pe raza Ocolului Silvic Broşteni. Mihai Găşpărel, inspector-şef al Gărzii Forestiere Suceava, spune că, în condiţiile în care valorificarea nu se face în timp optim, există pericolul creşterii pagubelor ca urmare a apariţiei dăunătorilor şi extinderii atacului acestora şi la arborii sănătoşi din preajmă.

În anii 2012 şi 2013, pe fondul secetei şi al căldurilor excesive, capacitatea arborilor de a se apăra de atacurile dăunătorilor a fost puternic afectată. Fenomenul s-a manifestat mai ales în molidişurile aflate în afara arealului lor natural, mai exact la pădurile de răşinoase din zona de şes, plantate în perioada comunistă pentru producerea de celuloză, acolo având o creştere mai rapidă decât în zona de munte, principala diferenţă fiind însă la calitatea masei lemnoase rezultate. În doi ani, aproape 600.000 de arbori au căzut pradă atacurilor de Ips Duplicatus, cele mai afectate fiind ocoalele silvice din zona de deal, unde suprafaţa totală afectată în fondul forestier de stat a fost de 837 ha. Conform documentaţiilor tehnice întocmite de ocoalele silvice şi aprobate de Direcţia Silvică Suceava, suprafeţele goale rezultate au fost împădurite în perioada 2013-2016, soluţiile tehnice adoptate fiind de introducere în compoziţiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipului fundamental de pădure: cvercinee (stejar, gorun) şi fag în amestec cu diverse specii tari, aşa cum existau înaintea introducerii molidului în culturile pentru celuloză.

Furtunile distrug pădurile

Pe lângă tăierile legale, cele ilegale şi natura contribuie la diminuarea suprafeţelor de pădure din Bucovina. O furtună de o forţă neobişnuită a ras de pe faţa pământului în această vară 420 de hectare de pădure în comuna Broşteni. Urgia a durat câteva zeci de minute, vântul având o viteză de peste 120 de kilometri la oră.

Iniţial, autorităţile au ţinut la secret dezastrul, de frica hoţilor de lemne. Conform directorului Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, după evaluarea masei lemnoase doborâte de vânt efectuată de 80 de angajaţi silvici care au inventariat arbore cu arbore pentru a determina volumul de masă lemnoasă afectat de calamitate, se parcurg toate etapele legale în vederea obținerii derogărilor oferite de la prevederile vizând amenajamentele silvice, iar apoi se va trece la valorificarea masei lemnoase în condiţiile legii, la o primă estimare fiind vorba despre o cantitate estimată de 130.000 de metri cubi de material lemnos.

Prăbuşirile de arbori din luna iunie nu constituie un fenomen singular în judeţul Suceava, în vara anului 2002 nu mai puţin de 4 milioane de metri cubi de arbori din pădurile administrate de Direcţia Silvică Suceava, în principal conifere, fiind puşi la pământ de furtuni puternice.

Pagube mari în păduri de-a lungul anilor

Conform publicaţiei „Bucovina forestieră“, de-a lungul timpului natura a mai provocat dezastru în pădurile sucevene.

În perioada 1953-1956, la ocolul Broşteni, pe valea Negrişoarei, a avut loc un atac de Lymantria monacha, care a cuprins câteva sute de hectare de pădure de molid și a distrus sute de hectare de pădure, combaterea insectei fiind făcută de aviaţie cu mari eforturi.

În perioada 1960-1963 pădurile judeţului Suceava au fost afectate de doborâturi din cauza unui vânt puternic, volumul de răşinoase pus la pământ ridicându-se la 1.910 mii de metri cubi. Pe 23 septembrie 1964 un ciclon a dezrădăcinat numai în bazinele Neagra şi Negrişoara din zona Panaci – Broşteni arbori cu un volum de masă lemnoasă de aproape 3.000.000 metri cubi. În septembrie – noiembrie 1964 în pădurile judeţului s-au produs peste 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt. În decembrie 1969, după o perioadă de secetă prelungită, s-au produs în pădurile judeţului 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt în bazinul superior al Moldovei şi în bazinul superior al Sucevei.

Pentru evitarea sufocării doborâturilor de fag şi apariţiei dăunătorilor, au fost luate măsuri ca buştenii rămaşi în pădure în timpul verii să fie păstraţi în acumulări de apă din pâraiele apropiate sau udaţi prin stropire. Cea mai mare calamitate naturală care a afectat pădurile judeţului Suceava a fost cea produsă de zăpada căzută în zilele de 16-19 aprilie 1977. Aceasta s-a lipit de arbori şi, sub greutatea ei, aceştia se rupeau de la diferite înălţimi în funcţie de mărimea coronamentului, de consistenţă şi vârstă.

În urma punerii în valoare, executată în prima urgenţă, a rezultat un volum total de peste 7.800.000 metri cubi, după care au fost extraşi în anii următori, ca produse de igienă, un volum de peste 5.000.000 metri cubi, arbori cu vârful rupt, rămaşi pe picior, la care s-a constatat că lemnul de la nivelul rupturii în jos, pe o porţiune de 1-3 metri, era degradat.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 46-47