reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jun 2019

Tăierile de formare în livezile clasice și intensive de prun

Cel mai răspândit pom fructifer din România, cu o suprafață de 65.100 ha (INS reține că, în 2017, existau 34.591.325 de exemplare pe rod, cu o producție de 444.922 tone), prunul are o foarte mare plasticitate ecologică, pretându-se pentru toate zonele de cultură din România. Totuși, atunci când se înființează o plantație în zonele deluroase, se aleg pantele cu expoziție sudică și sud-vestică și de regulă treimea mijlocie a acestora, evitându-se treimea superioară cu vânturi puternice sau sol erodat și treimea inferioară, cu exces de umiditate cu curenți reci de aer. La altitudini mai mari de 300-350 m, spun specialiștii de la ICDP Pitești-Mărăcineni, în ghidul Pomi, arbuști fructiferi și căpșun, plantațiile se pot amplasa și pe pantele vestice, estice sau chiar nordice, iar în zonele secetoase de stepă și silvostepă sunt preferate bazele pantelor nord-vestice și nord-estice.

Amenajarea terenurilor pentru înființarea unei plantații de prun presupune lucrări care țin de: evacuarea excesului de umiditate, acolo unde se impune, prin canale de coastă; nivelarea de suprafață sau de adâncime; terasarea, dacă este cazul; scarificarea sau/și desfundarea terenului la 60-80 cm și încorporarea îngrășămintelor; nivelarea; pichetarea; efectuarea gropilor; fertilizarea de bază, plantarea; irigarea. Folosirea cu precădere a unui portaltoi viguros, așa cum este corcodușul, a făcut ca multă vreme cultura prunului să se preteze pentru sistemul livezilor clasice, cu distanțe de plantare de 6-7 m între rânduri și 5-6 m între pomi pe rând și o densitate de 238-333 pomi/ha. Însă, cu timpul însă, mai precis prin anii ’70-’80 ai secolului trecut, s-a trecut la o distanță mai mică de plantare, de 5 x 4 m (densitate de 500 pomi/ha, considerată intensivă la această specie). În prezent, folosindu-se și alți portaltoi de vigoare mică, se utilizează formula superintensivă, cu o distanță de plantare de 2 x 4 m și o densitate de 1.250 pomi/ha, dar musai în condiții de irigare și cu pomi conduși sub formă de fus-tufă. Ca lucrări de întreținere sunt irigarea (unde amplasarea permite), fertilizarea, înierbarea benzilor dintre rânduri, afânarea solului pe rând, tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor.

Tăieri de formare în livezile de prun

Una dintre cele mai importante lucrări pentru eficiența ulterioară a plantației ține de formarea coroanei pomilor. În practică, pentru livezile clasice se recomandă coroana vas întârziat, pentru cele intensive – vas ameliorat și pentru plantațiile superintensive – fus subțire sau fus tufă. Astăzi, prezentăm tăierile de formare pentru primele două tipuri de coroane.

Vas întârziat (coroană întreruptă): înălțime finală coroană – 3,3/4 m; trunchi – 60 cm; ax scurt de 60-90 cm, cu 3 șarpante dispuse spiralat, distanțate la 25-30 cm; 3-4 subșarpante, la distanță de 50-70 cm, pe fiecare dintre cele 3 șarpante:

  • Anul I: perioada de repaus vegetativ – se taie varga la 90-100 cm; perioada de vegetație – se aleg trei lăstari, primii doi, la 60 cm, respectiv 90 cm de la sol, pentru a forma primele două șarpante, iar al treilea va asigura prelungirea axului; se îndepărtează creșterile de pe trunchi;
  • Anul II: perioada de repaus vegetativ – pentru proiecția șarpantei 3 se taie axul la 30-40 cm de șarpanta nr. 2 și se scurtează șarpantele 1 și 2 dacă au depășit 50-60 cm, pentru a permite formarea primelor subșarpante; perioada de vegetație – se aleg trei categorii de lăstari: pentru formarea șarpantei 3, pentru primele 2 subșar­pante de pe șarpantele 1 și 2 și de prelungire a subșar­pantelor;
  • Anul III: perioada de repaus vgetativ – pentru formarea de noi subșarpante, se scurtează șarpantele, iar pentru formarea de ramificații de ordinul 3 se scurtează subșarpantele deja formate. Pentru consolidarea șarpantei 3, pe ax se lasă o prelungire de 20-30 cm; perioada de vegetație – se aleg lăstarii pentru formarea subșarpantelor și a ramificațiilor de ordinul 3;

livezi prun vas intarziat

  • Anul IV: perioada de repaus vegetativ – după ce a treia șarpantă s-a consolidat, se suprimă axul; perioada de vegetație – vor continua intervențiile pentru formarea subșarpantelor și a ramificațiilor de ordinul 3.

Vas ameliorat: înălțimea coroanei – 2,5/3,5 m; trunchi – 50/60cm; un ax foarte scurt, cu 3 sau 4 șarpante dispuse la 10-12 cm între ele; pe fiecare șarpantă, ramificații de ordinul 2 (subșarpante), situate bilateral altern, la 40-50 cm distanță.

- Anul I: perioada de repaus vegetativ – varga se scurtează la 80-100 cm de la suprafața solului; perioada de vegetație – se aleg, în treimea superioară (cu începere de la 50-60 cm de la sol), pentru a forma cu 4 șarpante 4 lăstari dispuși la 10-12 cm unul de celălalt, iar restul se suprimă, pentru a nu-i concura în creștere pe cei patru. Dacă nu rezultă pe vargă patru creșteri, se poate lăsa un lăstar de prelungire a axului, ce se va suprima anul următor;

- Anul II: perioada de repaus vegetativ – cei 4 lăstari păstrați (șarpantele) se scurtează deasupra unui mugure cu dispoziție exterioară, la lungimea de 50-60 cm; perioada de vegetație – dintre lăstarii rezultați pe șarpante, la punctul de tăiere, se alege unul exterior pentru formarea primei subșarpante și, de asemenea, se mai alege unul pentru prelungirea creșterii șarpantelor; se elimină lăstarii apăruți în poziții nedorite; se elimină ori se ciupesc lăstarii care concurează elementele de schelet;

livezi prun vas ameliorat

- Anul III: perioada de repaus vegetativ – se scurtează prelungirea șarpantelor la 40-50 cm în vederea formării celei de a doua subșarpante; perioada de vegetație – când lăstarii crescuți din tăierea șarpantelor au 10-15 cm, se aleg 2 dintre aceștia, unul pentru formarea celei de a doua subșarpante, altul pentru prelungirea creșterii șarpantei; dacă lăstarii de prelungire a șarpantelor depășesc 40-50 cm lungime, aceștia pot fi ciupiți, pentru formarea cu anticipație a următoarei subșarpante. Restul lucrărilor sunt cele din anul II.

- Anul IV: perioada de repaus vegetativ – se scurtează prelungirile șarpantelor pentru formarea subșarpantei 3, la 40 cm de cea anterioară; dacă subșarpanta 3 a fost proiectată în verde anul anterior, se alege un lăstar lateral extern, opus celui anterior și la 40 cm de acesta, pentru formarea subșarpantei 3, și un lăstar pentru prelungirea șarpantelor care, tăiat la 30-40 cm, va forma șarpanta a 4-a; se elimină ramurile cu poziție nedorită; perioada de vegetație – tăierile sunt asemănătoare cu cele din anul III.

(Va urma)

Maria BOGDAN

Încă o lecție despre performanță pentru livezile intensive

A 7-a ediție a Forumului Optitech pentru pomicultură

Ca în fiecare an, Syngenta și-a continuat seria evenimentelor dedicate fermierilor, aducând de data aceasta la Poiana Brașov peste 200 de pomicultori în cadrul celei de-a 7-a ediții a Forumului Optitech. Deși desfășurat într-un cadru închis, temele puse în discuție și de altfel propuse de participanți încă de la ediția anterioară au vizat sănătatea livezilor și au făcut ca fiecare prezentare a specialiștilor Syngenta să se bucure de un real interes.

Forumul Optitech a debutat cu o retrospectivă a principalelor evenimente organizate pentru fermieri de-a lungul anilor trecuți, amintind atât de prezentările teoretice, cât și de cele practice în câmp menite să demonstreze pomicultorilor eficiența programelor de combatere a bolilor și dăunătorilor. „Utilizarea produselor precum Embrelia, Switch, Score, Affirm sau Voliam Targo a avut o acțiune excelentă în controlul principalelor boli și dăunători, iar calitatea produselor consacrate precum Ridomil, Thiovit jet și Vertimec le-a confirmat ca soluții eficiente economic“, a afirmat Andrei Măruțescu, director de marketing Syngenta.

Anul acesta, la dorința pomicultorilor, sub lupa specialiștilor s-au aflat acarienii. Simon Arnsek, expert tehnic în produsele de protecția plantelor, culturi speciale și legume pentru sud-estul Europei, a prezentat fiecare dăunător, modul de acțiune, pagubele pe care le poate produce, dar și moda­litatea de combatere. Păianjenul roșu comun (Tetranichus urticae) este unul dintre dăunătorii cu dezvoltare explozivă după înflorit, mai ales dacă vremea este caldă și secetoasă. Acest acarian iernează în stadiul de femelă adultă sub scoarță, iar primăvara, odată cu atingerea pragului biologic de 10 grade Celsius și cu 3 zile înainte de pornirea în vegetație, migrează spre zonele cu vegetație pentru perioada de hrănire și depunere a ouălor. Adulții și larvele se hrănesc cu sucul celular, astfel încât frunzele se deformează și se îngălbenesc. Atacul acestui dăunător se soldează cu o maturare incompletă a lemnului, producție redusă și calitate deficitară a fructelor. Ca strategie de combatere specialiștii Syngenta recomandă aplicarea unui produs ovicid în faza de buton roz, urmat de aplicarea în primele 14 zile după scuturarea petalelor a unui produs adulticid și larvicid.

„Am avut în sală la această ediție specialiști străini, dar și colegi de-ai noștri din departamentele specializate pe pomicultură, reprezentanți ai unor stațiuni de cercetare dezvoltare din țară, tocmai pentru a oferi fermierilor răspunsurile pe care le așteaptă. Este important că la aceste întâlniri primim feedback din partea partenerilor noștri; în acest fel identificăm împreună problemele pe care le au în livizi, pentru a le putea oferi consultanță de specialitate și produse de calitate cu care să se combată acea nevoie“, a afirmat Adrian Măruțescu.

Tot în cadrul acestei ediții, organizatorii au avut în vedere prezentarea unor bune practici în aplicarea produselor de protecție a plantelor. Îmbrăcați în costume de protecție, specialiștii Syngenta au explicat modalitatea de aplicarea a substanțelor de combatere pentru obținerea maximului de randament pe hectar.

Pe de altă parte, pauzele au lăsat loc fermierilor pentru schimburile de experiență, dar și pentru, aș spune, ofurile legate de reconversia în pomicultură făcută mult prea timid. Deși banii europeni ajung pentru 250 de proiecte, pe măsura 4.1 a, din 56 de proiecte depuse, doar 13 au fost aprobate, iar acestea au vizat 4 specii: măr, cireș, cătină și aronia. În opinia unor fermieri explicația ar fi ghidu­rile, în timp ce alții îi fac vinovați pe consultanți.

Patricia Alexandra POP

Abonează-te la acest feed RSS