reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Tăierea pomilor fructiferi în repaus vegetativ

Igienizarea grădinii este o etapă extrem de importantă dacă doriţi să obţineţi rezultate remarcabile în toiul verii. Deşi la prima vedere această acţiune pare ceva mai dificilă, lucrurile nu stau deloc aşa. Punând în aplicare câteva sfaturi din partea specialiştilor, veţi obţine livada mult dorită. În primă fază începeţi cu tăierea pomilor fructiferi. Tunderea lor este importantă pentru sănătatea acestora şi îmbunătăţeşte semnificativ calitatea recoltei.

După scopul urmărit, tăierile pot fi de mai multe feluri: de rodire, fructificare, formare și îngrijire. Însă, când este momentul optim pentru această acțiune și cum trebuie să procedăm? Maria Dumitru, ing. horticultor și șeful fermei de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Băneasa, ne explică pas cu pas, cum trebuie realizate corect tăierile pomilor fructiferi în uscat.

„Încă din luna octombrie putem demara executarea lucrărilor de tăiere. În toată perioada de repaus, de la căderea frunzelor până la umflare și reintrare în vegetație, se pot face intervenții asupra livezii. Acestea sunt diferențiate în funcție de plantație și vârsta pomilor. Tăierile constau în îndepărtarea ramurilor de prisos, rupte sau a celor care umbresc coroana pomului. Primul pas ar fi să analizăm pomul și să vedem ce anume ne interesează să păstrăm din formațiunile de rod, restul se elimină din coroană. De asemenea, menționez că tăierile se aplică diferit la speciile de semințoase și sâmburoase deoarece nu au aceleași formațiuni de rod“, explică Maria Dumitru, ing. horticultor și șeful fermei de la SCD Băneasa.

Mărul necesită tăieri de fructificare în fiecare an deoarece tăierile efectuate o dată la 2-3 ani nu asigură producții mari și susținute. Tăierile se aplică diferențiat, în funcție de vârsta pomilor sau soi.

„Spre exemplu, dacă vorbim de o ramură de semi­schelet pornită dintr-o ramură de ordinul 1, din care, în urma unor tăieri de transfer, au rezultat alte ramuri subordonate de ordin 2 și 3, se aplică tăierea acestora deoarece se vor extinde extinde pe rândul de pomi sau în afara spațiului de nutriție aferent. De ce intervenim? Deoarece aceste ramuri nu trebuie să umbrească și nici nu trebuie să împiedice circulația mașinilor care execută tratamentele. De asemenea, se pot elimina și ramurile care cresc în jos“, mai explică Maria Dumitru, ing. horticultor și șeful fermei de la SCD Băneasa.

taierea pomilor 3

Cireșul, pomul cu cele mai puține intervenții

Volumul tăierilor la cireş este mai mic comparativ cu celelalte specii. Tăierea de fructificare la pomii tineri este redusă la minimum. Sunt scurtate prelungirile anuale ale semischeletului pentru obţinerea unui număr mai mare de ramuri de rod viguroase şi se elimină ramurile anuale din etajele formate natural, care sunt orientate în interiorul coroanei.

„Cireșii sunt o specie sâmburoasă, deci există diferențe de tăiere față de măr. În primul rând, în ceea ce privește formațiunile de rod. În cazul cireșilor bătrâni se fac intervenții în reducerea semischeletului, tăieri de limitare a înălțimii coroanei, de îndepărtare a ramurilor rupte, se elimină ramurile slabe ca vigoare și, nu în ultimul rând, redirecționarea rodului pe ramuri care ar putea susține încărcătura de rod, de reducere a semischeletului“, spune Maria Dumitru (foto), ing. horticultor și șeful fermei de la SCD Băneasa.

Caisul reacționează favorabil la tăierile efectuate rațional. Neaplicarea tăierilor la această specie determină tendința de rodire periodică și scăderea eficienței tratamentelor fitosanitare. Caisul, prin caracteristica sa ereditară de a fi pretențios la lumină, formează în mod normal coroana globuloasă. Din acest motiv, specialiștii ne recomandă formele de coroană în volum.

Fructele mumificate pot provoca pagube

fructe mumificate

Fructele mumificate rămase în pomi pot provoca pagube deoarece acestea sunt purtătoare de boli sau dăunători. De asemenea, acordați o atenție sporită dezinfectării accesoriilor după altoit! Odată folosite pe un pom bolnav şi utilizate imediat altuia sănătos, vor transmite boala mai departe. Şi cum primăvara bate la geam, ultimele detalii trebuie bine puse la punct. Prelucrarea solului şi pregătirea pomilor fructiferi pentru plantare sunt doar câteva dintre lucrările urgente de pe lista priorităţilor.

Top 6 greşeli întâlnite la tăierea pomilor

  • Stropire cu produs cupric şi apoi executarea tăierilor.
  • Tunderea pomilor „realizată de către necunoscători“. În cazul în care toaletarea nu este făcută corespunzător, rodul are de suferit.
  • Nerespectarea principiului treimii: raportul între grosimea lăstarului şi ax.
  • Tăierea în exces reprezintă una dintre cele mai grave şi frecvente greşeli.
  • Chiar dacă scoarţa pomului pare afectată, nu o îndepărtaţi. Se regenerează foarte greu şi, fără acest scut, pomul este mult mai predispus bolilor.
  • Nedezinfectarea accesoriilor după altoit.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Tratamentele de primăvară la pomii fructiferi

Odată cu venirea primăverii, natura se trezeşte la viaţă, cu explozii de vegetaţie, dar şi cu roirea dăunătorilor, care mai de care mai pofticioşi să se hrănească cu noile şi fragedele creşteri de vegetaţie. Dar pot fi activate şi bolile specifice pomilor fructiferi, care se pot dezvolta necontenit.

Toate aceste pericole pot fi îndepărtate prin efectuarea unor tratamente în perioadele cele mai potrivite şi cu substanţele cele mai eficace.

Un tratament minimal care se propune nu exclude posibilitatea tratamentelor la avertizare şi se adresează celor care deţin pomi fructiferi pe lângă casă sau au o mică livadă.

Schemele de tratament propuse au în vedere fazele de vegetaţie în care se aplică tratamentul, dăunătorii şi bolile care se combat, produsele şi dozele recomandate. Deoarece albinele şi bondarii au rolul de a poleniza florile, se recomandă folosirea insecticidelor cu impact redus asupra lor (Mospilan 20 SG, Mospolan 20 SP, Calipso 480 SC).

Tratamentele la seminţoase (măr, păr, gutui)

Tratamentul 1 se face când 10-15% din muguri sunt în faza de dezmugurire şi corespunde calenda­ristic cu luna martie.

Se combat:

  • păduchii de San-José, în cazul când nu s-au făcut stropirile de iarnă;
  • gărgăriţa florilor, un dăunător foarte periculos, florile atacate luând forma de cuişoare;
  • rapănul, făinarea;
  • păianjenii, dacă este cazul.

Produse recomandate:

Insecticide: Actara 25WG, în doză de 0,01%, sau Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, ori Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%.

Fungicide: Dithane M-45, în doză de 0,20%, sau Dithane Neotec 75 WG, în doză de 0,20%, ori Champion 50 WP, în doză de 0,3%, sau Folpan 80 WDG, în doză de 0,15%.

Tratamentul 2 – la căderea petalelor (postfloral), se combat aceleaşi boli ca şi pentru tratamentul 1, la care se mai adaugă moniloza, viespea cu ferăstrău, păduchii, acarienii, păianjenii. Ca insecticide se folosesc: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, sau Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%.

Tratamentul 3, când fructul este ca aluna (10-15 mm). Se combat: rapănul, făinarea, moniloza, viermele fructelor, omizi defoliatoare, păduchi, acarieni, păianjeni.

Produsele recomandate pentru boli: Score 250 EC, în doză de 0,015-0,02%, sau Systhane Forte, în doză de 0,02%, iar ca insecticide: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, sau Karate Zeon 0,015% şi unul dintre acaricidele: Envidor 240 SC, în doză de 0,04%, sau Nissorun 10 WP, în doză de 0,03%.

Tratamentul la sâmburoase (prun, cais, piersic, cireş, vişin)

Se combat: moniloza, ciuruirea şi băşicarea frunzelor la piersic, pătarea roșie, viespea prunului, viermele fructelor, păduchele de San-José, păduchii de frunze, omizi defoliatoare.

Tratamentul 1 în faza de dezmugurire, de la buton verde la buton alb. Se combat: moniloza, ciuruirea frunzelor, pătarea roşie şi se recomandă unul dintre produsele: Dithane M-45, în doză de 0,20%, Dithane Neotec 75 WG, în doză de 0,20%, Bravo 500 SC, în doză de 0,15%.

Viespea prunului, care este un dăunător foarte periculos, se combate cu unul dintre produsele: Calypso, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SP, în doză de 0,02%, Karate Zeon, în doză 0,015%.

Tratamentul 2 la scuturarea petalelor (post-floral). Se combat: moniloza, ciuruirea frunzelor, pătarea roşie, băşicarea frunzelor folosind unul dintre produsele: Score 250 EC, în doză de 0,015-0,020%, Topsin 70 WDG, în doză de 0,07%, Chorus 75 WG, în doză de 0,02%. Pentru combaterea viespei prunului, unul dintre produsele: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%, Actara 25 WG, în doză de 0,01%.

Tratamentul 3, fructul cât aluna. Se combat: moniloza, ciuruirea, pătarea roşie, băşicarea frunzelor cu aceleaşi produse ca la Tratamentul 2. Viermele fructelor, omizile defoliatoare, păduchii, acarienii se combat cu unul dintre produsele: Calypso 480 SC, în doză de 0,02%, Mospilan 20 SG, în doză de 0,02%, Karate Zeon – 0,015%, iar ca acaricide: Vertimec 1,8 EC 0,1-0,15%, Nissorun 10 WP, în doză de 0,03%.

La efectuarea tratamentelor se vor avea în vedere următoarele:

  • procurarea pesticidelor numai de la firmele şi magazinele autorizate;
  • stropirea pomilor se va face în zilele liniştite;
  • respectarea dozelor de folosire, conform recomandărilor de pe etichetă;
  • soluţiile rămase nefolosite nu vor fi aruncate la întâmplare pentru a nu polua solul şi apa;
  • să protejăm albinele în conformitate cu reglementările în vigoare, anunţând deținătorii de albine data începerii şi terminării tratamentelor (vecinii care deţin stupi).
  • folosirea echipamentului de protecţie adecvat (mască, mănuşi, ochelari);
  • respectarea cu stricteţe a măsurilor de igienă şi protecţia muncii;
  • să se evite păscutul animalelor în livezile sau locurile unde s-au făcut tratamentele.

Ing. Vladimir GONCEARU

Stropirile de iarnă la pomii fructiferi

O mare grijă a pomicultorilor o reprezintă efectuarea tratamentelor de iarnă la pomii fructiferi. Aceste tratamente se fac cu scopul diminuării rezervei biologice a agenților patogeni și a dăunătorilor care iernează sub diferite forme (ouă, larvă sau adult).

Aplicarea corectă a tratamentelor de iarnă îi va scuti pe pomicultori de multe probleme în timpul anului, asigurând în același timp și o igienă corespunzătoare  a pomilor.

Primul tratament se poate începe cu stropirile așa-zis „în albastru“, folosind fungicidele cuprice care pot fi formulate ca pulberi umectabile (PU, WP), granule dispersabile (GD, WG ), soluție lichidă (SL) și altele. Acestea au acțiune preventivă și curativă și combat: rapănul, moniloza, focul bacterian al frunzelor la sâm­buroase, ciuruirea frunzelor la cireș și bășicarea frunzelor la piersic.

Produse recomandate pentru primul tratament:

  • Alcupral 50 PU, în concentrație de 0,3% la semințoase și 0,2% la sâmburoase;
  • Champ 77 WG, în concentrație de 0,2%;
  • Triumph 40 WG, în concentrație de 0,25%;
  • Zeamă Bordeleză Tip MIF (pulbere muiabilă), în concentrație de 0,5%.

Cel de-al doilea tratament se face pentru combaterea dăunătorilor care iernează în crăpăturile scoarței ramurilor și tulpinilor sau la baza mugurilor, cum ar fi: larvele păduchelui San-José, păduchele lânos, ouăle de acarieni, afide, păianjeni, larvele moliilor, fluturele cu abdomen auriu, dar și gărgărița florilor de măr, în stare adultă.

Pentru combaterea dăunătorilor se folosește uleiul horticol combinat cu un insecticid care acționează prin intoxicare și axfixierea larvelor și ouălor.

Produsele recomandate:

  • Confidor OIL, concentrație 1,5% sau
  • Nuprid OIL, concentrație 1,5% sau
  • E merite OIL, concentrație 1,5%.

Se poate efectua și tratamentul al treilea cu zeamă sulfocalcică sau sulf muiabil contra făinării, cu precădere la măr.

Să avem grijă ca stropirile să se facă în zile liniștite, fără vânt, în ferestre calde din lunile februarie și martie, cu temperaturi de 4-5°C.

Stropirea pomilor se va face prin îmbăiere, fără scurgerea soluției de pe tulpină la sol.

Să mai avem în atenție următoarele:

  • respectarea cu strictețe a concentrațiilor prescrise;
  • folosirea echipamentului de protecție adecvat (mască, mănuși, ochelari);
  • respectarea normelor impuse de mediu, în ceea ce privește poluarea solului și apei;
  • respectarea măsurilor de igienă și protecția muncii.

   Ing. Vladimir GONCEARU

Recomandări de la Ferma „V. Adamachi“ Iași: tăierile la pomii fructiferi în ferestrele iernii

Tăierile de întreținere se execută anual, primăvara foarte devreme sau chiar în ferestrele iernii (ianuarie-februarie) și au ca scop întreținerea coroanelor și normarea încărcăturii de fructe. Ne aflăm la Universitatea Agronomică din Iași, baza de practică pentru studenți a Facultății de Horticultură, respectiv Ferma „V. Adamachi“. Aceasta este structurată pe mai multe discipline: Pomicultură, Viticultură cu Vinificație, Legumicultură, Arhitectură peisageră și Floricultură. Importanța acestei structuri este datorată în primul rând obiectivului universității, de instruire practică a studenților. În cadrul disciplinei Pomicultură sunt o multitudine de specii, iar în cadrul speciilor, o diver­sitate a soiurilor.

„Recolta se află în vârful foarfecului“

Prin tăieri se urmăreşte rărirea coroanei, limitarea creşterilor excesive, realizarea unui raport optim între procesele de creştere şi fructificare, iar în cele din urmă obţinerea unei recolte de calitate.

În pomicultură lucrările horticole nu se opresc nici iarna, lunile cu vreme rece fiind rezervate anumitor intervenții care să asigure o producție bună în anul următor. Inginerul Petru Popa, de la Staţiunea Didactică Ferma „Vasile Adamachi“ Iași, ne oferă detalii utile pasionaților de pomicultură cu privire la tăierile aplicate unor pomi fructiferi în timpul sezonului rece: „Dacă este să facem referire la ceea ce parcurgem în această perioadă a anului, și anume perioada de repaus vegetativ, în acest moment executăm tăieri de fructificare la specia măr, plantație care are o vârstă de aproximativ 17 ani. Sigur, tăierile diferă de la soi la soi, nu cu mari diferențe, însă importanța tăierilor este covârșitoare, este decisivă pentru că trebuie să păstrăm o vorbă din popor: «recolta se află în vârful foarfecului și a tratamentelor fitosanitare»“.

lucrari taieri pomi

Tăierile de formare la pomii tineri trebuie să se facă treptat, pentru a dirija corect coroana: „În această perioadă executăm aceste tăieri de fructificre și imediat când se desprimăvărează începem tăierile de formare la plantațiile tinere. Avem o plantație tânără de prun, de cca 3 ha, în care trebuie impusă tăierea de formare. De asemenea, avem o plantație de păr cu gutui, iar această tăiere va avea loc la fel, spre sfârșitul perioadei de formare a coroanelor. Acest lucru se va întâmpla și la plantația de cireș, care deja este în anul 6-7 de la plantare. Se va avea în vedere ca aceste tăieri specifice fiecărei specii și fiecărui soi în parte să fie executate cu mare atenție pentru că forma de coroană pe care ne-o dorim să o proiec­tăm se concretizează din acest moment (ianuarie-februarie). La specia măr facem precizarea că forma de coroană este palmetă, densitatea este de 850 de pomi la hectar, formă semiînaltă, iar vigoarea pomilor este mijlocie.“

Staţiune didactică pentru instruire practică

„Mai avem în cadrul plantațiilor pomicole și alte specii, precum piersic și cais. În total, ferma deține în jur de 14 ha de plantații pomicole, cu o diversitate completă a speciilor și o multitudine de soiuri în cadrul speciilor.

Totodată, Staţiunea Didactică Ferma «Vasile Adamachi» Iași nu are ca obiectiv numai instruirea practică a studenților, ci și a masteranzilor, doctoranzilor. De asemenea, facilitează susținerea lucrărilor practice în cadrul fermei și elaborarea lucrărilor științifice, precum și colaborarea cu alte instituții, dar și cu alte unități similare.

În altă ordine de idei, în cadrul disciplinei Pomicultură avem o colecție bogată de soiuri și când spunem colecții ne gândim întotdeauna la modul în care se comportă un anumit soi și venim în sprijinul tuturor celor interesați de înființarea unei plantații și ne cer sfaturi în acest sens“, a încheiat Petru Popa.

Beatrice Alexandra MODIGA

În atenţia celor care deţin livezi şi pomi răzleţi!

Condiţiile climatice sunt favorabile apariţiei şi dezvoltării dăunătorului/bolii: VIESPEA NEAGRĂ A PRUNULUI , VIESPEA SEMINȚELOR DE PRUN , AFIDE, OMIZI DEFOLIATOARE, MONILIOZĂ, care pot cauza pierderi importante la culturile: PRUN.

Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului: II și III LA PRUN.      

Folosiţi unul din amestecurile de mai jos după caz:

1. CALYPSO 480 SC = 0,02% + SIGNUM = 0,05% sau

2. CALYPSO 480 SC = 0,02% + BRAVO 500 SC = 0,15% sau

3. CALYPSO 480 SC = 0,02% + FOLICUR SOLO 250 EW = 0,1% sau

4. CALYPSO 480 SC = 0,02% + ALCUPRAL 50 PU = 0,2% sau

5. MAVRIK -2F =0.05% + FOLICUR SOLO 250 EW = 0,1%                  

Perioada optimă de tratament

CAND 20 – 25 % DIN FLORI AU INCEPUT SA-ŞI SCUTURE PETALELE ŞI TREBUIE INCHEIAT IN MAXIM 5 ZILE

Alte recomandări : tratamentul al III-lea se va efectua la 7-8 zile după al II-lea (corespunde fenologic cu căderea petalelor în proporție de 70- 80%)

Tratamentul se poate efectua și la cais, piersic. Fiecare proprietar de livezi sau grădini cu pomi fructiferi poate urmări fenofazele pentru a interveni la timp cu efectuarea tratamentelor.

Produsul CALYPSO 480 SC și MAVRIK -2F sunt SELECTIVE PENTRU ALBINE

ATENŢIE! SE POT UTILIZA ŞI ALTE PRODUSE DE PROTECŢIA PLANTELOR OMOLOGATE PENTRU BOLILE ŞI DĂUNĂTORII AMINTIŢI!

Vă atragem atenţia! Persoanele fizice sau juridice care efectuează tratamente cu alte produse decât cele indicate în buletinul de avertizare în perioada înfloritului sunt OBLIGATE să anunţe Consiliile Locale, iar acestea să avertizeze apicultorii care au stupinele pe o rază de 3 km de locul unde se efectuează tratamentele cu insecticide. Vor fi înştiinţate de asemenea Circumscripţiile Sanitar-Veterinare.

Cititi cu atentie prospectele produselor de protectia plantelor inainte de utilizare !

În conformitate cu ORDINUL COMUN al MADR nr. 45/1991; MT. Nr.1786/tb/1991; M.MEDIULUI nr. 68/1992; Departamentul pentru Administraţie Locală nr.15b/3404/1991 şi Asociaţia Crescătorilor de Albine din Romania nr.127/1991, tratamentele fitosanitare cu produse de protecţia plantelor se vor efectua pe baza avertizărilor emise de UNITĂTILE FITOSANITARE prin STAŢIILE DE PROGNOZĂ ŞI AVERTIZARE.

Pentru protecţia familiilor de albine împotriva intoxicatiilor cu ppp, respectaţi măsurile prevăzute prin ORDINUL COMUN nr. 45/1991 al MAA, nr. 68/1992 al M.Mediului, nr.15b/3404/1991 al Departamentului pentru Administraţie Locală, nr. 1786/TB/1991 al Ministerului Transporturilor și nr. 127/1991 al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Legea nr.383/2013 a apiculturii completate cu Protocolul de colaborare nr. 328432/2015 încheiat între Agenţia Naţională Fitosanitară şi Asociatia Crescătorilor de Albine din Romănia, privind implementarea legislaţiei, în vederea protecţiei familiilor de albine, împotriva intoxicatiilor cu ppp. În cadrul Programului SCAPA, ambalajele din carton provenite de la produse se vor plia și depozita până la predarea în termen de 3 luni , către distribuitorul de produse. Ambalajele din material plastic se vor clăti obligatoriu, de 3 ori, cu folosirea apei rezultate în rezervorul masinii de tratat. Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

Tratamente la pomii fructiferi pentru combaterea dăunătorilor

În această perioadă, de repaus vegetativ, se recomandă efectuarea tratamentelor la pomii fructiferi pentru combaterea dăunătorului: păduchele din San-Jose (Quadraspidiotus perniciosus) și a altor dăunători aflați în diferite stadii de iernare care pot cauza pierderi importante ale producției.

Puteți utiliza unul dintre următoarele produse:

INSECTICIDE

PRODUS

DOZĂ

SPECIE

CONFIDOR OIL SC 004

1,5%

măr, prun

MOSPILAN 20 SG sau

KRIMA 20 SG – a doua denumire comercială)

0,450 kg/ha + 0,5% Toil (adjuvant pe bază de ulei vegetal

măr, prun

NUPRID OIL 004 CE

1,5% (22,5 litri/ha în 1.500 litri apă)

măr

1,5% (15 litri/ha în 1.000 litri apă)

prun

Important!

  • Tratamentul se va aplica pe pomii cu scoarța uscată, neacoperită de gheață, zăpadă sau chiciură, în zilele cu temperaturi ale aerului de peste +4°C, +5°C (optima +10°C).
  • Produsele pe bază de ulei se recomandă a se utiliza o singură dată în perioada de repaus vegetativ. Aplicarea acestora nu poate fi întârziată după faza de „urechiușe de șoarece‟ deoarece există riscul de fitotoxicitate la pomii porniți în vegetație.
  • Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate!
  • Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectați recomandările!
  • Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!
  • Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de protecție a plantelor și pe cele de securitate a muncii!

Sursa

OFICIUL FITOSANITAR BRAȘOV

Tăieri de fructificare la pomii fructiferi pas cu pas. Cum și de ce facem această operațiune

Începând cu luna martie, putem efectua tăieri la mai toate speciile. Tăierile făcute primăvara târziu sunt recomandate numai când pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sănătoşi de cei degeraţi. Prin tăieri se urmăreşte luminarea şi rărirea coroanei, limitarea creşterilor excesive, realizarea unui raport optim între procesele de creştere şi fructificare, toate acestea ducând de fapt la obţinerea unei recolte de calitate.

Ramuri de rod, la speciile semințoase sunt: pinten – lungimea de 1-3 cm şi un mugure vegetativ în vârf; smicea – lungimea de 10-20 cm, iar terminal şi subterminal prezintă muguri vegetativi; ţepuşa – lungimea de 1-3 cm şi un mugure de rod în vârf; nuieluşa – lungimea de 10-20 cm prezintă un mugure de rod terminal, iar subterminal muguri vegetativi; mlădiţa – lungimea de 20-30 cm care prezintă terminal şi subterminal muguri de rod, iar lateral muguri vegetativi. La măr şi păr rodul se află întotdeauna în vârful ramurilor anuale. Deci, atenţie: îndepărtând vârfurile, pierdem rodul. Nu se taie ramurile care alcătuiesc scheletul coroanei şi nici ramurile anuale. Lăstarul lacom creşte excesiv pe lemnul multianual şi, de aceea, de regulă, este suprimat.

Scheletul e alcătuit de ramurile care dau forma coroanei, ele trăind atât timp cât trăieşte şi pomul. Semischeletul cuprinde ramurile care garnisesc scheletul şi poartă elementele de rod. În general, tăierile de rodire la măr şi păr sunt asemănătoare, speciile având şi aceleaşi ramuri de rod.

Pomii maturi se taie în funcţie de evoluţia ramurilor de rod din anul trecut. Luăm în calcul un pom cu creşteri şi diferenţieri normale; în acest caz, tăierile de rodire urmăresc normarea încărcăturii de formaţiuni de rod tinere (pinteni, ţepuşe, smicele, nuieluşe, mlădiţe). Excepţie face mlădiţa care, pentru întinerire, se scurtează la cca 2 muguri de rod, la fel şi ramificaţiile care au fructificat de mai multe ori. Uneori, la soiurile cu creştere viguroasă, dar cu capacitate slabă de ramificare, se recomandă scurtarea smicelelor viguroase şi ramurilor de prelungire. La unele soiuri, precum Golden Delicious, se face o rărire a ramurilor lungi (mlădiţă, nuieluşă) în cazul în care acestea sunt prea dese.

Semischeletul de 2-3 ani asigură fructe de cali­tate şi de aceea el trebuie întinerit anual prin tăieri la care se elimină ramurile mai mari de 4 ani. Totodată, se suprimă lăstarii lacomi, cei cu creştere verticală, precum şi ramurile de semischelet puternic ramificate, epuizate sau uscate.

La pomii cu creşteri mici tăierile sunt mai severe, fiind astfel stimulate creşterile; la pomii bine dezvoltaţi tăierile sunt reduse. Totuşi, în cazul unor tăieri prea puternice la soiuri, precum Idared sau Golden delicious, poate interveni alternanţa de rodire; adică pomul va fructifica într-un an prea mult, iar în anul următor aproape deloc, lucru care nu este de dorit!

În cazul drupaceelor (cireş, cais, vişin, prun, piersic) tăierile de fructificare se fac mult mai restrâns decât la restul speciilor. Astfel, la cireş şi vişin ramura mijlocie se scurtează pentru stimularea noilor formaţiuni de rod, ramura pleată degarnisită se elimină, iar buchetele de mai nu se taie deloc. La prun şi la cais ramurile buchet şi cele mijlocii nu se taie, acestea din urmă scurtându-se deasupra primei ramificaţii doar când sunt bătrâne. În general, tăierile de rodire se fac asemănător la toate speciile amintite, cu excepţia piersicului.

Cais

Ramurile de rod sunt brun-roşcate. Momentul, volumul şi gradul de scurtare a ramurilor se stabilesc în aşa fel încât semischeletul să fie mereu reînnoit şi acoperit cu ramuri mijlocii viguroase. Se elimină în general ramurile subţiri şi buchetele slabe ale căror flori de regulă avortează sau cele care au fructificat deja de două ori şi sunt epuizate. Când elementele de rod sunt puţine şi dispuse în zona periferică a coroanei, se face doar reducţia semischeletului din interiorul coroanei cu un sfert din lungime şi a scheletului până la jumătate pentru întinerire. Nu se taie ramurile roditoare scurte şi mijlocii, cele mai lungi doar se scur­tează, iar cele cu poziţie dreaptă se înclină.

Prun

Ramurile de rod sunt mici şi subţiri, de culoare brun-cenuşiu. Prunul este singura specie la care mugurii vegetativi sunt mai mari decât cei floriferi şi se deosebeşte printr-o degarnisire prematură mai accentuată decât la alte specii. La prun se aplică în general mai puţine tăieri decât la piersic, acestea constând în rărirea buchetelor de mai şi tăierea scurtă sau eliminarea ramurilor mijlocii.

La soiurile cu ramuri fragile şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de 3-4 ani, pentru fortificare şi ramificare, în vreme ce la soiurile cu ramuri viguroase tăierile sunt mai uşoare, constând în scurtarea la jumătate a prelungirilor şarpantelor pentru a stimula ramificarea. Cu această ocazie se elimină ramurile care au rodit slab şi prezintă zone mari neproductive, precum şi cele epuizate, cele subţiri, situate în vârf, ori cele nepurtătoare de muguri de rod. În fiecare an se fac tăieri de normare a rodului, ce constau în întinerirea semischeletului care a depăşit 4-6 ani, dar şi în eliminarea ramurilor frânte şi uscate.

Piersic

Faţă de restul tăierilor de fructificare, cele aplicate piersicului sunt puţin mai deosebite deoarece acesta are o capacitate mare de formare a lăstarilor anticipaţi care apar odată cu ramura mamă. În acest caz ramurile pe care cresc aceşti lăstari se scurtează cu un sfert din lungime pentru a nu se rupe sub greutatea fructelor. De asemenea, epuizarea ramurilor mixte care au rodit are loc mai repede decât la alte specii, fapt pentru care, anual, mai mult de jumătate din ramurile de rod se suprimă.

Piersicul fructifică în principal pe ramurile mixte. Ramurile sale de rod sunt roşietice pe partea însorită şi verzi-gălbui pe cea umbrită. La piersicii tineri tăierile de producţie constau în rărirea ramurilor mixte, eliminarea salbelor şi a buchetelor. Ramurile mixte viguroase se scurtează la 60-70 cm sau se elimină dacă se află în prelungirea semischeletului. Ramurile de rod care se consideră a fi în plus se taie la 2-3 muguri, când acestea au diametrul de 2,5 cm, la 4-5 muguri când au diametrul de 4-5 cm şi la 6-7 muguri când grosimea acestora este mai mare de 6 cm. În acest fel, pe porţiunea rămasă vor apărea noi lăstari care vor fructifica în anul următor, evitându-se astfel degarnisirea pomului.

Dr. ing. Elena CATANA, CAJ Teleorman

Sezonul ideal pentru plantarea pomilor

De ce este bine să plantăm pomii fructiferi toamna?

– procentul de prindere este mai mare;

– dacă pomul nu se prinde, se poate relua plantarea primăvara;

– materialul săditor este mai abundent toamna;

– pomii plantaţi în octombrie pornesc în vegetaţie cu 15-20 zile înaintea celor din primăvară, realizând creşteri mai mari cu 20-30%.

Perioada de plantare

– în lunile octombrie - noiembrie.

Procurarea materialului săditor:

– de la unităţi autorizate (pepiniere, producători particulari cunoscuţi, magazine specializate, hipermarketuri. Atenţie, nu cumpăraţi puieţi despre care nu ştiţi dacă sunt aclimatizaţi condiţiilor de la noi)

Paşi de făcut:

1. Săparea gropilor la 50/50/50 cm.

2. Fasonarea rădăcinilor: se elimină porţiunile rănite, uscate, mucegăite şi se reînnoiesc tăieturile.

Pivotul se lasă la 20-25 cm, iar rădăcinile fibroase, la 10-15 cm.

3. Mocirlirea: se scufundă repetat rădăcinile într-o pastă pregătită din porţii egale din balegă proaspătă, pământ galben + apă. Amestecul poate fi completat cu substanţe fungicide sau pesticide pentru protecţia suplimentară a rădăcinilor.

4. Plantarea se face la adâncimea pe care pomii au avut-o în pepinieră. Puietul se aşază cu punctul de altoire la 3-4 cm deasupra solului. La pomii altoiţi pe portaltoi vegetativi, punctul de altoire nu trebuie să vină în contact cu solul, deoarece poate apărea pericolul emiterii de rădăcini din altoi. Se aşază rădăcinile răsfirate pe stratul fertil şi reavăn din fundul gropii, se trage pământ mărunţit, se tasează de la exterior spre interior, când două treimi din groapă s-a umplut, se udă cu 20-30 litri de apă, se trage restul de pământ provenit din fundul gropii şi se face un muşuroi de 30-40 cm pentru a proteja rădăcinile şi punctul de altoire împotriva gerului.

5. Protejarea împotriva iepurilor cu ajutorul cocenilor, paielor sau prin bandajare cu fâşii de sac de hârtie şi folie de polietilenă. (M.B.)

Bancă de pomi fructiferi în Sălaj

Prima bancă de gene provenite de la specii extrem de rare de pomi fructiferi din ţara noastră a fost înfiinţată în cadrul Centrului de Cercetări Biologice din oraşul sălăjean Jibou.

Grădinile bătrânilor găzduiesc soiuri inexistente în Europa

Ideea îi aparţine cercetătorului Cosmin Sicora, coordonatorul Centrului de Cercetări Biologice din Jibou şi al Grădinii Botanice „Vasile Fati“ din localitate. Potrivit lui Cosmin Sicora, în România speciile tradiţionale de pomi fructiferi sunt pe cale de dispariţie şi se mai găsesc doar în livezile îmbătrânite de la sat, deşi calitatea fructelor este una deosebită  prin gustul şi mireasma specifice, calităţi care nu se mai regăsesc la fructele obţinute din speciile noi de pomi fructiferi, rezultate evident prin muncă de laborator. „Noi nu ne-am propus prin acest proiect o cercetare şi nici să ameliorăm soiuri de pomi fructiferi. Realitatea, din păcate, este următoarea: la ora actuală există doar soiuri ameliorate de pomi fructiferi, adică soiurile acelea care sunt comerciale. Un astfel de soi produce bine patru sau cinci ani, după care moare, pentru că nu rezistă la boli dacă nu este stropit de câteva ori pe an. În plus, noi toţi începem să avem aceleaşi soiuri de pomi fructiferi, ceea ce nu este bine deloc. Dar, în Sălaj şi în general în România mai există o avuţie în ceea ce priveşte soiurile de pomi fructiferi, care nu mai există nicăieri în Europa. Sunt acei meri şi peri din grădinile bătrânilor noştri, pomi pe care nimeni nu îi mai stropeşte sau nu îi mai dă cu var şi care nu mai au probleme din cauza bolilor pentru că sunt foarte rezistenţi. Aceşti pomi au un fond genetic foarte puternic“, ne-a declarat Cosmin Sicora. Omul de ştiinţă susţine că aceşti pomi din soiuri tradiţionale au gene extrem de rezistente care trebuie obligatoriu conservate, astfel încât specii puternice să reziste în timp. Potrivit lui Cosmin Sicora, soiurile actuale care sunt intens cultivate în marile livezi nu au astfel de gene, situaţie în care este nevoie de un program de conservare care să permită într-un viitor mai apropiat sau foarte îndepărtat înfiinţarea unor livezi cu pomi fructiferi tradiţionali. „Ar fi mare păcat să se piardă în timp aceste soiuri rezistente de pomi fructiferi, pentru că vor dispărea dacă nu facem nimic“, a mai spus iniţiatorul proiectului.

La pas prin sate în căutare de meri şi peri tradiţionali

O echipă de biologi va colinda întreg judeţul Sălaj în căutarea soiurilor tradiţionale. „Vrem să găsim acele soiuri de care tinerii nici nu ştiu cum se numesc, mere verzi, mere creţe, mere de vară, mere dulci, cât mai multe din aceste soiuri… Le vom aduce în Centrul de Cercetări Biologice şi le vom conserva. Această bază de gene poate fi de mare folos în viitor, nu doar pentru cercetare, ci chiar şi pentru înfiinţarea de livezi cu pomi fructiferi“, a mai declarat Sicora. Cercetarea în teren va începe imediat ce timpul va permite acest lucru.

Mâncăm mere frumoase sau sănătoase?

În opinia specialiştilor, o astfel de bancă va fi extrem de utilă în următorul secol. Inginerul Luka Petru este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din România în domeniul pomicol şi consideră că ideea înfiinţării unei astfel de bănci cu gene este extrem de utilă. Potrivit acestuia, pe piaţa românească şi nu numai au apărut fructe de dimensiuni care de cele mai multe ori sunt exagerate şi al căror gust este practic inexistent. „Eu le spun întotdeauna oamenilor că acele mere cu pete sau cu urme de insecte sunt mult mai gustoase decât cele uriaşe, cu o culoare stridentă şi foarte curate din punctul de vedere al aspectului. Omul poate alege: fie mănâncă ceva frumos dar nesănătos, fie mănâncă ceva mic, urât, dar sănătos şi sigur. Alegerea ne aparţine în totalitate!“

Specii rare înmulţite in vitro

În paralel cu înfiinţarea băncii de gene, aceiaşi oameni de ştiinţă din oraşul Jibou au iniţiat o adevărată campanie de salvare prin înmulţire in vitro a unor specii rare de plante, cum ar fi, spre exemplu, laleaua pestriţă. Biologii din Jibou caută specii aflate pe cale de dispariţie în mai multe zone din ţară, iar apoi, prin procedura înmulţirii in vitro, sunt obţinute mii de exemplare. Multe dintre aceste exemplare vor fi duse şi plantate în mediul lor natural, cercetătorii sperând că vor reuşi să crească şi să se înmulţească singure. Proiectul a fost pus deja în aplicare, iar multiplicarea in vitro a unor specii rare de plante se află în plină desfăşurare.

Adrian LUNGU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Cum alegem şi de unde cumpărăm pomii fructiferi

Odată cu dezgheţul solului şi topirea zăpezii, începe plantarea pomilor fructiferi, atât în livezi, cât şi în gospodăriile populaţiei. Secretul alegerii puieţilor şi locurile de unde îi putem achiziţiona ne-au fost recomandate de dr. ing. Mădălina Butac (foto), cercetător ştiinţific gr. II la Laboratorul Genetica şi Ameliorarea Plantelor din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Mărăcineni (Piteşti, Argeş).

Nu cumpăraţi de la „colţul străzii“!

„Pentru înființarea plantațiilor pomicole, în masiv sau ca pomi răzleți, se recomandă achiziționarea materialului săditor de calitate, în cazul nostru pomi altoiți, de la pepinierele specializate și autorizate. Acestea există la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni și în rețeaua de stațiuni pomicole zonale, precum și la pepinierele private autorizate“, ne-a declarat cercetătoarea.

Din spusele sale, pepinierele livrează material săditor cu autenticitate biologică 100%, astfel încât fermierul să aibă siguranța că pomul respectiv aparține speciei și soiului dorit. De asemenea, se garantează că puieții sunt liberi total sau parțial de boli virotice, fapt marcat prin etichete de culoare albastră sau galbenă eliberate de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS).

Cum arată materialul săditor de calitate?

Interlocutoarea noastră a afirmat că pomii altoiți diferă în funcție de specie, soi, dar și de combinația soi-portaltoi. În general, puieții de un an sub formă de vargă și de 2 ani (cu coroana formată în câmpul II al pepinierei), conform STAS 989/II-77, trebuie să fie sănătoși, fără boli și paraziți, cu minimum trei rădăcini principale de cel puțin 15-20 cm, nedeshidratate și fără pete brune pe secțiunea oblică. Totodată, tulpina trebuie să fie dreaptă, cu scoarța netedă, de culoare caracteristică soiului, fără vătămări mecanice, de ger sau paraziți, bine garnisită cu muguri, lungă de cel puțin 100-120 cm și groasă de peste 10-12 mm. „Atât pomii de un an sub formă de vargă, cât și cei de 2 ani cu coroană formată din câmpul II al pepinierei sunt foarte buni pentru înființarea unei plantații pomicole, mai ales dacă corespund standardului“ – a precizat Mădălina Butac.

Ce trebuie evitat?

Cercetătoarea ne-a mai spus că nu sunt buni pentru plantare pomii fără rădăcini sau cu rădăcini puține și scurte, cei lipsiți de vigoare (mici și subțiri), strâmbi, chirciți sau îmbătrâniți. De asemenea, nu trebuie acceptați puieții cu răni deschise, cu urme de paraziți, de exemplu păduchele din San José, care se poate identifica prin pete roșietice pe tulpină. Atenție și la boli periculoase, cum ar fi cancerul bacterian, produs de Agrobacterium tumefaciens, care se manifestă prin tumori sau excrescențe pe rădăcini.

Menționăm că pomii achiziționați de la pepiniere se transportă într-un timp foarte scurt, acoperiți cu prelate pentru a evita deshidratarea lor şi se stratifică imediat în pământ sau nisip umed, până la plantarea propriu-zisă. În același scop, rădăcinile pot fi protejate cu materiale care mențin umiditatea timp îndelungat.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Abonează-te la acest feed RSS