Cad pe rând brazii din pădurea Şcolii de Economie Agrară şi Rurală. Cei care au străjuit pe culmi se pleacă spre pământ unul câte unul: Oprea Parpală, Sergiu Hartia, loan Vasiliu, Constantin Anderca, losif Timen, Sergiu Vrejba, Mariana loniţă, Vasile Baghinschi, Nicolae Braşoveanu, Vsevolod Topor.

La 19 iunie 2015 a căzut, coborând sub glie, şi prof. univ. dr. ing. econ. Florin Gâlcă. Cel care ne-a părăsit acum atrage asupra noastră o durere mai adâncă, deoarece a fost prezent adânc în sufletele şi activitatea noastră. Este o pierdere atât de mare pentru că ne aminteşte de tinereţea noastră, de sfârşitul unei perioade importante a Şcolii de Economie Agrară şi Rurală, de înţelepciune şi sens uman al vieţii.

S-a născut la 29 martie 1923 în localitatea Bucium, judeţul laşi. A absolvit Facultatea de Agronomie în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, cu doctoratul în ştiinţe economice la Universitatea Timiriazev din Moscova, devenind primul decan şi profesor şef de catedră la disciplina de Economie şi Organizare la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ (devenit Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti).

Florin Gâlcă are meritul de constituire şi fundamentare a ştiinţei „conducerii şi organizării“, ceea ce astăzi a devenit „management în agricultură“, promovând conceptul că rezolvarea problemelor agriculturii nu mai are restricţii biologice şi tehnice, ci numai restricţii de natură economică, managerială, accentuate de lipsa unei strategii de dezvoltare a economiei naţionale în general şi a agriculturii în special, concept în care a format generaţii întregi de specialişti care au condus marile exploataţii agricole.

Iar discipolii săi, profesorii loan Niculae Alecu şi Manea Drăghici, au dezvoltat conceptele profesorului Florin Gâlcă şi au creat Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală în cadrul USAMV Bucureşti.

Spirit metodic, echilibrat şi continuu dedicat studiului, pentru Florin Gâlcă a fi profesor însemna atât o demnitate în sine cât şi o formă activă de prezenţă în realităţile umane autentice. Adesea, urmărindu-l, cugetam: aşa trebuie să arate un profesor: statură, ţinută, mod de a se adresa, tact şi linişte binevoitoare, să lupte şi să acorde sprijin în realizarea obiectivelor. Prin inteligenţă, cultură, discursivitate, bogăţia de informaţii, exprimările sintetice, avea o tentă didactică deosebită, astfel că în dânsul şi în alţi reputaţi dascăli ne-am găsit modele de urmat.

Florin Gâlcă a fost un exemplu de ceea ce trebuie să fie un adevărat dascăl atât la catedră cât şi cu colegii şi studenţii. Înzestrat cu daruri rare – un fizic ales, un glas cu registru bogat şi cu timbru admirabil şi cu o ştiinţă a pedagogiei, n-a căutat niciodată să utilizeze succesele şi prestigiul pe care le-a dobândit, ci a fost întotdeauna un excelent şi demn camarad pentru toată lumea, cu multă bunăvoinţă şi înţelegere, după cum nu l-am auzit spunând un cuvânt nedrept sau măcar răutăcios pe seama nimănui, după cum l-am cunoscut în peste 60 de ani de activitate. Această atitudine, dar şi bunăvoinţa caldă cu care a sprijinit şi îndrumat tinerii au făcut din Florin Gâlcă o personalitate cu totul deosebită.

Generaţiile foarte tinere nu l-au văzut şi nu l-au auzit. Dar cei care l-au cunoscut, trecuţi prin delicatul aparat al talentului său de profesor, când vor să aducă un elogiu suprem vreunui cadru didactic tânăr nu găsesc să spună decât atât: „are ceva din conceptele lui Florin Gâlcă“. Şi aceasta pentru că ne-au rămas de la domnul profesor anumite idei, concepte, atitudini, anumite gesturi de o severă sobrietate, căci a stăpânit acel simţ al măsurii, pe lângă o deosebită putere de muncă şi desăvârşită conştiinciozitate.

În ultimii ani, fiziceşte, Florin Gâlcă era mult diminuat de boală. Vederea, în urma unor operaţii nereuşite, s-a stins în chip necruţător. Spiritul însă i-a rămas tot atât de prezent ca şi în anii săi de sănătate. Soţia sa, prof. univ. dr. ing. Mariana loniţă, i-a rămas colaboratorul cel mai apropiat, iar apoi doamna Viorica, cu înţelegere şi devotament, i-a fost sprijin moral, ocrotindu-i sensibilitatea, ferindu-l de acele atingeri nedorite cu realitatea pentru o susţinută activitate creatoare (profesor consultant, conducător ştiinţific de doctorat) trăind în respect şi afecţiune reciprocă.

Iar cărţile sale rămân de referinţă cuprinzând înţelepciune, logică, metodă, coerenţă, sistem, peda­gogie, noua pulsaţie a fenomenului agrar şi a ordinii manageriale într-o abordare dialectică. Rămâne definitor actul de creaţie care este un mod de a emite judecăţi de valoare cu o anume detaşare prin ideile, atitudinile, reflexiile pe fondul realităţii sociale.

Şi aceasta pentru că era înzestrat cu cunoştinţele filozofice, istorice, tehnice şi economice, capabil să se adapteze diferitelor condiţii, realizând o operă valoroasă la capătul unui drum îndelungat slujind cu abnegaţie valorile cele mai avansate.

Acum a plecat liniştit pe cel din urmă drum, de întâlnire cu soţia sa prof. univ. dr. ing. Mariana loniţă, chip radios de inteligenţă, înţelepciune şi nobile sentimente, care-l aşteaptă în lumea minerală a naturii.

Glasul său cald, glasul său de lumină s-a stins. Va mai trece o vreme până când va muri pentru întotdeauna odată cu noi, cei care l-am auzit şi preţuit, căci „cei pe care i-am iubit trăiesc în noi şi după ce-au murit“. Dispariţia sa ne aminteşte de ultimele versuri ale lui Nicolae lorga din poezia BRAD BĂTRÂN:

„În anii mulţi cât el a fost
De-a lungul ceasurilor grele
Sub paza crengilor rebele
Mulţi au aflat un adăpost
Moşneagul, stând pe culme drept,
A fost la drum o călăuză
Şi-n vremea aspră şi ursuză
El cu furtunile-a dat piept.“

Prof. univ. dr. ing. Ion BOLD
Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi silvice „Gheorghe lonescu Şişeşti“, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Se spune că un bun profesor este asemeni unei lumânări pentru că se mistuie pe sine pentru a lumina calea altora. Această misiune importantă de a sădi seminţele cunoaşterii revine şi cadrelor universitare de la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Moto-ul facultăţii, „Pregătim pentru a conduce“, pe care ni l-a împărtăşit chiar decanul instituţiei, domnul Toma Dinu, spune multe despre ambiţiile şi ţelurile profesorilor de aici.

Manageri pentru agricultură

În timpurile actuale, dominate de domenii futuriste, ai fi tentat să crezi că agricultura nu are foarte multă trecere în faţa tinerilor. Este însă o teorie pe care decanul facultăţii de Management şi Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală a infirmat-o. Studenţii facultăţii pe care o conduce sunt de la an la an tot mai mulţi. Anul trecut, numai la cursurile de zi s-au înscris 2.600 de studenţi, dintre care 1.500 doar în Bucureşti. Alegerea lor, spune dl Dinu, se bazează în primul rând pe pragmatism. Agricultura este unul dintre sectoarele economice care au crescut în ultima perioadă datorită politicilor agricole şi fondurilor europene angrenate în dezvoltarea ei şi de aici interesul pe care îl stârneşte tinerilor. Businessul agricol atrage tot mai mulţi adepţi, însă pentru a avea succes trebuie să aibă la cârma lui un manager foarte bun. Facultatea de Management şi Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi-a asumat din anul 2000 misiunea de a dărui agriculturii profesionişti care să aibă curajul de a exploata la maximum potenţialul acestui sector. Instrumentele de care se vor folosi pentru a reuşi acest lucru sunt cei patru ani de ucenicie petrecuţi alături de profesori devotaţi misiunii lor. Pe băncile facultăţii aceştia exersează, prin teorie şi practică, rolul pe care îl vor avea mai târziu ca manageri sau promotori de imagine.

Ştiinţele economice, elementul-cheie al curriculei

Sistemul de învăţământ din cadrul facultăţii a fost conceput astfel încât să ofere studenţilor şansa de a-şi regăsi aptitudinile într-una dintre cele două specializări. Aceştia pot opta fie pentru Inginerie economică în agricultură, fie pentru Management în agroturism şi alimentaţie publică. Ambele opţiuni pun însă un accent deosebit pe pregătirea economică a studenţilor. Practic, jumătate din curricula predată este dedicată materiilor precum managementul, marketingul, macro­economie, economie rurală etc.

Hotărârea de a concentra studiul pe managementul activităţii în agricultură îşi găseşte explicaţia chiar în practica agricolă, ne-a spus decanul facultăţii. „Deşi este primordial să produci, nu este suficient. Agricultura are nevoie de specialişti care să încheie ciclul de producţie printr-o relaţionare corectă şi eficientă cu mediul de afaceri. Este impor­tant ca managerul care vine la conducerea unui business agricol să fie axat pe obţinerea unui rezultat economic pozitiv, de aceea studenţii Facultăţii de Management şi Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală sunt învăţaţi să interacţioneze cu mediul de afaceri, să promoveze şi să vândă. Agricultura şi mediul de afaceri trebuie să fie într-o simbioză. Cert este că succesul acestui sistem de învăţământ a fost demonstrat prin reuşita foştilor studenţi care acum au propria afacere în agricultură sau activează în partea de trading, furnizori de input-uri sau banking.“

De la teorie la practică

În Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală calitatea sistemului de învăţământ este susţinută şi prin dotarea tehnologică a instituţiei. Clădirea în care se desfăşoară orele de curs a fost clădită în 2009. Construcţia grandioasă cuprinde opt amfiteatre, săli de seminar multimedia, săli dotate cu calculatoare conectate la Internet, laboratoare de limbi străine şi o bibliotecă modernă cu peste 4.000 volume de specialitate, dotată cu calculatoare conectate la Internet şi copiator performant.

Pe lângă noţiunile teoretice, studenţii au şansa de a experimenta activitatea în cadrul unor companii agricole importante din ţara noastră. Cei care optează pentru specializarea Management în agroturism şi alimentaţie publică pun teoria în aplicare în cadrul Centrului de practică de la Bran, acolo unde există o pensiune a facultăţii, dar şi în cadrul altor pensiuni din zonă implicate în proiecte comune cu instituţia. Practica nu se limitează doar la atât, pentru că facultatea asigură şi participarea studenţilor la târgurile naţionale şi internaţionale agricole.

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, una dintre cele şapte facultăţi din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, are sediul central în Bucureşti, dar are şi filiale la Călăraşi şi Slatina.

Masteratul în cadrul facultăţii se organizează pentru următoarele specializări:

– Management în agroturism şi alimentaţie publică;

– Management şi agribusiness;

– Managementul calităţii şi inovaţiei în domeniul agroalimentar;

– Management şi dezvoltare rurală;

– Management şi audit intern;

– Managementul formării continue în învăţământul agronomic.

În urma doctoratului cu durata de trei ani, cu frecvenţă, se obţine titlul de Doctor în agronomie.

Laura ZMARANDA

Datorită succesului înregistrat de edițiile din 2012 și 2013, HORTUS FLORSHOW ROMÂNIA – expoziție dedicată floriculturii, pomiculturii și legumiculturii revine și în acest an, pentru a oferi bucureștenilor o explozie de culori, parfumuri, gusturi și idei.
 
În cadrul Zilelor Horticulturii Bucureștene (ediția a XI-a), între 15 și 18 mai 2014, va avea loc târgul cu vânzare HORTUS FLORSHOW ROMÂNIA, dedicat iubitorilor de verde.
 
Locație:
Campusul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară
Bd. Mărăști, nr. 59
(Aleea principală - intrarea de la Rectorat)
Acces: gratuit
Program: orele 10-18 (joi – duminică)

 
Vizitatorii vor găsi cele mai bune soluții și produse horticole pentru casă și grădină: semințe și răsaduri de legume și flori, plante ornamentale, unelte, utilaje, accesorii și produse agricole tradiționale. Zeci de standuri vor răspunde prin propuneri și oferte bogate de primăvară și vară interesului și nevoilor pasionaților de grădinărit.
Căutați soluții pentu a vă amenaja balconul, terasa sau grădina? Doriți să vă cultivați singuri legumele sau fructele? Notați-vă datele 15-18 mai în agendă și veniți la târgul nostru!
 
Evenimentul prevede diverse manifestări colaterale:
• Simpozion tehnico-științific pe teme de horticultură
• Demonstrații practice în livadă și parcul dendrologic
• Demonstrații de artă florală
• Vizitarea serei de cercetare Hortinvest
 
Manifestarea este organizată de Green Box SRL, societate italiană specializată în organizarea de evenimente și manifestări expoziționale dedicate Floriculturii în întreaga Europă, în colaborare cu Facultatea de Horticultură - Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
 
Informații suplimentare:
Tel. + 40 723 777 924 ; Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; www.florshowromania.ro ; http://www.horticultura-bucuresti.ro
 
Facultatea de Horticultură din București vă invită la cea de a treia ediție a evenimentului HORTUS FLORSHOW ROMANIA 2014, manifestare dedicată HORTICULTURII (floricultură, pomicultură, legumicultură) ce se adresează profesioniștilor din sector și publicului larg. 
Evenimentul are loc în București, în cadrul Manifestării Zilele Horticulturii Bucureștene (ediția a XI-a), în parteneriat cu Universitatea de Stiințe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București și este organizat de Green Box SRL.
 
Perioada de desfășurare: 15-18 mai 2014 în București, orele 10-18.

Loc de desfășurare:
  •  zone externe din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
ZONĂ STANDURI CU VÂNZARE (intrarea principală în campusul USAMV - Agronomia): 50 de standuri.
Suprafața standard de 40 mp pe care fiecare expozant și-o amenajează cum dorește (cu cort, mobilier etc propriu). Poate fi împărțită între 2 sau 3 expozanți.
Taxă pentru 4 zile / 40 mp este de 650 ron + TVA = 806 RON.
 
Există acces la apă și curent electric, pază permanentă, parcare, acces cu mașinile pentru a descărca materialele.
 
Există posibilitatea de cazare la prețuri accesibile în caminele studentești pentru cei din afara Bucureștiului.
 
Categorii de produse ce pot fi expuse și vândute:
Plante ornamentale și flori
Produse horticole
Material săditor floricol, pomicol și legumicol
Produse și accesorii pentru grădinărit
Amenajări exterioare
Mașini și instalații horticole
Articole pentru florării
Servicii pentru întreprinderi
Produse agro-alimentare tradiționale și de artizanat
 
Evenimente colaterale (GRATUIT): în cadrul campusului universitar
Simpozion tehnico-științific pe teme de horticultură
Demonstrații practice în livadă și parcul dendrologic
Demonstrații de artă florală
Vizitarea serei de cercetare Hortinvest 

Acces liber pentru vizitatori în spațiile dedicate evenimentului.
 
De aici puteti descarca:
1. Flyerul de prezentare Hortus Florshow București 2014 (PDF)
2. Formularul de inscriere ca expozant (PDF)
Cei interesați sunt rugați să completeze și să expedieze formularul prin fax sau email la adresele și conform indicațiilor din formular, până la data de 04.05.2014.
 
Pentru informații suplimentare:
Mobil: + 40 723 777 924
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Viorica Lagunovschi-Luchian

0745254406
 

• Interviu cu prof. dr. Ioan Nicolae Alecu, preşedinte de onoare al USAMV Bucureşti, un om care ştie aproape totul despre învăţământul agricol, cercetarea agricolă şi agricultură în general.

Dotările moderne, principala atracţie pentru candidaţi

– Fiind cadru didactic şi pentru că ani buni aţi condus destinele Universităţii Agronomice din Bucureşti, v-aş întreba dacă mai vin tinerii la Agronomie.

– La momentul înscrierilor, în universitate nu se mai putea circula, pentru că numărul celor care doreau să devină studenţi ai facultăţilor noastre era foarte mare. Am avut pentru concursurile de anul acesta 3.370 de locuri, dintre care 950 de la buget şi restul cu taxă. După cum observaţi, numărul locurilor cu taxă este mult mai mare decât cel de la buget şi de fiecare dată acest număr a fost ocupat. O astfel de situaţie spune mult.

– Cum este echipată universitatea agronomică din Bucureşti, ţinând seama de exigenţele pe care le pune de acum economia în faţa specialiştilor?

– În ultimii 20 de ani s-a tot lucrat pe zona echipării universităţii, pentru a putea desfăşura un proces de învăţământ performant. Dacă în anul 2000 aveam o situaţie grea, finanţarea de la buget fiind de doar 3 mil. euro, în 2008 aveam 20 mil. euro. Deci a crescut finanţarea, dar şi veniturile proprii. De la 1,5 mil. euro în 2000 s-a ajuns în 2008, prin managementul practicat, la 34 mil. euro. Aceste sume ne-au permis să intervenim în toate zonele slabe ale instituţiei noastre. Am început cu spaţiile de învăţământ care erau într-o stare precară şi am reuşit ca, din 2006, să avem toate spaţiile modernizate, cu dotări de excepţie, laboratoare cum nu prea se găsesc în multe ţări al UE, dotări pe care le-am făcut nu cu bani de la buget, ci cu bani din proiecte pe care noi le-am câştigat. Ne-a interesat şi componenta socială, ajungând să avem cele mai moderne cămine studenţeşti din Bucureşti, poate chiar din România. Avem condiţii dintre cele mai bune pentru petrecerea timpului liber: sală polivalentă agreată olimpic, terenuri de fotbal cu gazon natural, artificial, cu nocturnă, teren de tenis, biserica noastră, un complex alimentar care cu siguranţă este cel mai modern din întreaga Românie. Deci toate aceste elemente au consti­tuit la început principala atracţie pentru candidaţii universităţii.

– Domnule profesor, pe ce puneţi accent, pe partea teoretică sau pe cea practică?

– Încercăm să abordăm în egală măsură atât pregătirea teoretică, cât şi practica. Ne-a fost mai greu cu partea practică. Lucrul acesta s-a rezolvat în cea mai mare măsură prin posibilitatea de a ne recăpăta terenurile pe care noi le-am avut în proprietate istorică din 1929, 1941, 1942. Lucrul acesta nu s-a întâmplat peste noapte, procesul a durat 5-6 ani. Unele terenuri le-am arendat, pentru că eram în imposibilitatea de a lucra 8.000 ha. Dar staţiunile pe care le-am avut le lucrăm în totalitate. Este vorba de staţiunile: Pietroasele, Istriţa, Moara Domnească. Sunt 3 staţiuni cu care ne mândrim, în care studenţii noştri au lucrări de diplomă, de masterat, teze de doctorat şi unde fac practică.

Doar 2% dintre studenţii la Agronomie provin din mediul rural

– Câţi dintre studenţii dumneavoastră provin din mediul rural?

– Aici este o mare durere. La nivel naţional, studenţii care provin din mediul rural reprezintă doar 2% din total. Din nefericire, nici la noi procentul nu este mare, undeva spre 40%, ceea ce este foarte puţin, având în vedere domeniul în care noi operăm.

– Nu vin din cauza problemelor materiale, pentru că majoritatea locurilor sunt cu taxă.

– În primul rând din această cauză nu vin. Chiar cei care sunt la buget nu au posibilitatea să susţină costurile (cazarea, mâncarea). Pentru a veni în sprijinul acestei categorii de tineri am înfiinţat două filiale în cele mai sărace zone din România, în oraşele Călăraşi şi Slatina. Avem marea bucurie să constatăm că, după circa 12 ani de funcţionare, numărul studenţilor este din ce în ce mai mare, iar absorbţia pe piaţa forţei de muncă este de 80%.

– Vorbind de calitatea materialului uman pe care îl primiţi şi ţinând cont că nivelul de promovare la bacalaureat a fost în acest an de 56%, vă întreb cât de bine sunt pregătiţi studenţii?

– Categoric că nu sunt pregătiţi la nivelul pe care îl dorim noi. Dar asta nu ne scuteşte de misiunea de a încerca să acoperim lacunele din perioada de liceu. Numai că eu am senzaţia unei exagerări în ceea ce priveşte organizarea examenului de bacalaureat. Nu are nimeni interes într-o ţară normală să creeze nişte obstacole artificiale în faţa unui tânăr care îşi croieşte viitorul. În urmă cu vreo 15 ani am avut o mare surpriză, fiind într-o misiune în Statele Unite, să aflu că acolo examenul de admitere la facultate este extrem de simplu. Proba de admitere este limba engleză, cine ştie engleza intră la facultate. Dacă această putere mondială îşi permite să asigure accesul într-o universitate numai dacă ştii limba engleză este rău sau bine?

– Sunt de acord cu dumneavoastră, însă mă întreb, oare ştiu să citească tinerii care vin la universităţile noastre?

– Eu cred că la acest capitol stăm mai bine ca americanii. Ştiu să citească, chiar dacă au unele lacune, pe noi ne interesează la un tânăr capacitatea de a gândi, capacitatea lui intelectuală. Uneori instituţiile de învăţământ se formalizează, păcătuiesc prin nepromovarea dialogului, mizează pe memorare ori noi, ca universitate, exact asta nu facem, de aici probabil şi afluenţa mare de studenţi. Ne dorim să ne apropiem studenţii ca parteneri, ei nu trebuie priviţi ca şi competitori.

Au apărut noi specialităţi calate pe nevoile pieţei

– Învăţământul preuniversitar agricol a funcţionat cândva la parametri de vârf, dar acum lipseşte cu desăvârşire. Ar fi de folos reluarea lui?

– Sigur că ar fi de folos. Problema este să se creeze cerere. Plecând de la experienţa europeană, de la nevoile pe care le avem noi în economia reală, cred că ar trebui să avem în vedere învăţământul destinat meseriilor agricole. Mă refer aici la şcolile profesionale, le putem reînfiinţa fără probleme, pentru că nu avem oameni care să lucreze pe utilajele de azi. Este păcat că nu mai există aceste şcoli, mai ales că lucrătorii bine calificaţi sunt căutaţi şi bine plătiţi. În plus, trebuie să ne gândim la ceea ce a apărut nou în România, exploataţiile familiale private, care trebuie să fie conduse, deci am avea nevoie de o categorie de oameni – şefi de exploataţii private, care trebuie să parcurgă un alt mod de pregătire.

– Câte specialităţi aveţi acum în universitate?

– Avem 26 de specialităţi în 7 facultăţi şi ne-am orientat către ce ne cere piaţa. Dacă vorbim de economia agricolă, această specializare a generat o nouă facultate, de management, care este cea mai puternică şi unde sunt cele mai multe locuri, dar şi gradul de absorbţie pe piaţa de muncă este mare. S-au înfiinţat cadastrul, ingineria mediului, peisagistica, controlul şi expertiza calităţii produselor agroalimentare, inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism.

– La absolvire aceşti tineri îşi găsesc de lucru în profesia pentru care s-au pregătit?

– Cel mai important este să fie absorbiţi de piaţă, pentru că ei au posibilitatea, fiind angrenaţi într-o activitate, să-şi caute apoi în tihnă un loc de muncă pe măsura pregătirii lor. La universitatea noastră avem un nivel de absorbţie în primii 2 ani de 70%, ceea ce este extraordinar. Mai avem un domeniu, învăţământul la distanţă, care ne face o mare bucurie, pentru că absorbţia este de 98%, iar aici statul nu investeşte un leu, pentru că toate costurile sunt susţinute de candidaţi, prin taxă.

Gheorghe VERMAN

Pagina 2 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti