Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 26 Jan 2023

Proiectul ResBerry oferă soluții inovative pentru îmbunătățirea tehnologiei de cultivare a arbuștilor fructiferi în sistem ecologic

Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare este cea mai nouă infrastructură de cercetare a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Unitatea dispune de 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație. Aici se desfășoară activitatea pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează teme de cercetare de mare actualitate.

O temă de interes la nivel european este îmbunătățirea tehnologiilor de cultivare a arbuștilor fructiferi, prin introducerea unor verigi tehnologice inovative menite să sporească biodiversitatea supra- și subterană în culturile ecologice în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută față de boli și dăunători. Creșterea interesului consumatorilor pentru fructe ecologice, îi motivează pe fermierii români să își îmbunătățească tehnologia de cultivare a fructelor de pădure în fermele lor, iar un punct de sprijin important în accelerarea realizării acestor îmbunătățiri îl reprezintă etapele proiectului ResBerry, implementat cu ajutorul specialiștilor și cercetătorilor din Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare și Cooperativa Agricolă Rodagria Produce.

Foto 1 Sigle parteneri si proiect

Proiectul „Obținerea unor culturi ecologice reziliente de arbuști fructiferi prin aplicarea unor strategii inovative de management și creșterea biodiversității – ResBerry“ îşi propune să furnizeze cunoștințele necesare și să demonstreze eficiența unor instrumente noi în restabilirea biodiversității solului și a culturilor de arbuști fructiferi în sistem ecologic, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută în fața bolilor și dăunătorilor. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 3 ani, urmând a se finaliza în anul 2024, este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, CCCDI – UEFISCDI, proiect numărul ERANET-COREORGANIC-ResBerry-1, în cadrul PNCDI III şi este coordonat de Universitatea Hochschule Geisenheim din Germania, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București, University of Copenhagen (UCPH) din Danemarca, National School of Agriculture in Meknès (ENAM) și Faculty of Sciences Moulay Ismail University (UMI) din Maroc, Research Institute of Horticulture – National Research Institute (INHORT) din Polonia și Cooperativa Agricola Rodagria Produce din România. Cu o bună acoperire geografică în rândul partenerilor de proiect, din patru țări europene (Germania, România, Polonia, Danemarca) și Maroc, proiectul se va concentra pe studiul culturilor de căpșun și zmeură, dar va lua în considerare și alți arbuști fructiferi.

Obiectivele principale ale proiectului:

  • Să implementeze soluții tehnice cu rol preventiv pentru întreținerea plantațiilor ecologice de arbuști fructiferi pentru protejarea biodiversității cu ajutorul plantelor companion, sub formă de benzi înierbate, plante sanitar și acoperitori de sol;
  • Să restabilească diversitatea comunității microbiene a solului din plantațiile de arbuști fructiferi cultivați în sistem ecologic pentru a asigura o reziliență crescută a culturilor la factorii de stres biotic și abiotic;
  • Să crească gradul de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea metodelor inovatoare de combatere a dăunătorilor, cum ar fi nematozii entomopatogeni pentru combaterea musculiței cu aripi pătate și entomovectorii pentru controlul putregaiului cenușiu;
  • Să evalueze influența soluțiilor propuse asupra producției și calității nutriționale ale fructelor arbuștilor fructiferi și evaluarea așteptărilor consumatorilor cu privire la măsurile propuse.

Foto 3 Etapele principale ale proiectului

Rezultatele proiectului se evidențiază prin utilitatea soluțiilor tehnologice inovative dezvoltate, care să ajute la îmbunătățirea cultivării fructelor de pădure în sistem ecologic, precum și prin implicarea directă a fermierilor locali în implementarea celor mai bune metode de combatere a bolilor și dăunătorilor. Proiectului ResBerry va promova o abordare multi-actor pe tot parcursul implementării, adresându-se:

  • Fermierilor/cultivatorilor: prin crearea de perspective pentru controlul dăunătorilor și bolilor din culturile ecologice de arbuști fructiferi, cu o reziliență generală superioară, rezultând o mai bună rentabilitate economică.
  • Comunității științifice (cercetători, mediul academic): prin furnizarea de informații științifice valoroase cu privire la aplicarea de soluțiile agroecologice în cultivarea arbuștilor fructiferi.
  • Companiilor care deja furnizează soluții pe piață, consumatorilor, organismelor de control și certificare.

Un partener important al proiectului ResBerry este Cooperativa Agricola Rodagria Produce, România. Prin intermediul domnului Bogdan Mihalcea, reprezentat al cooperativei agricole, se realizează partea experimentală a proiectului privind testarea unor soluții practice pentru sporirea gradului de reziliență a culturilor de căpșun și zmeur în sistem ecologic.

Foto 5 Rezultatele proiectului plante companion Rodagria

Mai multe informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului ResBerry puteți găsi pe paginile web: https://projects.au.dk; https://www.usamv.ro și https://www.qlab.ro, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe pagina web a Universității de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București: https://www.usamv.ro.

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

CSIII dr. ing. chim. Oana-Crina BUJOR-NENIȚA (Director de proiect), ACS drd. ing. hort. Lavinia Mihaela ILIESCU-UDREA (membru în echipa de cercetare)

Primarul Allen Coliban: Brașovul se transformă în Capitala Verde a României

Brașovul are potențial să devină cel mai verde oraș al României. Primăria Municipiului face pași importanți în acest sens, derulând mai multe proiecte de protecție a mediului și de acces la hrană sănătoasă. Noutăți aflăm de la primarul Allen Coliban. Practicant la nivel de performanță al schiului și… curlingului, a ocupat locul 1 la Campionatele Universitare de Schi Alpin și a câștigat o medalie de argint la Campionatul European din 2013 la curling, Allen are o experiență de 10 ani în industria IT, opt ani în consultanță de business şi fonduri europene, șase ani în dezvoltare organizațională şi managementul performanței…

Cel mai vizitat oraș după București

Rep.: Pe lângă fondurile proprii pe care le deține orice primărie, ce alte finanțări mai aveți?

Allen Coliban: Anul 2021 a fost unul de dialog cu Guvernul României și am cerut suport pentru câteva proiecte; am primit inclusiv o alocare de la Bugetul de Stat pentru a finaliza anumite obiective: proiectul Podul de la Fartec, care era în lucru de 7 ani, și Spitalul Regional, despre care se vorbește de foarte mult timp, lângă care am construit și un Spital Clinic de Boli Infecțioase.

Ne gândim și la mobilitate, la trenul metropolitan. Imaginați-vă că puteți călători între Brașov – Ghimbav – Codlea – Cristian – Hărman într-un sistem integrat de transport în comun care să fie și feroviar și rutier. Revenind la întrebare, la capitolul finanțări europene, dacă facem suma acestora la nivel local, trecem de un milliard de euro. Există acest concept al Organizaţiei de Management al Destinaţiei (OMD), adică privatul și cu statul își dau mâna și împreună dezvoltă comunitatea din punct de vedere turistic: obiectivul ar trebui să fie o nouă strategie turistică pentru Brașov. Ne-am propus ca, în prima parte a anului 2022, să putem gestiona o astfel de strategie pentru pregătirea viitoarelor finanțări din PNNR. E bine că Brașovul, chiar și în lipsa unei strategii, este cel mai vizitat oraș din țară, după București, dovadă a faptului că avem un potențial fantastic.

Rep.: Ce pregătiți din punct de vedere cultural?

A.C.: Undeva la îngemănarea între turism și cultură, am reușit să atragem la Brașov echipele de organizatori a două festivaluri renumite: Untold și Electric Castle. Asta înseamnă aflux de vizitatori și participanți, se vorbește de intrări unice de 50-60 de mii de spectatori pentru un festival de acest gen și o provocare pentru capacitățile de cazare. Vom avea un astfel de festival în zona Poiana Brașov și altul pe care îl dorim cât mai verde și mai integrat în oraș, inclusiv din punctul de vedere al mobilității, în fosta uzină Rulmentul, locație care se va transforma în următorii ani într-o platformă de recreere, de relaxare, sport, cultură. O zonă green care să aibă și o infrastructură educațională.

Rep.: Cum veți exploata zona naturală, în folosul comunității?

A.C.: Ne gândim la tot ce înseamnă conservarea și prezervarea unor valori, inclusiv din perspectiva naturii, iar pădurile din jurul Brașovului să devină parc natural, să aibă statut de arie protejată. Pe de altă parte, ne uităm la tot ce înseamnă sănătate, alimentație și educație în ceea ce privește nutriția, produsele care provin de pe lanțul scurt de la producători locali. Acesta va fi un element important în tot ceea ce înseamnă educarea noilor generații și a obiceiurilor de consum. În acest sens, Municipiul are niște zone de pășune chiar în intravilan. Ne gândeam să lotizăm aceste pășuni și să construim niște minigrădini pe care să le punem la dispoziția oricărui cetățean care vrea să cultive ceva, să practice grădinăritul. Este o activitate care te relaxează, te conectează cu natura și îți dă și un rezultat sănătos în ceea ce privește hrana. Brașovul are ambiția să fie un oraș verde, Capitala Verde a României, și aș vrea să văd mulți brașoveni dornici să se implice în acest demers și care să constituie o comunitate a oamenilor pasionați de grădinărit și care sunt atenți la proveniența mâncării.

Am fost recent într-o delegație în Tours, Franța, și am văzut acest model replicat în zonele dintre blocuri. Similar, erau și livezi urbane. Sunt două demersuri pe care aș vrea să le aplicăm și la Brașov.

Rep.: Ce alte atracții mai sunt pentru turiști?

A.C.: Pentru turiști avem partea de gastronomie, oferta Brașovului în acest sens este una dintre cele mai bogate din țară, poți să mănânci bine, indiferent de ce tip de restaurant și bucătărie preferi. Din punctul acesta de vedere mă bucur că deja există mediul privat care face o treabă excelentă. Am avut o colaborare foarte bună cu sectorul HoReCa care s-a simțit și a fost foarte important să existe, mai ales în pandemie. Breasla „cârciumarilor“, mai ales în perioada când restaurantele erau închise, gătea și făcea servicii de delivery. Chiar a dăruit mese sociale pentru persoanele aflate în dificultate. Noi am oferit niște facilități, inclusiv fiscale.

Formare profesională, o îmbinare între teorie și practică

Rep.: Am văzut că aveți școli de meserii, ce proiecte sunt în domeniul educației?

A.C.: În zona de educație, pe lângă infrastructura preuniversitară pe care dorim să o aducem la standarde internaționale, avem nevoie de mai multe universități care să vină spre Brașov cu programe de specializare, inclusiv pe zona de agronomie. O particularitate ar fi că avem Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov, avem Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, două institute care însă au o problemă pentru că nu avem o Universitate de Agronomie.

Brașovul este un exemplu de bune practici. Avem, de câțiva ani, Școala Profesională Germană Kronstadt, dezvoltată împreună cu mediul de afaceri german, preponderent cu cei din zona de inginerie. Avem două școli hoteliere, prima Academie Hotel din țară, sub licența École hôtelière de Lausanne, și American Hotel Academy (AHA) și cred că avem nevoie și există potențial de mai mult. Ne gândeam să ne implicăm. Se vorbește tot mai mult de „masă caldă în școli“, beneficiile unui astfel de sistem social și de sănătate și cum ar putea fi el implementat. Când am fost în delegație în Franța am văzut un sistem de bucătărie centrală, un loc în care se pregătesc mii de porții de mâncare pe zi și care deservește toate școlile, cantinele sociale, căminele de bătrâni etc. Este un proiect de care și Brașovul ar avea nevoie, pe care cred că îl putem face în următorii ani. Să se preia și de la lanțurile scurte de producție tot ceea ce au de oferit producătorii locali. Și să avem această cultură a nutriției sănătoase dusă inclusiv în școli, printr-un sistem centralizat.

Rep.: Din ce fonduri v-ați gândit să realizați acest sistem?

A.C.: Poate fi construită o astfel de bucătărie din fonduri europene, din diverse surse. Pe de altă parte, sistemul de funcționare pe care l-am întâlnit în alte părți presupune o subvenție într-o oarecare cotă de la bugetul local astfel încât să fie o masă bună, de calitate, dar să și-o permită oricine și subvenția aceasta să fie diferențiată în funcție de veniturile familiei. Aceasta ar fi soluția imediată pentru ceea ce numim noi „masă caldă în școli“.

Proiecte de modernizare pentru Poiana Brașov

Rep.: Vă implicați în salvarea unor fabrici. Ce alte acțiuni de interes strategic și național mai aveți în plan?

A.C.: România a avut o industrie foarte apreciată, mai ales de români. De la un anumit punct, multe dintre aceste fabrici au rămas în urmă cu tehnologia și au ajuns inevitabil spre faliment, altele au fost împinse spre destrămare. Fabrica de Zahăr Bod a produs până acum câțiva ani, dar a intrat în faliment, este o regulă dură a economiei de piață. Ne-a interesat partea de terenuri și acces la calea ferată, aveam acolo și curent de înaltă tensiune, exista calea ferată și tot ceea ce însemna accesul la magistrale. Era și argumentul financiar. Toată suprafața de 30 de ha s-a vândut cu prețul a trei apartamente în Brașov, 600.000 de euro, preț de pornire. Ulterior s-a vândut cu 1 milion de euro, dar tot un preț bun.

Ne-am reorientat și vrem să achiziționăm fosta platformă CET, fost operator de termoficare care a intrat în faliment și se află în lichidare de ani de zile.

Vrem să facem transportul public din Brașov să fie 100% verde. Deja deținem cea mai largă flotă de autobuze electrice din România, pentru un Municipiu de talia Brașovului – în jur de 130.

Tot pe zona de turism, în Poiana Brașov, cea mai importantă stațiune de sporturi de iarnă din România, avem un proiect de modernizare astfel încât să avem nocturnă în Masivul Postăvarul, să avem mai multe instalații de transport pe cablu. În Poiana Brașov nu există extrasezon, fiecare anotimp e cu povestea și cu oferta lui. Suntem în curs de amenajare a unor noi trasee de Mountain Bike, coborâre cu bicicleta din Masivul Postăvarul, vrem să facem și o sanie de vară, vrem ca Poiana Brașov să fie adaptată la tot ceea ce înseamnă schimbări climatice.

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Turism

Agricultura în 2021 - Investiții, proiecte, colaborări

PriaAgriculture & Gala Fermierilor din România

Desfășurată la sediul Academiei de Științe Agricole și Silvice din Capitală, Gala Fermierilor din România este a doua dintr-o serie de cinci pe care cei de la PriaEvents le organizează în principalele centre regionale din țară cu scopul de a aduce în atenția publicului subiectele de actualitate din agricultură și performerii din domeniu.

PriaAgriculture a debutat sub forma unei conferințe tematice, în cadrul căreia a fost dezbătută situația agriculturii în 2021 și perspectivele din viitorul apropiat (investiții, finanțări, cadru juridic, reforme, relația cu autoritățile naționale și europene, respectiv modurile de desfacere și valorificare a produselor agroalimentare), ulterior fiind decernate premii fermierilor care s-au remarcat prin: inovare, adaptabilitate, implicare în comunitate, diversitatea portofoliului și nu numai.

Una dintre marile teme abordate în cadrul conferinței a fost Tranziția Agroecologică și Green Deal-ul, subiectul fiind dezbătut cu participarea ministrului Mediului, Barna Tánczos.

„Știu că ministerul Mediului nu are o reputație prea bună printre fermieri din cauza normelor impuse, însă trebuie să înțelegem și această perspectivă a protejării mediului. De aceea am ales să venim în sprijinul fermierilor și în prezent suntem în negocieri avansate cu instituțiile europene pentru a putea construi platforme de colectare a gunoiului de grajd (atât comune, cât și la nivel de ferme sau gospodării) pe fonduri europene. Un alt proiect pe care îl avem în vedere este realizarea instalațiilor de biogaz pentru care sperăm să obținem finanțare prin PNRR“, a declarat ministrul.

Probleme...

De partea cealaltă, fermierii, prin vocea lui Viorel Matei, președintele ACCPT Timiș, respectiv a lui Emil Bălteanu, președintele ACCPT Iași, au semnalat ministrului că agricultorii se confruntă cu probleme în ceea ce privește perdelele forestiere și obținerea de despăgubiri pentru daunele provocate de animale sălbatice. Mai precis, deși întreaga comunitate este beneficiară a perdelelor forestiere, constituirea acestora este doar obligația fermierilor, care nu de puține ori se confruntă cu probleme birocratice. În egală măsură, modificările aduse Legii fondului cinegetic, care prevăd constatarea daunelor și despăgubirea fermierilor afectați, au în continuare probleme la nivel de implementare.

Un alt punct de discuție a fost relația dintre agricultură și evoluția economiei în ansamblu, subiect abordat atât la nivel macro, cât și la nivel sectorial. Valeriu Tabără, președintele ASAS, a analizat situația agriculturii în contextul discrepanțelor macro-economice și a balanței comerciale negative pe care țara noastră o are. „Problema este că nu avem încă un sistem de agricultură cu o strategie bine definită, care să fie previzibil și din acest motiv avem o volatilitate foarte mare. În loc să fie un factor pozitiv pentru balanța comercială a României, agricultura este fluctuantă, sunt ani în care se reduc decalajele și ani în care chiar agricultura le adâncește“, a afirmat Valeriu Tabără.

Daniel Plăiașu

DEMETER 2020: A început etapa de evaluare și selecție a proiectelor depuse

Digitalizarea agriculturii este un subiect despre care s-a tot vorbit și se vorbește fiind, de altfel, o soluție pentru multe dintre problemele industriei agricole.

Unul dintre principalele proiecte de transformare digitală a agriculturii este DEMETER, o aplicare pe scară largă a platformelor bazate pe IoT (Internet of Things) bazate pe agricultură inteligentă interoperabilă, implementată printr-o serie de 20 de piloți din 18 țări (dintre care 15 țări membre UE, inclusiv România).

Lansat în 2019, DEMETER a împlinit un an, ocazie cu care a fost lansat și primul apel deschis pentru proiecte, numit DEVELOP. Misiunea sa este de a atrage start-up-uri și IMM-uri cu produse tehnologice ce pot fi implementate în cadrul mediului de afaceri din agricultură. Proiectele depuse, ce au avut termen-limită data de 18 noiembrie 2020, vor fi evaluate și selectate în perioada 19 noiembrie – 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat transmis de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Urmează apoi faza de contractare, în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2020, iar până la 31 iulie 2021 se vor derula etapele de dezvoltare, respectiv Develop – Sprint #1, #2 și #3.

Ce finanțează DEMETER

DEMETER 2

Potrivit APPR, DEMETER va finanța activitățile de integrare și interoperabilitate ale soluțiilor tehnologice și îmbunătățirea nivelului lor de inovație. Astfel de soluții vor mări și îmbogăți rezerva de oferte și opțiuni tehnologice ale DEMETER către cocrearea unor soluții specifice, pentru a ajuta utilizatorii finali să-și depășească nevoile și provocările.

„Suma totală disponibilă pentru primul apel deschis DEMETER este de 300.000 de euro. Fiecare IMM poate obține până la 30.000 de euro finanțare fără capitaluri proprii, iar proiectul va sprijini între 8 și 12 IMM-uri. Dar finanțarea nu este totul, proiectul va sprijini IMM-urile selectate cu suport tehnic și acces la infrastructura de top“, explică Miguel Goncalves, reprezentantul F6S – cea mai mare comunitate de start-up/IMM la nivel global – și managerul apelului deschis DEMETER.

Potrivit lui Goncalves, un nou apel deschis este planificat a se lansa vara viitoare. DEPLOY va avea un obiectiv diferit de primul apel deschis, DEVELOP, obiectivul propus fiind acela de a desfășura piloți geografici distribuiți la scară mică, pentru a demonstra impactul și potențialul abordării DEMETER în digitalizarea și stimularea agribusiness-ului european. „Vom căuta să finanțăm mici consorții de 2-3 parteneri cu un buget de până la 150.000 de euro pe proiect“, mai spune managerul primului apel deschis DEMETER.

Cum se poate controla

Întreaga activitate în cadrul DEMETER se învârte în jurul celor 20 de piloți, a situațiilor de utilizare din lumea reală și a cerințelor pe care le generează. „Obiectivul este de a ne asigura că orice dezvoltăm în DEMETER poate fi util și altor părți interesate din domeniul agricol și, în primul rând, fermierilor. Subiectele, sfera și dimensiunea piloților noștri acoperă o suprafață vastă, de la economisirea resurselor, cum ar fi apa și energia, la o gestionare a culturilor mai compatibilă cu mediul înconjurător, prin aplicarea redusă a îngrășămintelor și pesticidelor, îmbunătățirea bunăstării animalelor și trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare“, se mai arată în comunicatul transmis de APPR. Unul dintre aspectele cheie în toate activitățile este de a pune fermierii în control asupra datelor și de a sprijini schimbul de date ușor, dar sigur, de exemplu în scopul evaluării comparative sau de raportare. În timpul primului an al proiectului din cei patru ani, s-a lucrat îndeaproape cu fermierii pentru a înțelege corect situația lor actuală, provocările și așteptările lor, se mai precizează în comunicat.

Cum ajută

După dezvoltarea arhitecturii generale de referință DEMETER, prima versiune a platformei și a instrumentelor de integrare a fost lansată acum. Principalele sale componente sunt: spațiul de colaborare deschis părților interesate (SOCS), unde fermierii, experții și alte părți interesate se reunesc pentru a colabora și împărtăși cunoștințele; DEMETER Enabler Hub (DEH), în care utilizatorii pot naviga și obține acces la resursele DEMETER; spațiul de interoperabilitate agricolă (AIS), unde dezvoltatorii își pot integra și implementa aplicațiile compatibile cu DEMETER și un număr de entități consolidate DEMETER (DEEs), care sunt entități externe sau furnizate de parteneri (lucruri, aplicații, platforme, servicii) pentru a oferi API-uri comune și pentru a utiliza modele comune de date. Acestea din urmă sunt specificate în modelul de informații privind agricultura, care oferă un model de meta-date și o serie de ontologii care alcatuiesc un model comun de date semantice.

Ce probleme ar putea rezolva proiectele primului apel deschis

Apelul deschis DEMETER #1 Develop este concentrat pe câteva provocări diferite: lucrările solului și monitorizarea umidității; aplicație foto interoperabilă cu etichetă geografică (Interoperable Geo Tagged Photo APP) – obiectivul este de a facilita furnizarea de fotografii cu etichetă geografică cu meta-date specifice de la fermieri către FMIS sau Agențiile de Plată; activator ISOBUS – scopul este de a permite diferitelor protocoale și standarde din domeniul agroalimentar să comunice între ele, permițând echipamentelor să interopereze cu alte echipamente și platforme; soluții bazate pe blockchain pentru aplicații agricole: nevoia de trasabilitate în domeniul agricol este bine cunoscută și ar putea fi aplicată în numeroase scenarii, de la simpla monitorizare a lanțului de aprovizionare, urmărirea achizițiilor, producția recoltelor și produselor alimentare până la înregistrarea terenurilor și plata serviciilor; integrarea proceselor de afaceri DEMETER (BPM): se dorește încurajarea managerilor de fermă să utilizeze mai bine o serie de surse de date și să creeze acțiuni bazate pe analiza datelor colectate pentru a îmbunătăți eficiența operațională.

Simona Nicole David

Cinci proiecte în valoare de 8 mil. euro depuse de USAMV Iaşi în cadrul competiţiei Innotech Student

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) a depus cinci proiecte, care însumează peste 8 milioane de euro, în cadrul programului „Innotech Student“ lansat de către Ministerul Fondurilor Europene.

Dintre cele cinci cereri de finanțare, USAMV are calitatea de coordonator principal în trei proiecte, iar în două va fi partener. Acest lucru înseamnă că aproximativ 1.700 de studenți vor beneficia de cursuri de antreprenoriat, iar din rândul acestora vor fi selectați cei cu planurile de afaceri cele mai potrivite pentru finanțare. În funcție de valoarea granturilor de care vor beneficia, viitorii antreprenori vor asigura crearea a două până la cinci locuri de muncă, cel mult 40 mii de euro vor fi alocați pentru minimum două locuri de muncă create; între 40 mii – 60 mii de euro pentru trei locuri de muncă create; iar maximum de 100 mii de euro pentru cel puțin cinci locuri de muncă create.

„Innotech Student este un program de finanțare din fonduri europene nerambursabile ce se adresează studenților, masteranzilor și doctoranzilor pentru a începe o afacere nouă, iar în momentul de față, are loc selecția administratorilor de schemă de antreprenoriat. Mai exact, programul de finanțare Innotech Student nu poate fi accesat direct de către tineri (studenți, masteranzi sau doctoranzi), ci se accesează prin intermediul unor «administratori de schemă de antreprenoriat», iar Universitatea noastră are acest statut. În primăvara anului viitor vom avea posibilitatea să selectăm studenții care vor fi implicați în activitățile propuse de programul de finanțare și sperăm ca propunerile lor de afaceri să contribuie la dezvoltarea zonei de Nord – Est a României“, a declarat prof. univ. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitatea studențească.

Potrivit anunțurilor realizate de către Ministerului Fondurilor Europene, lista proiectelor finanțate în cadrul apelului Programul Operațional Capital Uman și a administratorilor de schemă selectați va fi publicată în martie 2021. Apoi, administratorii de schemă vor selecta tinerii care vor beneficia de pregătirea în domeniul antreprenoriatului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Proiecte publice în execuție în valoare de 719 mil. euro la nivelul Regiunii Vest

Spuneam, deunăzi vreme, că Guvernul României a aprobat supracontractarea tuturor proiectelor aflate în rezervă în cadrul Programului Operațional Regional pe următoarele axe prioritare destinate instituțiilor publice: 3 (3.1.C) – Eficiență energetică – Iluminat public; 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile pentru municipiile reședință de județ; 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale; 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii. La nivelul Regiunii Vest (județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin) această suplimentare înseamnă finanțarea a încă 90 de proiecte aflate în rezervă, cu o valoare nerambursabilă de 223,80 milioane de euro.

Cu această supracontractare, Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) Vest a anunțat, la începutul lunii februarie, că valoarea proiectelor (privat + public) va ajunge la 1,13 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile, rata de contractare fiind de 176,04%. Alocarea inițială în cadrul POR 2014-2020 a fost de 643,65 milioane euro. Până în prezent, în cadrul POR 2014-2020, la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, au fost depuse 1.349 de proiecte: 534 de proiecte au fost contractate, valoarea totală a acestora ridicându-se la 1.048,20 mil. euro, din care 796,69 mil. euro fonduri nerambursabile; 328 de proiecte (122,98 mil. euro) sunt în faza de evaluare sau precontractare; 102 proiecte (423,64 mil. euro) sunt în lista de rezervă. iar 385 de proiecte (291,31 mil. euro) au fost respinse sau retrase de la finanțare.

Vorbind despre investițiile instituțiilor publice, se pare că primăriile și consiliile județene au pus mai mare accent pe dezvoltarea urbană durabilă, eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale, precum și pe infrastructura rutieră:

Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon (clădiri rezidențiale, clădiri publice, panouri fotovoltaice, iluminat public, mobilitate urbană): 125 de proiecte contractate, în valoare de 164,43 mil. euro;

Axa prioritară 4 – Dezvoltarea urbană durabilă (mobilitate urbană, revitalizare urbană terenuri degradate, regenerare comunități defavorizate, învățământ – creșe, grădinițe, licee tehnologice și școli profesionale): 32 de proiecte, în valoare de 204,8 mil. euro;

Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural: 30 de proiecte, în valoare de 69,54 mil. euro;

Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională: 15 proiecte, în valoare de 155,75 mil. lei:

Axa prioritară 7 – Dezvoltarea durabilă a turismului: 3 proiecte, în valoare de 8,15 mil. lei;

Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și socială: 25 de proiecte, în valoare de 43,94 mil. lei;

Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban: 11 proiecte, în valoare de 5,77 mil. lei;

Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale: 23 de proiecte, în valoare de 40,18 mil. lei;

Axa prioritară 13 – Regenerare urbană orașe mici și mijlocii: 5 proiecte, în valoare de 18,58 mil. lei.

Separat, în cadrul apelurilor de proiecte dedicate Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), numai în Caraș-Severin au fost contractate 7 proiecte, valoarea acestora ridicându-se la 7,89 mil. euro.

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Proiect dedicat monitorizării tratamentelor cu neonicotinoide

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”.

Echipa proiectului este formată din 5 parteneri, astfel: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

Proiectul vine în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în același timp, pune la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice zonelor din sudul țării, dealurile subcarpatice și centrul Moldovei, zone în care culturile menționate ocupă suprafețe importante.

Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și       Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului. Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor. Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.

Sursa: madr.ro

Despre proiectele IBNA: Proiectul „CAPRIPLUS“

„Realizarea de lapte materie primă și produse lactate de capră îmbogățite în acizi grași polinesaturați, folosind ingrediente locale“ (2016-2018)

Acest proiect este de tip PTE (transfer la agentul economic); conform condițiilor de finanțare, aceste proiecte sunt derulate de către un operator economic (care coordonează proiectul) împreună cu un institut de cercetare, care valorifică (prin transferul de soluții tehnice către mediul economic) rezultate ale unor cercetări anterioare. În cazul proiectului CAPRIPLUS, finanțat de către UEFISCDI, prin contractul 26PTE/2016, consorțiul este format din SC Conțești – Agricultură – Industrie – Comerț SRL din Conțești, județul Dâmbovița (http://agrivalahia.ro), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești (www.ibna.ro) și USAMV București, Facultatea de Zootehnie (http://www.zootehnie.ro/).

Înscris pe coordonatele politicii IBNA Balotești de a veni permanent în sprijinul fermierilor cu soluții la noile tendințe și provocări ale sectorului creșterii animalelor, proiectul CAPRIPLUS a fost generat de cercetări anterioare ale institutului, realizate prin proiecte naționale și internaționale (PUFA-RUM, FP7 SOLID, PN-II COFSOLID), pe care institutul le-a inițiat ca răspuns la solicitările de soluții tehnice îndreptate spre îmbunătățirea calității produselor animale, în acest caz – laptele de capră.

În multe părți ale lumii, inclusiv în România, unde sectorul creșterii caprinelor a fost relansat, laptele de capră și subprodusele derivate din acesta joacă un rol important pe plan economic și social. Proiectul CAPRIPLUS are ca punct de plecare conceptul potrivit căruia calitatea grăsimii din lapte, respectiv conținutul în acizi grași polinesaturați, în special CLA și raportul omega 6: omega 3, poate fi influențată prin furajare. În acest sens, proiectul vizează obținerea de lapte materie primă și produse lactate din lapte de capră cu valoare adăugată, respectiv realizarea de produse lactate premium, ce se încadrează într-un segment de piață care este încă în creștere. Etichetarea „îmbogățit natural în acizi grași polinesaturați“/„în CLA“ sau „în omega 3“ aduce evidente avantaje comerciale pe o piață a produselor lactate din ce în ce mai saturată.

Pe lângă identificarea și testarea unei soluții tehnice (strategie de furajare) fezabile, problemele pe care proiectul își propune să le rezolve sunt multiple: costul de producție al produselor premium este mai ridicat (trebuind să fie identificat pragul de rentabilitate – inputuri versus rezultate); strategiile de furajare trebuie să fie aplicabile pe termen lung; produsele premium trebuie furnizate în ritm constant (pentru a putea dezvolta o strategie de produs); o proporție mai ridicată de grăsimi nesaturate poate induce scăderea timpului de raft (oxidare mai rapidă, ce trebuie contracarată); este obligatoriu ca furajarea specială să nu antreneze modificări organoleptice nefavorabile sau să afecteze caracteristici tehnice relevante pentru procesarea laptelui (randament etc.).

Pe lângă adaptarea rasei Murciano-Granadina din Spania la condițiile din țara noastră, acțiune inițiată acum 3 ani, beneficiarul proiectului, Contești Agricultura Industrie Comerț (AGRIVALAHIA), vizează și lansarea de noi produse lactate, precum și consolidarea capacității de inovare în domeniul său de activitate (agricultură/zootehnie). Obiectivele derulării proiectului sunt atât diversificarea producției, obținerea de valoare adăugată, cât și creșterea eficienței economice prin inovare etc.

În ceea ce privește obiectivele IBNA, tehnologiile de manipulare a profilului de acizi grași din lapte și implicit din produsele lactate, vor fi validate nu doar la nivel de laborator (etapă realizată deja de către IBNA Balotești), ci și în mediul industrial, mai precis în ferma zootehnică a firmei Contești Agricultura Industrie Comerț, în condiții de practică zootehnică.

Pentru informații tehnico-științifice puteți contacta pe dr. Cătălin Dragomir (IBNA, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.); pentru informații asupra proiectului puteți contacta pe ing. Constantina Cozmaciuc (CAIC, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.). De asemenea, puteți vizita pagina web a proiectului: http://agrivalahia.ro/?page_id=95

Mihaela Hăbeanu, Cătălin Dragomir, Smaranda Toma

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA)

Proiecte în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - Balotești

Proiecte în cadrul IBNA, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Mazărea asociată cu uleiul de in în hrana puilor de carne – o soluție benefică pentru o calitate superioară a cărnii

Originară din Asia Mică şi Centrală, mazărea a fost cultivată în Antichitate de greci şi romani în sudul Europei, de unde s-a răspândit pe tot continentul. În ţara noastră a fost adusă în secolul al XVII-lea. Se cultivă pe suprafeţe mari pentru seminţele sale bogate în proteină (20-28%, cu o digestibilitate mai mare de 85%), hidraţi de carbon (46-50%), lecitină, vitamine şi săruri minerale de Ca, P, K. Complementar, balanţa aminoacizilor este excelentă şi este o bună fixatoare de N în sol. Această resursă vegetală se foloseşte ca aliment pentru oameni, dar şi ca furaj concentrat pentru animale. Mazărea furajeră (Pisum arvense) se cultivă aproape exclusiv pentru furaj şi este apreciată datorită productivităţii ridicate şi a cerinţelor reduse de substanţe fertilizante. Cunoscută din vechime pentru beneficiile medicinale datorate conţinutului în principii nutritivi şi fitonutrienţi, această materie primă poate constitui o alternativă valoroasă pentru şrotul de soia în hrana puilor de carne. În general, resursele furajere neconvenţionale utilizate pentru substituirea totală sau parţială a celor clasice afectează performanţele din cauza valorii nutritive inferioare şi a prezenţei factorilor antinutriţionali. Mazărea însă are un conţinut redus de factori tripsin inhibitori, iar valoarea nutritivă este intermediară între cereale şi şrotul de soia. La un nivel de includere de 20%, recomandat de specialiştii INCDBNA Baloteşti, performanţele obţinute la puii de carne sunt superioare celor obţinute prin utilizarea de resurse clasice în hrană. Luând în considerare interesul crescut privind modificarea calităţii nutriţionale a cărnii în scopul satisfacerii cerinţelor consumatorilor din prisma sănătăţii, o asociere în pondere de 3:1 până la 5:1 între boabele de mazăre şi uleiul de in aduce un plus de valoare hranei puilor. Unul dintre dezavantajele reţetelor clasice de nutrețuri combinate îl constituie faptul că, după sacrificare, carnea de pui conţine un raport între acizii graşi n-6: n-3 destul de ridicat, ceea ce nu favorizează starea de sănătate a consumatorilor şi totodată limitează consumatorii de carne de pui. Uleiul de in are un conţinut valoros în acizi graşi omega-3, de peste 50%, ceea ce se reflectă pozitiv în raportul n-6: n-3 care poate fi diminuat semnificativ până la un nivel apropiat de cel ideal pentru sănătate.

Tina Mazae furajera 1

În prezent, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernul României, INCDBNA Balotești susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite. Oferta de expertiză a INCDBNA Balotești și informații suplimentare referitoare la alimentele funcționale pot fi găsite pe pagina proiectului la adresa www.ibna.ro.

Mihaela Hăbeanu & Anca Gheorghe

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 37

„Nu vrem să facem business-uri în sate, ci doar să ajutăm gospodarii“

Regii Blestemați, o carte în care angoasele istoriei iau diferite chipuri, iar virtuțile și defectele sunt la limite opuse. Unul dintre personajele sale cele mai interesante este Spinello Tolomei, un bătrân bancher al secolului al XIV-lea. Este omul care are puterea de a umple sau de a sărăci vistieria regatului francez. În fața lui se pleacă oamenii de rând și coroanele. Însă totul se întâmplă în obscuritate. Ce s-a schimbat din secolul al XIV-lea și până acum? Bancherii și-au instituit forța dominantă, și-au legiferat statutul, iar banii și-au urmat circuitul. Afacerile au continuat, doar că în secolul XXI chipul instituțiilor bancare s-a schimbat. A început un regim al opresiunii mascate, iar mulți dintre cei care au făcut pact cu băncile au pierdut „și cămașa de pe ei“. Dar iată că astăzi „diavolul nu mai este așa negru“. Preocupările bancherilor privesc și satul românesc... din pură filantropie. Cel puțin asta au susținut Felix Daniliuc, director general Raiffeisen Leasing, Mihai Marcu, președinte MedLife și Romanian Business Leaders, și Alexandru Potor, președinte Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală la evenimentul de lansare a proiectului Antreprenorești – Adoptă un sat. Despre ce este vorba?

Romanian Business Leaders a fost înființată în 2011 ca o organizație apolitică, neguvernamentală și nonprofit, iar astăzi are peste 300 de antreprenori și șefi de companii care lucrează voluntar în proiecte concrete de antreprenoriat. Mihai Marcu: „Chintesența fundației RBL, dacă vreți, este că oamenii vin să lucreze, după orele de serviciu, pentru proiectele fundației. Practic, împărtășesc din experiența lor fără vreun avantaj personal. Vor să dea ceva înapoi societății în care s-au realizat. «Adoptă un sat» nu este departe de acest concept.“

Președintele RBL spune că acest proiect este o încercare de a apropia două Românii. România din interiorul Arcului-Carpatic, unde se fac aproape toate investițiile, și România de peste Arcul Carpaților (Botoșani, Călărași, Giurgiu, Dolj), unde se pare că nu vor fi făcute investiții prea curând. „În momentul de față aici au activitate Renault și Ford, dar aceste două companii au spus că se vor «plictisi» și vor pleca la un moment dat dacă nu vor avea autostradă. România rurală și România urbană sunt în opoziție. În prima dintre ele situația este tragică pentru că jumătate dintre aceste comunități sunt strict subvenționate de către orașe, iar sătenii nici măcar nu sunt încurajați să muncească. Există însă și niște gospodari ai satului pe care noi îi considerăm capabili să dezvolte aceste comunități, să le facă sustenabile.“ Inițiatorii acestui proiect susțin că, prin intermediul lui, vor fi sprijinite prin strategii de dezvoltare, în perioada 2017-2020, zece comune selectate prin concurs din aproape toate județele țării. În 2016 vor fi selectate patru comune care vor beneficia de planuri de dezvoltare susținute de RBL. Aceste planuri includ direcții de finanțare, consultanță juridică, de marketing și management, facilitarea schimbului de experiență între sate, organizarea piețelor de desfacere și programe de educație, conștientizare și valorificare a resurselor.

Criteriile selecției sunt proximitatea față de București, curba demografică (vor fi alese comune cu un număr mare de tineri), potențialul economic local, dar și interesul liderilor locali față de această iniţiativă.

„Proiectul acesta încearcă să stopeze exodul populației din mediul rural și să valorifice satul românesc. Vorbim despre o idee foarte pragmatică. Aceea de a merge în aceste comunități și de a identifica obiective care pot deveni sustenabile economic. Vom alege patru localități care ulterior să devină un exemplu replicat și de alte comune. Este foarte simplu să spui am adoptat un sat, am construit o școală mai curată, am trei fântâni în plus pe fonduri structurale. Ideea de bază este ca ei să perpetueze sustenabilitate peste generații, să nu mai părăsească satele. Este un proiect, finanțat integral de RBL, prin care vrem să identificăm și să ajutăm cu idei și modele gospodarii din aceste localități. Membrii RBL nu și-au propus să facă business-uri în aceste localități.“

Să fie oare așa?

Un proiect construit pe statistici

• Aproximativ 2,5 milioane de români lucrează în străinătate și 80.000 de români părăsesc țara anual. 80% din ei provin din mediul rural. Practic, cei 80.000 de oameni care pleacă sunt echivalentul a 24 de comune. Putem spune astfel că în fiecare an România se golește cu 24 de comune. Majoritatea oamenilor pleacă pentru că nu au perspective. O treime din forța de muncă a României muncește și produce în străinătate. Conform unei analize BNR, dacă cei 2,5 milioane de români emigranți ar fi lucrat în țară, impactul lor în PIB ar fi fost de 50 miliarde de lei.

• 73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală aprobat. Segmentul de ferme medii între 10 și 100 de ha are o pondere de doar 1,8% ca număr și 12,3% din totalul suprafeței agricole naționale.

• Cei mai mulți fermieri lucrează într-o economie de tip informal, fără asigurări medicale și doar 1% dintre ei sunt membri ai unei asociații (față de 50% media UE). Media suprafeței agricole a crescut în zece ani cu doar 0,35 ha.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 46-47

„Lumină pentru România“

Suntem „consumaţi“ de preocupările cotidianului, alergăm după merite trecătoare şi s-ar părea că nimeni nu mai are timp să se gândească la cel de lângă el. Funcţionăm după legile materialismului şi facem abstracţie de impactul pe care ignoranţa noastră îl are asupra societăţii. Există însă şi excepţii de la regulă. Omul de nota 10 pe care vi-l prezentăm în numărul acesta a înţeles că a fi puternic nu înseamnă să ai forţa de a-i doborî pe cei de lângă tine, ci să ai puterea de a-i ajuta să se ridice pe cei care nu pot să o facă singuri. Iulian Angheluţă este cunoscut acum drept „omul care aduce lumina.“ Lumină pentru o ţară a secolului 21 în care multe dintre satele ei arhaice sunt cufundate în beznă, lumină pentru casele în care copii încă citesc la făclia lumânărilor. Sperăm ca povestea lui să fie inspiraţională şi oamenii să înţeleagă că nu trebuie să ai un statut aparte, că nu trebuie să fii bogat, ci doar să ai dorinţa sinceră de face ceva pentru cei de lângă tine. Acesta a fost „motorul“ care a pus în funcţiune proiectul „Lumină pentru Ursici“, un sat aproape de nori, situat la 1.000 metri altitudine, risipit pe văile Munţilor Şureanu, luminat în urmă cu câţiva ani doar de flacăra lumânărilor. Iulian a ajuns acolo în 2008 alături de un grup de prieteni pasionaţi de off-road. Frumuseţea satului aproape rupt de civilizaţie şi oamenii de ispravă ce poartă în sufletul lor trăsături ale vechilor daci l-au cucerit. Le-a ascultat poveştile, le-a înţeles suferinţele şi a vrut să schimbe măcar într-o mică măsură destinul comunităţii de doar 50 locuitori. A făcut însă mult mai mult de atât. Aşa cum mărturiseşte, nu a fost singurul care s-a interesat de soarta satului Ursici, a fost însă singurul care şi-a ţinut promisiunile. A dovedit că proiectul privind realizarea reţelei de electrificare în acest sat, înaintat şi Parlamentului României, dar considerat mult prea costisitor de aleşii ţării pentru a deveni realitate, avea alternative. Energia verde a fost soluţia.

În primăvara anului 2013 a început o campanie de promovare a cauzei sale prin care spera să strângă bani, aproximativ 10.000 de euro, pentru dotarea celor 14 gospodării ale satului cu panouri fotovoltaice. A folosit reţelele de socializare pentru a răspândi povestea satului Ursici, a conceput materiale promoţionale pe care le-a vândut, însă ritmul de strângere a banilor nu a fost unul tocmai de cadenţă. Convertirea la cauza sa a unui blogger foarte influent în lumea virtuală a adus cu sine soluţia pentru strângerea fondurilor. În zilele imediat următoare a apărut prima reacţie pozitivă. UniCredit Ţiriac a fost compania care şi-a arătat dorinţa de a sprijini iniţiativa lui Iulian Angheluţă. În septembrie 2013, la doar câteva luni de la demararea proiectului „Lumină pentru Ursici“, s-a reîntors în sat alături de echipa sa.

„Încărcaţi cu peste o tonă de echipamente şi alimente, am ajuns sus la Ursici aproape de lăsarea întunericului. Au urmat zile şi nopţi teribile, dar frumoase. A fost minunat pentru că am fost înconjurat de oameni care au crezut în mine, care au crezut în idee şi au pus umărul la treabă. Au fost 24 de oameni care au muncit prin poduri prăfuite, pe un soare torid sau pe ploaie mocănească pentru a lumina vieţile unor oameni pe care nu i-au cunoscut niciodată până atunci.“

Ne ridicăm pălăria în faţa dvs., dle Iulian Angheluţă!

Proiectul „Lumină pentru Ursici“ a fost doar primul pas. Iulian Angheluţă a continuat să descopere satele care stau în beznă, iar proiectul său iniţial s-a transformat în „Lumină pentru România“. După Ursici au urmat patru şcoli din ţară care au acum lumină prin panouri fotovoltaice, pe care le-a dotat şi cu calculatoare pentru că, spune Iulian, lumina cunoaşterii este la fel de importantă. Acelaşi lucru l-a făcut şi pentru două gospodării din Maramureş şi Caraş-Severin. Un proiect de actualitate şi care poate primi sprijin este concentrat la nivelul judeţului Braşov. Este vorba despre cinci familii din Braşov care au nevoie de lumină.

Potrivit ultimului recensământ în România, sunt 284.434 mii de gospodării care stau în beznă, însă nu există o centralizare concretă a acestor date. De aceea, Iulian Angheluţă lucrează la un proiect care va fi făcut public la jumătatea lunii iunie a acestui an. Este vorba despre „Harta luminii“, pe care vor fi însemnate satele care au primit deja lumina în dar de la interlocutorul nostru şi satele care nu au încă lumină.

Laura ZMARANDA