Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

La Ostrov, producție bună de cireșe, dar probleme la cules

Dacă în anul 1992 se plantau la Ostrov primele 30 ha cu cireș, astăzi pe Domeniile Ostrov sunt 100 hectare, iar luna iunie înseamnă campania de cules intens. În condițiile unui an destul de capricios, soiurile românești au confirmat încă o dată potențialul ridicat de producție, iar cireșele ajung pe rafturile marilor magazine din întreaga țară.

Plantații vechi și plantații noi

„Livada de cireși a fost înființată în anul 1992, iar începând cu 2006 au fost plantate alte 70 hectare, atât cu soiuri românești, cât și cu soiuri străine, în special aduse din Grecia și Italia. Plantațiile noi sunt în sistem intensiv, beneficiind și de irigații prin picurare. Unul dintre principalele avantaje este că în plantațiile mai tinere culesul este mult mai facil. În acest an soiurile aduse din afară nu ne-au ajutat, nu cred că vor depăși 7 tone/ha, pe când soiurile românești, indiferent că sunt Boambe, Stela sau Van, vor ajunge la 10-12 tone/ha, o producție bună pentru acest an. Trebuie spus că în luna martie la noi în zonă a fost foarte cald, după care la sfârșitul lunii și la început de aprilie au fost temperaturi negative și atunci a trebui să luăm măsuri, dar totuși am fost afectați“, a declarat ing. Cornelia Dragomir, reprezentant Domeniile Ostrov.

Perioadele reci de la începutul primăverii și apoi ploile destul de dese au făcut ca numărul tratamentelor aplicate să fie cu patru mai mare față de anul trecut. Toate aceste aplicări sunt realizate cu foarte mare grijă de reprezentanții companiei, astfel încât fructele să fie sănătoase, iar atunci când sunt trimise către analize să nu existe niciun fel de problemă.

În fiecare campanie, în livezile de la Ostrov lucrează oameni veniți din mai multe zone ale țării. Bărbați, femei, copii, uneori chiar familii întregi se mută aici pentru a culege fructe. Ei declară că sunt mulțumiți de condițiile de care beneficiază și numesc Ostrovul a doua casă. Oamenii sunt plătiți în funcție de câte lădițe culeg în fiecare zi. La capătul fiecărui rând este un șef de echipă care notează cantitatea adusă de fiecare persoană.

„La cireșe întâmpinăm o problemă destul de delicată – culesul. În toată țara există probleme cu forța de muncă, noi ar trebui să lucrăm cu sute de oameni în perioada de recoltat pentru că este destul de scurtă, însă este destul de dificil să îi găsim. În acest moment lucrăm cu peste 20 de oameni; ar trebui ca numărul lor să fie dublu, dar… Totuși trebuie spus că avem în jur de 100 de persoane care vin aici de ani de zile, cred că în jur de 15 ani. Stau aici mai mult decât acasă, vin primăvara și fac diverse lucrări în livadă, apoi rămân la cules cireșe, caise, piersici, nectare, se întorc acasă pentru o perioadă, după care vin la cules struguri de masă și pentru vin. Primesc aici 3 mese pe zi, cazare; nu spun că au cele mai mari beneficii, dar ne străduim să le oferim condiții decente pentru a rămâne lângă noi“, a mai punctat Cornelia Dragomir.

Investiții și comercializare

cirese 20190607 114412

Într-o astfel de plantație munca este continuă, iar recoltatul fructelor trebuie să aibă loc în aproximativ 3 săptămâni. Cireșele sunt transportate din câmp la camera cu frig, unde sunt depozitate peste noapte în cele mai bune condiții. Mai apoi, a doua zi dimineață, sunt transportate către supermarketuri.

„Problemele pe care le întâmpinăm în ultima perioadă sunt legate de vreme, însă pot spune totuși că a ținut cu noi în acest an, comparativ cu alte campanii. Dar asta nu înseamnă că nu am avut și noi pierderi atât la cireșe, cât și la caise, pentru că am avut pe unele văi temperaturi și de –5°C înflorit. Avem o recoltă bună și sănătoasă. Dispunem de câțiva ani și de o cameră cu frig și încercăm să accesăm un program european pentru a construi una și mai modernă pentru că lucrurile în tehnică evoluează și ne dorim să păstrăm fructele în condiții și mai bune“, a specificat Lucian Ștefan Velciu, director general Domeniile Ostrov.

În acest an, cireșele au un preț bun pentru producători. Cerere există, deci reprezentanții Domeniilor Ostrov nu se confruntă cu problema valorificării, ba chiar declară că nu dispun în acest moment de cantitatea de fructe necesară.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ce trebuie să știm despre plantațiile de cireș până la intrarea pe rod

Cireșul este o plantă iubitoare de lumină și preferă soluri bine aerate, plasate în zone ferite de curenții de aer rece și umed. Ca urmare, atunci când se alege suprafața unde urmează să fie înființată plantația, este bine să se evite, la șes, terenurile predispuse la băltiri periodice de apă. Pe versanți, panta nu trebuie să fie mai mare de 10-15%, preferabilă fiind expoziția sudică ori sud-estică. Altitudinea maximă la care reușește cu succes cultura este de 600-700 m.

Sisteme de cultură

Pentru cireș se recomandă două sisteme de cultură: clasică, cu pomi altoiți pe portaltoi cu vigoare mare, cum ar fi Mahaleb sau Semavium, fără sistem de susținere, cu distanțe de plantare de 5 metri între rânduri și 4 m între pomi pe rând sau 6 m între rânduri și 5 m între pomi pe rând; intensivă, cu material săditor obținut din portaltoi cu vigoare medie, caz în care distanța de plantare este de 4 m între rânduri și de 3 m între pomi pe rând sau portaltoi cu vigoare mică (Gisela 5, de exemplu), cu distanța de plantare de 4 x 2 m. În cazul plantației intensive, tehnologia de astăzi presupune sistem de irigație, acolo unde expoziția terenului o permite, și sistem antigrindină, dacă cheltuiala este justificată economic (în zonele unde frecvența căderilor de grindină este mare).

Întreținerea solului

În primul an de la înființarea livezii, solul se menține ogor negru între rânduri, prin discuiri repetate pentru afânare și distrugerea buruienilor. Între pomi pe rând, de asemenea, este preferat ogorul negru, care se obține prin lucrări manuale în jurul pomului și frezare între pomi pe rând, lucrare executată cu freza cu palpator purtată pe tractor. Buruienile pot fi distruse prin erbicidare (soluții sistemice), folosindu-se lăncile cu apărătoare de jet pentru pomi. În anii următori se poate practica sistemul benzilor înierbate.

Tehnica de formare a coroanei

Piramida etajată (coroană globuloasă cu ax): este specifică plantațiilor altoite pe portaltoi mai viguroși, fiind caracterizată prin: trunchi de 80-100 cm; ax puternic, pe care se inserează 3-4 etaje de șarpante, distanțate la 80-120 cm; fiecare etaj este alcătuit din 3-4 șarpante dispuse sub formă de spirală în jurul axului, la distanțe de 8-12 cm una de cealaltă; fiecare șarpantă are 3-4 sub­șarpante dispuse alternativ, la distanțe de 60-80 cm; axul se suprimă după ultimul etaj, la o înălțime de la sol de 3,5-5.0 m. Formarea coroanei necesită cinci ani.

Vasul întârziat (piramidă întreruptă), formă recomandată pentru pomi viguroși, are un trunchi de 60 cm și o înălțime finală de 3,5-4 m. Axul principal este scurt, de 60-90 cm, pe care se inserează, la distanțe de 25-30 cm, 3 șarpante dispuse în spirală. Fiecare șarpantă are 3-4 subșarpante, distanțate la 50-70 cm.

Fusul tufă, recomandat pentru livezile intensive, cu material săditor obținut din portaltoi cu vigoare mijlocie sau mică, prezintă următoarele caracteristici: trunchi de 60-70 cm; înălțimea pomului – 2,5 până la maximum 3 m; 12-14 șarpante de vigoare mică, dispuse spiralat, pe ax, la distanță de 20-30 cm.

Tufa vas, specifică plantațiilor intensive, prezintă un trunchi de 30-35 cm și o dimensiune a coroanei de 2-2,5 m în diametru și 1,8-2 m înălțime. Pe trunchi sunt inserate 4-5 șarpante, fiecare având 7-8 ramuri de semischelet, dispuse altern, la 20-30 cm. Semischeletul se scurtează la 40-50 cm lungime pentru a stimula mugurii dorminzi și formarea de ramuri plete.

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS