ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Sep 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Efectivele de animale și producția de carne la nivelul UE

În funcție de dinamica piețelor, de schimbarea tiparelor de consum sau a factorilor economici care au condiționat dezvoltarea anumitor sectoare zootehnice, numărul de animale și producția au înregistrat tendințe ascendente sau descendente, după caz. Statistica de față este raportată la efectivele naționale de animale înregistrate oficial de state și a fost realizată conform datelor anului 2019. Cifrele detaliate privind vârsta, sexul, categoria și tipul animalelor în ciclurile de producție sunt strânse o dată sau de două ori pe an la nivel regional și național. În statistica Eurostat sunt analizate doar datele referitoare la efectivele naționale de animale. Cifre mai detaliate pentru analiză sunt disponibile în baza de date online gratuită a Eurostat. Astfel, potrivit datelor, în 2019 în Uniunea Europeană existau 143 de milioane de porci, 77 de milioane de bovine și 74 de milioane de oi și capre. Puțin peste jumătate din producția de carne a Uniunii a provenit din sectorul suinelor, cca. 22,8 milioane de tone, iar producția de carne de pasăre a atins cifra de 13,3 milioane de tone.

Producția de carne de vită

Carnea de vită este obținută din sacrificarea bovinelor cu vârsta de cel puțin un an. Anumite rase de bovine sunt crescute special pentru carnea lor, dar acest produs poate proveni și de la exemplarele pentru lapte. Statisticile Eurostat fac referire la numărul și greutatea carcaselor de la abatoare, a căror carne este considerată bună pentru consumul uman. În 2019, la nivelul Uniunii Europene au fost produse cca 6,9 milioane de tone de carne de bovine (carne de vită și de vițel). Producția a fost mai mică decât cea din 2018 cu cca.  -1,4%.

Producția de carne de vită a înregistrat o creștere semnificativă după eliminarea cotelor de lapte la 31 martie 2015 pentru că unele dintre fermele mici profilate pe producția de lapte și-au încheiat activitatea și animalele au fost sacrificate. Până în 2013, a existat mai degrabă o tendință descendentă a producției de carne de bovine.

Din datele Eurostat, jumătate din carnea de vită UE a fost produsă în trei state membre: Franța (20,8%), Germania (17,9%) și Italia (11,7%). În ceea ce privește producția de carne de vițel, aproximativ 70% din total a fost produsă în trei state membre, și anume Olanda (26,4%), Spania (24,2%) și Franța (19,9%).

Producția de carne de porc, oaie și capră

La nivelul Uniunii Europene, în 2019 producția de carne de porc a fost estimată la 22,8 milioane de tone, cu o ușoară scădere de 0,7% față de 2018. Principalele două state membre producătoare de carne de porc sunt Germania, cu o producție de 5,2 milioane de tone în 2019, și Spania, cu o producție de 4,6 milioane de tone. În timp ce producția din Germania a fost mai mică în 2019, în scădere cu 2,2%, Spania a înregistrat un surplus de 2,4% a producției, fiind practic al șaselea an consecutiv de creștere. Și Olanda a fost privilegiată, cu o creștere puternică de 6%.

UE a produs aproximativ 0,5 milioane de tone de carne de oaie și capră în 2019, ceea ce a fost similar cu nivelul din 2018. Carnea de oaie a reprezentat cca 90% din producția totală combinată.

Trei sferturi din carnea de oaie a UE a fost produsă în Spania (27,6% ), Franța (18,4%), Irlanda (15,0%) și Grecia (11,7%). Principalii producători de carne de capră din statele membre UE sunt Grecia și Spania.

Producția de carne de pasăre

Producția de carne de pasăre produsă la nivelul Uniunii Europene în 2019 a fost estimată la cca 13,3 milioane de tone de carne de pasăre în 2019. Pe fondul unei tendințe ascendente, putem vorbi despre o creștere ușoară a producției cu 0,8%. Această creștere a plasat producția UE cu aproximativ 2,8 milioane de tone peste nivelul înregistrat în 2010, o creștere cumulată de aproximativ 27%. În 2019, principalii producători de carne de pasăre din UE au fost Polonia, cu 2,6 milioane tone, Spania, cu 1,7 milioane tone, Franța, cu 1,7 milioane tone, Germania, cu 1,6 milioane tone, și Italia, cu 1,4 milioane tone. În cazul acestor jucători importanți, nivelurile de producție au crescut cu următoarele procente: Italia – 6,3%, Spania – 4,2% și Polonia cu 1,9%). Franța, în schimb, a înregistrat o scădere de 2,0%. Când prețurile furajelor au fost deosebit de scăzute în perioada dintre 2013 și 2016, iar producția de carne de pasăre a crescut, prețul real pentru păsări a scăzut. Deși această presiune descendentă s-a diminuat în 2017 și 2018, a existat o scădere suplimentară în 2019, de 1,6%.


În 2019 repartiția populațiilor de bovine din Uniunea Europeană era următoarea: Franța (23,5%), Germania (15,1%), Spania (8,6%), Irlanda (8,5%), Italia (8,3%) și Polonia (8,1%). Aproape trei sferturi din exemplarele de suine ale Uniunii Europene se găseau în Spania (21,8%), Germania (18,2%), Franța (9,4%), Danemarca (8,9%), Olanda (8,3%) și Polonia (7,8%). Trei sferturi din oile  de pe teritoriul UE erau în Spania (24,8%), România (16,6%), Grecia (13,5%), Franța (11,4%) și Italia (11,2%). Două treimi din populațiile de caprine din UE aparțineau Greciei, urmată de Spania și România.


(D.Z.)

Modificarea Legii vânzării terenurilor nu trebuie făcută contra fermierilor, sectorului agroalimentar și României

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”   ., apreciază că proiectul de modificare și completare al Legii vânzării terenurilor intervine asupra unei legi organice, care a făcut obiectul unor consultări și dezbateri intense și care a fost deja trecută prin filtru Curții Constituționale a României cu privire la anumite aspecte reclamate de către actualii inițiatori, legea fiind promulgată de Președintele României și intrat în vigoare la 13.10.2020.

Considerăm total neadecvată și lipsită de fair play atitudinea Comisiei Juridice de Senat care a refuzat dezbaterea și a forțat trecerea tacită a proiectului în varianta inițiată, deși au fost transmise nenumărate solicitări din partea organizațiilor de fermieri, care au menționat că doresc dezbateri.

Obiectivul principal al Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan, actualizată la zi, este să reducă și să combată specula cu terenuri și fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E, iar acest lucru trebuie adăugat la scopul legii. Se impune reglementarea corespunzătoare a pieței funciare în vederea menținerii stabilității economice pe plan local, regional și național în vederea atingerii obiectivelor de interes național pe termen mediu și lung.

Recomandăm de asemenea elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în Romania, implementată cu sprijinul autorităților statului care țin de securitatea națională, cu date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arendașului, relația proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa, etc.

Suntem singura țară din UE care nu are o situație statistică din care să reiasă concret ce suprafață de teren este deținută în proprietate și ce suprafață este exploatată de străini pe persoană fizică sau prin intermediul unor societăți comerciale, pe acțiuni, fonduri de investiții, etc.

Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure, că forma proiectului legislativ aprobat, menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț al terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționez teren, rămânând ca în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine.

Așteptăm cu speranță ca parlamentarii să se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din țara noastră, să întreprindă toate demersurile legale pentru a dezbate acest proiect legislativ de mare importanță pentru România și să fim invitați la aceste discuții.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 3 organizații.

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BĂLUȚĂ

Săptămâna economiei și culturii arădene: o perspectivă mai largă asupra produselor arădene

Consiliul Județean Arad, în parteneriat cu Centrul Cultural Județean, a organizat și desfășurat, în perioada 30 august - 5 septembrie, acțiunea Săptămâna economiei și culturii arădene, ediția a II-a. Este vorba despre o suită de evenimente care au vizat cultura tradițională arădeană și întărirea identității locale printr-o serie de expoziții, conferințe, mese rotunde, care pun în valoare mecanisme de dezvoltare sectoriale și elemente de patrimoniu cultural material și imaterial arădean.

Am ales această perioadă pentru a ne asocia cu Târgul Internațional Agromalim, eveniment de impact pentru arădeni. În acest fel, au fost conectate două evenimente importante și apreciate de publicul arădean și de expozanți, fiindcă publicul câștigă o perspectivă mai largă asupra produselor arădene, iar expozanții beneficiază de vadul și de vizibilitatea Târgului Agromalim.

„Capacităm tineri importanți ai Aradului, personalități consacrate în domeniul lor de activitate. În acest scop am organizat o serie de conferințe culturale, care abordează aspecte legate de industria Aradului, de politicile

Seria evenimentelor a început marți, 31.08.2021, cu conferința Viitorul cercetării etnografice în județul Arad, continuând miercuri, 01.09.2021, cu simpozionul Istoria industriei și economiei arădene, urmată de un vernisaj al Complexului Muzeal Arad, care a avut ca temă aspecte importante ale industriei arădene din ultimul secol. 

Vineri, la Expo Arad, în pavilionul destinat administrației județene, a fost programată o întâlnire cu șapte dintre cei mai mari angajatori de la nivelul județului, fiind prezenți reprezentanți ai companiilor Leoni Wiring Systems, Kromberg&Schubert România, BOS Automotive Products România, Panduit, Textile Medicale SRL. Din domeniul public, au fost reprezentați cei mai mari angajatori, Compania de Apă și Compania de Transport Public.

Sâmbătă s-a desfășurat Gala administrației arădene, care marchează și împlinirea a 20 de ani de existență a Centrului Cultural Județean. Evenimentul a răsplătit performanța în administrație, dar și implicarea societății civile în proiecte administrative, cu influență majoră asupra oamenilor.  „Succesul unor administrații eficiente nu s-a rezumat doar la gestionarea eficientă a fondurilor proprii, canalizarea acestora spre prioritățile date de agenda cetățeanului, ci și prin curajul de a aborda noi direcții de dezvoltare, prin proiecte cu finanțări externe, prin asocieri administrative sau parteneriate. Sunt administrații locale care și-au îmbunătățit infrastructura edilitară – gaz, apă și canalizare, rețeaua educațională, asigurarea eficienței energetice etc. – atât pentru confortul și standardul de viață ale comunităților respective, cât și pentru a fi cât mai atractive pentru potențialii investitori. Alte administrații locale au investit inovativ în potențialul lor turistic, fie că a fost vorba de cultură, tradiție sau caracterul istoric al localităților. Însumat, aceste proiecte generează, la nivel local,  dezvoltare și bunăstare”, este de părere Iustin Cionca, președintele Consiliului județean Arad.

Arad

În cadrul Galei Administrației Arădene au fost premiate 24 administrații locale, în frunte cu Municipiul Arad și continuând cu șase orașe – Curtici, Ineu, Lipova, Pecica, Sântana, Sebiș – și 17 comune: Bata, Buteni, Cermei, Ghioroc, Grăniceri, Pilu, Pleșcuța, Săvârșin, Seleuș, Semlac, Socodor, Șagu, Șimand, Șiria, Vinga, Zărand, Zerind.

O categorie aparte, în cadrul Galei, a fost recompensarea partenerilor Consiliului Județean Arad, reprezentanți ai sistemului educațional, ai mediului economic și ai societății civile. Colaborarea cu cele două Universități arădene, „Aurel Vlaicu” și „Vasile Goldiș” reprezintă preocuparea administrației județene pentru asigurarea legăturii între sistemul educațional – calificarea profesională a noilor generații – și cerințele pieței muncii, a mediului de afaceri. De asemenea, premierea lui Paolo Lorenzi, unul dintre promotorii dezvoltării Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, arată preocuparea Consiliului Județean pentru sprijinirea economiei arădene. Nu în ultimul rând, parteneriatul cu societatea civilă a fost evidențiat prin premierea Asociației Rubio „Pro Copilărie, Pro Viață” (pentru implicarea în reabilitarea, restaurarea sau modernizarea unor simboluri ale Aradului), a Asociației „Cetatea Voluntarilor” (pentru contribuția determinantă în modernizarea unor secții din Spitalul Județean) și a preotului Sergiu Vlad Sandu, care prin proiectul său – Centrul de Tineret ,,Bucurie în Ortodoxie” – conferă tinerilor și copiilor un cadru creștinesc de relaxare și petrecere a timpului liber.

Trei frați din Rotbav duc mai departe o fermă veche de 300 de ani

Ferma Cățean din Rotbav, Braşov, este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generații... Este o modalitate de a duce mai departe tradiția locală din zona de munte: creșterea animalelor și producția de brânzeturi tradiționale.

Fermă integrată ...

„Viziunea noastră constă în faptul ca fiecare bucată de brânză produsă de noi să ajungă pe mesele celor care apreciază gusturile autentice, indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Misiunea noastră este să oferim de fiecare dată același gust, la fiecare îmbucătură, consumatorilor ce vor fi astfel transpuși pe o pășune înflorată, într-o zi caldă de vară, urmând cu sfințenie rețetele de familie și având grijă de bunăstarea animalelor noastre. Și ne motivează bucuria nemărginită că facem ceva durabil împreună, încrederea că ne avem unii pe alții, animalele fericite, peisajele ce ne taie răsuflarea şi mulțumirile oamenilor ce se bucură de roadele muncii noastre“, ne spune George Cățean.

Ferma Căţean este, în fapt, o continuare a activităţii mai multor generații, începută în urmă cu 300 de ani, când străbunii, și ei tot ciobani, au început să crească animale şi să producă brânză, ne spune tânărul fermier. „Activitatea este continuată de noua generație; cu sprijinul părinţilor şi al familiei am extins activitatea fermei, crescând şi efectivul de animale. Astfel, fiecare are un rol bine definit: eu am preluat partea de vânzări şi marketing, Silviu, fiind medic veterinar, se ocupă de bunăstarea animalelor, iar Ionuţ se ocupă de cabaline, fiind un renumit dresor şi cascador. Cu o istorie de peste 300 de ani, Ferma Cățean menține și rasele locale, încurajând perpetuarea acestora, în prezent deținând 100 de vaci Bălțată Românească și 1.500 de oi din rasele Țurcană și Țigaie. La animale avem doar rase locale. Pe lângă vaci și oi, în fermă avem dedicată o parte pentru creșterea cailor de rasă. De menționat este faptul că în fermă mai avem un efectiv de 30 de vaci de carne din rasa Charolaise. Totodată, deținem 150 ha de teren arabil și 200 ha de pășuni cu înaltă valoare naturală (HNV) care sunt, începând cu 2020, și certificate ecologic. Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creșterii animalelor (fân, lucernă, porumb, grâu) și obținerii unui lapte de o calitate deosebită.“

oi Rotbav Brasov

În plan… hub gastronomic

Ferma Cățean este un proiect care s-a dezvoltat în timp, în mare parte din resurse propii, ne mai spune brașoveanul. Anual sunt alocate resurse pentru investiții care să țină pasul cu tehnologia și optimizarea economică. Produsele sunt diversificate, mai adaugă acesta. „Laptele obţinut în fermă este prelucrat, după reţete tradiţionale, în spaţii autorizate, în vederea obținerii de brânzeturi: telemea de vacă, telemea de oaie, caș, urdă dulce, cașcaval maturat, telemea maturată, brânză de burduf, brânză în scoarță de brad, caș și cașcaval afumat. Rețeaua noastră de distribuție include un magazin propriu, magazinul ȘMAG înființat printr-un proiect cu finanțare AFIR, precum și rețeaua Carrefour, la Insula producătorilor locali din orașele Brașov, Ploiești și București (Carrefour Orhideea), dar și AFI Brașov, sistemul online de livrare la domiciliu. În prezent livrăm şi spre unele restaurante sau bistro-uri din Brașov, şi ne dorim să dezvoltăm o relație de cooperare cu Breasla Cârciumarilor din Brașov care are deja câteva proiecte faine pentru sectorul HORECA. Avem în plan pentru viitor să dezvoltăm la Rotbav un hub gastronomic.“

O fermă trebuie văzută ca o afacere care își câștigă independența economică din ce produce, mai specifică acesta. „Subvențiile dedicate nu sunt principalul motiv de a face agricultură, aceasta trebuie să fie foarte dinamică în timp la provocările pe care le aduce inovația și noile politici. Ne propunem să deschidem mai multe magazine proprii, primul în imediata vecinătate a fermei pentru a permite celor care tranzitează Rotbavul, și nu numai, să oprească și să ne guste produsele, ba chiar să rămână și la masă întrucât urmează să ne dezvoltăm local și pe zona de ospitalitate. Dorim să creștem așa cum se cuvine afacerea noastră de familie pentru a deveni nu doar un model, ci și pentru a dezvolta armonios zona noastră. Totodată, din 2017, ferma noastră este una deschisă (pentru vizite și rol educativ) și vrem să contiunăm și în această direcție. Suntem preocupați de viitor și de ambițiile pe care Uniunea Europeană le are pentru următorii 10 ani. În ceea ce priveşte dezvoltarea pe partea tehnică, ne propunem să implementăm proiecte noi prin care să modernizăm activitatea curentă prin achiziţia de echipamente noi, mai eficiente, să contruim o clădire nouă, ce o să găzduiască animalele şi o să le asigure condiţii de trai mult mai bune, să investim în energie sustenabilă şi regenerabilă atât în fermă cât şi la stână. Dezoltarea fermei se va face nu în direcția volumelor de producție (mai multe animale sau terenuri agricole), ci în direcția consolidării pe piață prin rezultate economice, financiare și de notorietate“, încheie George Cățean de la Ferma Cățean din Rotbav, Braşov.


Ce îi recomandă:

Brânzeturile Ferma Cățean au câștigat premii la nivel european:

  • O stea de aur pentru brânza de burduf, Institutul pentru Gust și Calitate Bruxelles;
  • Medalie de bronz pentru telemeaua proaspătă, International Taste Award;
  • Premiul special al juriului pentru telemeaua maturată, International Taste Award;
  • Certificarea produselor prin scheme de calitate;
  • Apartenența la conceptul SLOW FOOD.

Beatrice Alexandra MODIGA

Anamaria Sabie - un model pentru elevii care provin din mediul rural

Singura elevă din mediul rural, din judeţul Suceava, care a luat media 10 la Bacalaureat, în sesiunea iunie-iulie 2021, este Anamaria Sabie. Tânăra a absolvit Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din satul Băneşti, comuna Fântânele, şi este singura elevă a acestei şcoli care, după un parcurs foarte bun la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din municipiul Suceava, profilul ştiinţe sociale – engleză intensiv, a obţinut 10 la toate disciplinele susţinute la bacalaureat. Tânăra nu a luat meditaţii, dar a avut profesori foarte buni la liceu.

„Cine spune că în mediul rural nu se face şcoală se înşală!“

„Cine spune că în mediul rural nu se face şcoală se înşală! Am crescut în satul Stamate, din comuna Fântânele, şi sunt profund recunoscătoare că am putut fi martora unui mediu ce abundă în tradiţii, oameni simpli, ce se bucură pentru orice lucru mărunt.

Am obţinut la Bacalaureat media 10, una dintre cele mai importante realizări de până acum. Pentru această reuşită mă mândresc cu Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din Băneşti. Aş vrea să vă spun cu mâna pe inimă că nu mi-aş fi dorit să îmi petrec anii copilăriei altundeva. Am avut parte de profesori foarte bine pregătiţi, dedicaţi. Îmi doresc să-l amintesc pe fostul meu profesor de engleză din gimnaziu, domnul Nicolae Bodnaru, căruia îi datorez pasiunea pentru această limbă. De asemenea, mă gândesc la fosta mea dirigintă din clasele V-VIII, doamna profesoară de limba română, Mihaela Galan. Dumneaei m-a încântat cu un mesaj superb şi o voi admira toată viaţa: «Îţi mulţumesc că mi-ai oferit şansa să te dau exemplu generaţiilor de astăzi, care cu greu mai găsesc motivaţie să mai înveţe. Datorită ţie, vor vedea lucrurile diferit»”, ne-a spus Anamaria Sabie

„Învăţaţi, copii! Nu pentru părinţi sau pentru reputaţie, ci pentru voi“ este îndemnul unei absolvente de 10

Elevii din satele şi comunele României învaţă în continuare în condiţii grele, fapt care duce la o discrepanţă între rezultatele la învăţătură ale copiilor din mediul rural în comparaţie cu cele ale elevilor din oraşe.

Anamaria Sabie este mândră de ea şi de faptul că nu a fost inutilă munca pe care a depus-o în toţi anii de şcoală gimnazială, când şi-a dorit să înveţe la acelaşi liceu unde învăţase şi sora sa, care îi povestea mereu cât de „fain e la Liceul Pedagogic“.

„Învăţaţi, copii! Nu pentru părinţi sau pentru reputaţie, ci pentru voi. Gândiți-vă la viitor şi setaţi-vă în minte ceea ce doriţi să deveniţi, iar apoi munciţi din greu. Vă promit că am avut mereu timp să ies, să mă distrez, să mă odihnesc, dar niciodată să nu lăsaţi învăţatul în urmă. Îmi doresc să vă inspir să ţintiţi cât de sus puteţi şi sa găsiţi motivaţia necesară pentru a vă realiza visul. Vă doresc să alegeţi un liceu pe gustul vostru. Al meu a fost Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Suceava, pe care îl voi lauda constant, unde am învăţat atât de multe faţă de programa şcolară”, este îndemnul decaristei de la Pedagogic.

Cu modestie, Anamaria Sabie, adolescenta care a muncit pe brânci să-și depăşească limitele, să atingă performanţa, ne-a spus că nu a luat meditaţii, dar a avut profesori foarte buni la liceu, cu care a făcut pregătire după orele de curs împreună cu toţi ceilalţi colegi din clasă pentru a recupera ceea ce s-a pierdut cu învățământul online.

„Pentru a reuşi în viaţă nu este nevoie să te naşti într-un centru urban, ci de muncă şi dăruire“

De la profesoara de istorie Rodica Cozaciuc, diriginta absolventei Anamaria Sabie, am aflat că, în general, tinerii valoroşi din România provin din medii socioculturale favorizante care au permis dezvoltarea de competenţe şi aptitudini specifice, iar familiile au investit încredere şi resurse în formarea lor. Anamaria Sabie, din clasa a XII-a F, profil uman, specializarea ştiinţe sociale-engleză intensiv, de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Suceava, a demonstrat că un asemenea mediu sociocultural îl putem întâlni şi în lumea satului românesc.

„Absolventă a Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu“ din Băneşti, comuna Fântânele, Anamaria a înţeles că pentru a reuşi în viaţă nu este nevoie să te naşti într-un centru urban, ci de multă muncă şi dăruire.

Din anul şcolar 2017-2018, Anamaria, o domnişoară fragilă, dar puternică şi cu foarte multă personalitate, s-a integrat foarte bine în colectivul clasei a IX-a F, unde a întâlnit colegi care corespundeau foarte bine profilului său moral şi intelectual. O bună prietenă şi colegă, pe parcursul celor patru ani, a fost Daria Ciubotariu, care, de asemenea, a promovat examenul de bacalaureat cu nota 10. Este o plăcere să ai o asemenea elevă, inteligentă, plină de viaţă şi dornică de a se implica în orice activitate extracurriculară. Trebuie specificat faptul că eleva Anamaria Sabie a venit în clasa a IX-a cu un bagaj de cunoştinţe foarte bun, egal cu cel al elevilor proveniţi de la şcoli din mediul urban. După care, a perseverat şi a reuşit!

Obţinerea mediei 10 la examenul de bacalaureat se datorează unui cumul de factori: calităţile deosebite şi perseverenţa Anei, mediul familial, munca dascălilor de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din Băneşti şi calitatea actului educaţional prestat de Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Suceava“, a precizat profesoara Rodica Cozaciuc.

Dirigintele influenţează formarea intelectuală şi morală a elevilor

Personalitatea dirigintelui influenţează, în mod semnificativ, succesul desfăşurării procesului de învăţământ; la fel de mult personalitatea sa influenţează formarea intelectuală şi morală a elevilor cu care lucrează; Influenţa personală şi rolul dirigintelui nu pot fi înlocuite nici de manuale, nici de instrucţiuni, nici de pedepse sau recompense.

„Doamna dirigintă, profesoara de istorie Rodica Cozaciuc, m-a fascinat încă din clasa a IX-a. Sunt profund recunoscătoare pentru faptul că a fost atât de înțelegătoare și eficientă în a ne educa. O consider un om dedicat, ce a făcut din orele de istorie o plăcere categorică. Mulţumesc doamnei profesor Camelia Lorenţi ce ne-a delectat cu literatura română, pe care o preda cu atât de multă pasiune. Nu aș fi crezut că lecturile obligatorii ar putea conţine atât de multe simboluri şi aspecte demne de studiat. Părinţii şi sora mea sunt totodată un aspect esenţial în formarea mea. Mă bucur că am avut şansa de a-i face mândri“, a precizat Anamaria Sabie .

Anamaria spune că profesorii care i-au îndrumat paşii i-au deschis pasiunea pentru diverse domenii, precum oratoria, teatrul, psihologia, literatura, limba engleză, jurnalismul şi multe altele. Doreşte să urmeze Facultatea de Drept, să rămână în domeniul studiilor socio-umane, însă analizează şi posibilitatea alegerii unei alte facultăţi din România.

Un elev care învaţă bine nu se simte marginalizat prin faptul că provine din mediul rural

Pentru Anamaria Sabie anii de liceu au fost mai mult decât superbi şi se mândreşte cu colegii săi: cântăreţi, rapperi, olimpici, atleţi, actori, oratori, IT-işti… și „mai ales persoane minunate care merită garantat denumirea de «prieteni»“.

„Aş vrea să îndrum copiii care citesc acest articol să îşi aleagă bine prietenii. Căutaţi oameni mai buni decât voi, de la care să aveţi ce să învăţaţi şi care să nu vă invidieze când reuşiţi. Un astfel de prieten este fosta mea colegă de bancă, Daria Ciubotariu, care a obţinut şi ea media 10 la Bacalaureat. Îi mulţumesc din suflet pentru tot ce a făcut pentru mine şi că mi-a arătat ce înseamnă performanţa, înţelegerea şi libertatea de a povesti cuiva ce te frământă. Le mulţumesc tuturor colegilor mei, cu care mă voi mândri mereu.

Parcursul meu a fost presărat constant cu activităţi extraşcolare pe care mi-aş dori să le pot repeta. Acesta este un sfat pentru voi: implicaţi-vă în cât mai multe activităţi, vă garantez că veţi obţine amintiri de milioane. Nu m-am simţit niciodată marginalizată prin faptul că provin din mediul rural. Dimpotrivă, am fost privită în mod egal de către cadrele didactice care au văzut că îmi doresc să am rezultate frumoase. Nu vă eschivaţi şi nu rămâneţi în umbră!

Primul pas în vederea obţinerii unui lucru este să începi. Aşa că începeți să vă afirmaţi şi să arătaţi că sunteţi buni. Orice lucru v-ar pasiona, valorificaţi-l şi faceţi-l să vă reprezinte.

Mă bucur că am în sfârşit şansa de a transmite un mesaj foarte important tuturor generaţiilor. Lăsaţi gura lumii să vorbească. Cei din mediul rural ştiu că ceea ce facem va trece mereu prin filtrul gândirii celorlalţi. Acesta este un lucru peste care am trecut cu greu. «Ce spune lumea» nu contează. În schimb, contează ceea ce vă face fericiţi”, este îndemnul unei eleve de nota 10, Anamaria Sabie, pentru cititorii revistei Lumea Satului.

Silviu BUCULEI

IA românească a întâlnit chimonoul japonez într-un spectacol inedit

Sursă de inspirație pentru mari creatori de modă ai lumii, pictori, fotografi și chiar arhitecți, ia românească este identitatea noastră culturală. Portul popular românesc, iubit de personalități regale și vedete, poate că este prea puțin promovat și de aceea ne bucurăm ori de câte ori se organizează câte un eveniment ce are simbolurile sale în prim-plan.

Unul dintre cele mai frumoase omagii aduse iei românești a fost expoziția „Chimonoul întâlnește ia“, chiar în luna în care o aniversăm an de an, expoziție închisă cu un spectacol plin de simboluri puternice, pe muzică live interpretată de Jezebel, în prezența ambasadorului Japoniei în România, ES Hiroshi Ueda.

Organizat de Centrul Cultural Expo Arte și ARCUB, show-ul face parte din seria de evenimente „Fashion Moments“ 2021, ce poartă semnătura designerului și criticului de modă Alin Gălățescu. Spectacolul „Chimonoul japonez vs ia românească“ a fost un „demers spectacular și inedit, un exercițiu stilistic în premieră, ce demonstrează că aceste simboluri estetice sunt atemporale și pot oricând să facă parte din cele mai importante abordări. Au fost create personaje emblematice, unice, originale, prin accentul indus de fiecare cultură estetică, rezultând look-uri specifice universurilor plastice puse cu succes în dialog, dar perfect integrate viziunii secolului al

XXI-lea“, a spus Alin Gălățescu, directorul artistic al spectacolului. Alături i-au fost aproape designeri talentați, creațiile acestora impresionând publicul care și-a arătat preferințele prin ropote de aplauze. Printre cei care au semnat minunatele creații au fost: Aleha Toncea, Alexandra Calafeteanu, Atelier Bolero – Anca Balaș și Ketty Nicolescu, IE Clothing – Emilia Tudoran și Iulia Ghenea, Laura Caraman, Mihai Manciu, Mitiliane Couture – Andreea Simona, Raluca Soare – Parapli Soley. Accesoriile au fost realizate de Atelier Danessa, acestea reușind să pună în valoare creațiile designerilor fără a le știrbi din personalitate.


Spectatorii au putut admira o abordare unică a temelor de stilism în care cele două elemente tradționale vestimentare – ia românească și chimonoul japonez – au fost integrate în ținute moderne, ce întăresc caracterul atemporal al acestora.

Simbolistica iei tradiționale românești este profundă, găsim țesute elemente ce ne amintesc de soare, stele, pământ, flori, divinitate, natură, bine, rău și lupta dintre cele două forțe... Simbolurile de pe ia românească ne vorbesc despre iubire, respect, horă, familie, valori, viață, moarte, precum și despre trecerea în lumea de dincolo, lumea veșnică. Ia românească ne vorbește prin semnele țesute și despre trecut și viitor, despre anotimpuri, despre valori...


Simona Nicole DAVID

  • Publicat în Social
  • 0

Berzasca, de la satul minier de altădată, la primul... sat lacustru din România

Prin Berzasca trec toți turiștii și călătorii care aleg ca traseu Clisura Dunării. Dacă însă, ca orice om instruit, te informezi anticipat despre traseul unei vacanțe în această zonă, prima dată vei găsi informații nu despre localitatea ca atare, ci despre „satul lacustru“. Adevărul este că amenajarea de pe Dunăre este cea mai vestită și căutată, dar nu singura care merită vizitată, știută, povestită.

Comuna Berzasca (74 km amonte de Orșova și 58 km aval de Baziaș), din județul Caraș Severin, este atestată documentar din 1692, dar evident că așezarea există pe vremea ocupației romane și chiar de mai înainte, așa cum sugerează descoperirile arheologice din zonă. Numele vine din slavonă, „bîrza“ însemnând „repede“, pesemne de la afluenții Dunării, care se învolburează la fiecare ploaie mai mare, în căderea lor rapidă de pe versanți. Localitatea are în componență satele Berzasca, Bigăr (cel mai izolat), Cozla (sat minier), Drencova (strămutat lângă Berzasca în timpul lucrărilor hidroenergetice de pe Dunăre) și Liubcova, având o populație de peste 2.800 de locuitori, într-o multiculturalitate specifică Banatului Montan: români, sârbi, cehi, bulgari, romi. De exemplu, satul Bigăr a fost înfiinţat în 1826-1827, prin colonizarea cu cehi din regiunea Boemia, iar Liubcova (1690), cândva cu populație pur românească, a preluat numele de la sârbii ce s-au stabilit pe aceste meleaguri.

Înainte de minerit

În urmă cu trei decenii, comuna avea economie puternică, bazată în principal pe industria extractivă a cărbunelui și mai puțin pe exploatarea lemnului. Când economia a căzut, mai cu seamă mineritul, peste toată suflarea de acolo s-au așezat resemnarea, sărăcia, teama, lipsa de perspectivă. Curând însă norocul le-a surâs; dar e un „noroc“ cu un fel de ochi care plânge, fiind vorba despre războiul din fosta Iugoslavie și embargoul energetic decretat de ONU. România a fost nevoită să-l respecte, ca stat candidat la NATO. Bine, asta se spunea oficial... Fiindcă chiar și autoritățile știau – și au închis ochii –despre contrabanda cu combustibil de pe Dunăre, de la granița cu Serbia. Este un adevăr pe care nu-l ocolesc nici documentele localității (monografia): „pe fondul unei supravegheri deficitare (n.n. – intenționată, spun alții) se intensifică în acei ani contrabanda cu produse petroliere în Clisura Dunării, proces în care se implcă și mulți cetățeni ai comunei. În acea perioadă are loc pătrunderea unei importante mase monetare în zonă, ceea ce a adus la creșterea fulgerătoare a veniturilor locuitorilor. Aceștia și-au construit case ori le-au renovat pe cele vechi, în general au investit mult în dezvoltare. Nivelul de trai a crescut semnificativ.” Finalizarea conflictului armat a tăiat și veniturile, iar oamenii au revenit la viața normală. Se închideau și ultimele mine, iar la orizont se întrevedea iar decăderea... Cât de cât viabile mai erau (și sunt și astăzi) activitățile secundare precum agricultura, transportul fluvial, pescuitul.

Și după minerit

Asta până când Primăria Berzasca a rezolvat, cum-necum, cu proiecte europene ori finanțări guvernamentale și județene, infrastructura: s-au reparat căile rutiere, s-a aprovizionat zona cu apă potabilă în sistem centralizat, s-a introdus canalizarea... Plus că situarea pe DN 57 Drobeta-Moravița este un avantaj major. Chestiuni numai bune pentru încurajarea turismului, fiindcă aceste sate riverane fluviului în principal pe turism se pot bizui de aici înainte. Dar să vedem ce mai oferă localitatea, în afară de Dunăre (defileul Baziaș-Gura Văii). În primul rând, are o natură bogată, zona făcând parte (nu în totalitate) din Parcul Național Porțile de Fier (oarecum limitativă ca perspectivă de dezvoltare, dar nu într-atât încât să împiedice o anumită bunăstrare măcar pentru o parte a populației). Regiunea este predominat de munte (Munții Almăjului și Locvei), cu văi adânci și înguste, maluri abrupte și culmi ce nu depășesc însă 700 m altitudine. Relieful a permis imaginarea unor trasee de la Berzasca înspre: cascada de tuf „Pisătoarea“ și peșterile Gaura Cornii,  Dumbrăvița Mică și Pepa, Voinicovăț, Cleantul Panzii și Cleantul Zbegului, Socolovăț, Zamonita, precum și traseele Debeliug-Bigar, Trescovăț și Șvinița-Tricule, Valea Sirinia. Ultimul, care se suprapune cu o vizită în satul izolat Bigăr, urmează cursul de apă Sirinia, de unde se desprind peisaje încântătoare, dar remarcabile sunt stâncile colorate, grație rocilor diverse, în uimitoare nuanțe de trandafiriu, până la verde. Ca obiective de vizitat ar fi Cetatea Dranco, cu zidurile rămase în mijlocul apelor, ruinele mănăstirii de la Sirinia, Cetatea dacică de la Stenca Lubcovei, Biserica Ortodoxă Sf Mihail și Gavriil, construită în 1772. Bineînțeles că vedeta locului rămâne Dunărea, pe lângă care s-au construit 8 unități de cazare, cu 157 de locuri. Este indiscutabil însă că celebritatea este adusă de complexul Egreta, prima stațiune lacustră de pe Dunăre, din România, denumit și „sat plutitor“, a cărei popularitate crește de la an la an, fiind printre recomandările asociațiilor turistice din întregul Banat Montan.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism
  • 0

Morăritul, o meserie pe cale de dispariție

În anii 1990, membrii familiei unui electrician care nu s-au speriat să încerce ceva absolut nou pentru ei – morăritul, şi încurajați de câțiva localnici au pus cărămidă peste cărămidă și au construit prima moară de grâu și de porumb cu valțuri din localitatea Probota, județul Iași. Cu trecerea anilor, prin muncă și devotament, sprijinit de întreaga familie, morarul-electrician aduce comunității ieșene uleiului de floarea-soarelui presat la rece, ne spune Cecilia Țugulia, fiica morarului din comuna ieșenă, care a continuat tradiția și a dus business-ul la un alt nivel, investind într-o brutărie cu produse naturale.

Pe vremuri… curtea morii era plină!

morarit

„Aici am copilărit, aici am construit, aici am clădit, am pierdut, aici am câștigat, aici s-au întâmplat multe lucruri. Tatăl meu, aici de faţă, și mama au pornit această moară; este o afacere de familie pornită în anii ’90, după Revoluție. În momentul în care a venit această perioadă, lumea a înțeles libertatea cum a dorit, tatăl meu a înțeles libertatea în a-și schimba domeniul de activitate, el a fost electrician“, a precizat antreprenoarea ieșeană Cecilia Țugulia.

Morarul Mircea Păvăluță spune că a avut o cotitură în evoluția sa profesională. „Un gând divin m-a îndemnat să mă apuc de morărit. A fost o nevoie a comunei, a fost pur și simplu cheia pe care am împărtășit-o mai departe în familie. A fost greu, dar am izbutit, cu ajutorul Celui de Sus. Mă gândeam că fac ceva util oamenilor pentru că nu exista o moară de grâu aproape de localitatea Probota. Și atunci am plecat de la această idee: să vin în ajutorul oamenilor, sunt un fel de patriot“, adaugă morarul ieșean.

Era o nevoie locală, iar acest lucru i-a motivat spune Cecilia. „Putem spune că suntem niște oameni sensibili la nevoile celorlalți, am avut ocazia să facem ceva… și am făcut-o cu tot dragul pentru cei care aveau nevoie pentru că nu puteai să îți sacrifici o săptămână din viața ta ca să te duci până la moară și să vii cu câțiva saci înapoi. Pe vremuri, curtea morii era plină de căruțe, era neîncăpătoare, tata măcina zi și noapte în sezonul de vârf. După datele tehnice ale utilajelor, capacitatea morii este de 600 kg/oră, în funcţie de produs. Am și o presă de ulei de floarea-soarelui presat la rece, cu o capacitate de 120 kg/oră.“

„Hai să facem o brutărie!“

brutarie panificatie

A fost un parcurs firesc, spun aceștia. „De la moara de grâu și moara de porumb a apărut moara de furaje, din moara de furaje a apărut presa de ulei, ne-am îndreptat fix spre toate nevoile comunității din care facem parte. Am făcut acest lucru pentru că, la 30 de ani distanță de momentul în care tata a deschis această moară, meseria aceasta de morărit este pe cale de dispariție. Nu știu câți morari cunoașteți dumneavoastră. Eu îl știu doar pe tata! El este cel care a fost modelul meu de unicitate, de continuitate, modelul meu de dăruire și, atunci când am avut ocazia să am un timp de respiro și să mă uit mai atent către afacerea tatălui meu, am observat că este în declin. În acel moment am intervenit așa cum am considerat eu de cuviință, așa cum el i-a propus familiei acum 30 de ani, «Hai să facem o moară!», eu le-am propus acum «Hai să facem o brutărie!», dar hai să o facem într-un alt fel decât se face la ora actuală în Iași, și anume să facem o pâine cu maia fără drojdie, o pâine fără conservanți, aditivi, amelioratori și coaptă în mod tradițional, la cuptor cu lemne, așa cum coceau bunicii mei. Atunci tata a zis că nu o să fie ușor; recunosc, a și avut dreptate, dar ce mă motivează pe mine este ceea ce l-a motivat și pe el: dorința celor din jur de a consuma un produs cât mai bun, cât mai curat și de a oferi mai departe celorlalți din experiența noastră, din dăruirea noastră și din produsele noastre care sunt 100% curate și naturale. Și o să vă mai spun un lucru, tata nu ne-a spus lucrul acesta niciodată, că ar vrea să facă o brutărie; în momentul în care eu m-am apucat de această idee, prieteni de-ai lui mi-au mărturisit că acesta era de fapt visul lui“, adaugă Cecilia.

Era necesar să închidem lanțul, specifică morarul. „Una este să oferi un semiprodus și alta este să oferi un produs final; aceasta a fost ideea mea de la început, dar nu am avut curajul să o pun în aplicare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Călătorie pe Valea Teleajenului, de la Iorga până la... „Babele la Sfat“

Prahova are trei mari destinații turistice: Valea Prahovei, cel mai solicitat traseu din țară, cu stațiunea Sinaia, supranumită „Perla Carpaților“, Valea Slănicului, cu orașul Slănic drept punct de atracție, și Valea Teleajenului, ce și-a luat denumirea de la râul cu același nume. Astăzi vom scrie despre cea din urmă destinație, care se deschide practic cu orașul Vălenii de Munte și se termină cu stațiunea Cheia (Măneciu), situată pe DN1A, la graniță cu Brașov. Ce are un turist însă a vizita pe acest traseu, în afară de maxima atractivitate a Munților Ciucaș?

Începem cu Vălenii de Munte...

...un mic orășel de deal, a cărui faimă începe odată cu Universitatea Populară de Vară, înființată de marele istoric Nicolae Iorga, în anul 1908. Localitatea are câteva locuri ce nu trebuie ratate:

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga“ este amenajat în casa unde istoricul a locuit constant între anii 1910 și 1940. Clărirea monument istoric, realizată în secolul al XVIII-lea, în stil românesc, este împărțită în interior de o tindă mediană în două părți, fiecare având două camere: biroul și dormitorul, pe de o parte, și salonul de primire al doamnei Ecaterina Iorga și salonul mare al oaspeților, pe cealaltă parte. Elementul particular îl constituie cerdacul larg, sprijinit de o coloană formată din 12 stâlpi. După 1910, profesorul Nicolae Iorga a construit corpurile B și C, ce adăposteau dormitoarele copiilor, bucătării și sufragerie. În muzeu pot fi văzute mobila familiei, tablouri, documente despre activitatea istoricului, fotografii etc.

Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului funcționează în sediul refăcut al clădirii anexe a „Școlii de misionare”, înființată  tot de Iorga, în anul 1922. Acesta este de dată recentă, fiind  consacrat ocupațiilor și meșteșugurilor tradiționale ale zonei, cu tot ceea ce înseamnă acestea: țesături, costume populare, război de țesut, atelier de tâmplărie, obiecte vechi de gospodăria țărănească etc.

Muzeul de artă religioasă „N. Iorga“ este amenajat în clădirea în care a funcționat Școala de Misionare Naționale „Regina Maria“, inaugurată la 19 august 1922, în prezența suveranei României Mari, regina Maria, care acordase patronajul său noii instituții. Școala a fost amenajată în niște vechi case boierești din sec. al XIX-lea, puse la dispoziție de banca Almășanu. Expoziția de bază, amenajată în două săli, cuprinde icoane pe lemn din secolele al XVII-lea al XIX-lea, sfeșnice din argint și alamă, cruci din lemn și metal, veșminte preotești (mitra, brâu, epitralul, badernita), acoperitoare de potir din secolul al XIX-lea, potire din argint aurit, călimari de brâu, cărți vechi bisericești, scoarțe din lână, candele.

În Văleni mai pot fi vizitate obiective precum Muzeul Natura Văii Teleajenului, Biserica Mănăstirea, monument de arhitectură, și casa poetului Miron Radu Paraschivescu.

Și continuăm cu Cheia...

...sătucul consolidat pe lângă mănăstirea cu același nume, dar care a cunoscut, după 1990, o explozie imobiliară teribilă, când s-au construit pe toate văile în jur de 600 de vile și case de vacanță.

Manastirea Suzana

Mănăstirea Suzana, prima destinație înainte de a intra în Cheia, situată într-un cadrul natural de excepție, își are începuturile prin 1740, când o ardeleancă înstărită de la Săcele, Stanca Arșicu, călugărită sub numele Suzana, construiește o biserică din bârne de lemn pe locul  ruinelor Schitului Valea sau Cornul Caprei, distrus de turci la sfârșitul sec. al XVII-lea. La început, schitul se numește Sf. Nicolae și ființează cam 100 de ani. În 1840, o altă Suzana, Albuleț de data aceasta, după numele de familie, aduce reparații semnificative schitului, prin extinderea bisericii. Mai târziu, în timpul stareței Natalia Perlea, prin anii 1875-1882, se construiește actuala biserică, la a cărei zidire este folosită piatra de râu. Pictura este realizată în 1882, de pictorul Petre Nicolau și în 1976, restaurarea îi aparține artistului plastic Gheorghe Vânătorul. Catapetasma, o piesă de mare rezistență, este sculptată în lemn de cireș, împodobită cu icoane pictate în ulei. Dar cea mai căutată rămâne, firește, icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, adusă de ardelencele care s-au călugărit la Suzana. De atunci s-au adăugat chiliile, paraclisul (1911), casa pelerinului (cu 40 de locuri de cazare), colecția de artă religioasă etc.

Muzeul de mineralogie „Flori de Mină“, de dată recentă, expune, în 22 de vitrine, 170 de piese grupate pe criterii științifice riguroase. Vizitatorii au la dispoziție un sistem informatizat care oferă și alte date despre miraculosul domeniu al florilor de mină. Interesant: doritorii pot achiziționa diverse obiecte de podoabă, realizate din cristale, precum și minicolecții de flori de mină.

muzeu rainer

Muzeul de Antropologie Francisc I. Rainer (1874-1944) este amenajat în casa de vacanță a marelui savant,  aducând în prim-plan viața, opera și activitatea medicului, profesorului, cercetătorului care a instituționalizat antropologia românească și a înscris-o în circuitul valorilor științifice internaționale. Acesta este dotat cu echipamente electronice de ultimă generație, care permit vizitatorului să urmărească filme pe teme de antropologie, dar și -atenție!, să afle diverse date interesante despre propria-i persoană (profil psihologic, bioritm sau fizionomie).

Mănăstirea Cheia datează din secolul al XVII-lea. Mai apoi, prin 1797, apare însemnarea că schitul se afla „în loc pustiu și între piietri, fiind locuit de 19 monahi“ (hrisov domnesc – Alexandru Ipsilanti), prin anii 1830, acesta se pare că a ars din temelii. În 1834, la chemarea episcopului Chesarie al Buzăului a fost adus aici ieroschimonahul Damaschin Bârsan, originar din Săliștea Sibiului, care înalță din temelie impunătoarea biserică de zid cu hramul Sfânta Treime, chiliile, clopotnița și gospodăria anexă. Pictura este realizată de zugravul Naum. Intervine apoi o perioadă de declin după secularizarea averilor mănăstirești, dar în 1909, starețul Grigorie Munteanu-Georgescu readuce înflorirea lăcașului, prin adăugarea paraclisului. Războaiele mondiale aduc o nouă decădere, dar ulterior se fac din nou renovări, consolidări, extinderi.

Cadrul natural este, ca peste tot în munții României, unul de rară frumusețe, fie și numai dacă am pomeni de stâncăriile cu dimensiuni și forme geomorfe diverse: turnuri – Babele la Sfat, Mâna Dracului, Turnul lui Goliat, Turnul Roșu, Colții Bratocei, Colții Zăganu, Ciuperca, Colțul Nitrii; ciuperci de piatră – Tigăile Mari și Tigăile Mici; sfinxuri – Sfinxul Bratocei; vârfuri și creste – Vârful Ciucaș (1.954 m), Vârful Gropșoare (1.883), Vârful Tigăile Mari (1.845), Vârful Bratocea (1.827), Vârful Zăganu (1.817), Vârful Muntele Roșu (1.765), Vârful Tigăile Mici (1.717); abrupturi calcaroase și grohotișuri etc. Fără doar și poate, cel mai spectaculos arată muntele atunci când înflorește bujorul roșu, care dă senzația că muntele ia foc...

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism
  • 0

Îmbunătățirea calității nutriționale a cărnii și ouălor prin includerea diferitelor suplimente antioxidante în dieta păsărilor

În zilele noastre, consumatorii sunt interesați de produse alimentare cu valoare nutrițională crescută, fără conservanți artificiali sau alți aditivi alimentari. În acest cadru, dezvoltarea de produse din carne cu conținut scăzut de grăsime și/sau niveluri mari de acizi grași nesaturați, în special acizi grași n-3, este de dorit ca strategie în controlul patologiilor cardiovasculare și inflamatorii. Însă, îmbogățirea conținutului de acizi grași n-3 este corelată cu o mai mare incidență la oxidare lipidică, cu efecte biologice nocive și un impact negativ asupra sănătății. Așa cum oxidarea poate cauza ruginirea și deteriorarea în cazul metalelor, un tip de oxidare similară are loc și în cazul nutrețurilor și a hranei furajere, rezultând râncezirea grăsimilor, distrugerea vitaminelor A, D și E, pigmenții (carotenoizi) și aminoacizii vor avea valori energetice biologice mai scăzute în cadrul rețetei. Drept consecință, este importantă nu doar îmbunătățirea valorii nutriționale a alimentelor, ci și minimizarea oxidării lipidice pentru a oferi produse alimentare mai sănătoase și sigure pentru consumator. Strategiile nutriționale prezintă o serie de beneficii întrucât animalele vii pot distribui eficient compușii către țesuturi, iar această abordare este mai sigură datorită obținerii unor produse din carne ce asigură cantități tolerabile pentru oameni. Pentru a contracara procesele oxidative, în ultima perioadă s-au studiat o serie de suplimente cu proprietăți antioxidante în hrana animalelor. Exemple în acest sens sunt: vitaminele (C, E), mineralele (Zn, Cu), compușii fenolici.

Animalele nu sunt capabile să sintetizeze vitamina E, prezența ei în țesuturi fiind total dependentă de dietă. Astfel, s-a demonstrat că suplimentarea dietei cu α-tocoferil acetat protejează acizii grași și colesterolul de oxidarea ouălor și a cărnii de pasăre proaspătă sau gătită. Există mai multe recenzii despre efectele protectoare ale tocoferolilor în inhibarea oxidării lipidice la păsări și alte animale. Suplimentarea cu diferite surse de tocoferoli scade apariția compușilor primari și secundari de oxidare, ceea ce influențează aroma și mirosul responsabile de râncezirea cărnii de păsăre și a ouălor.

Cuprul este cunoscut ca promotor al oxidării lipidice, însă acesta este folosit și ca supliment deoarece, în doză mare, are efect antimicrobian și de potențare a creșterii. În urma suplimentării cu cupru, s-a remarcat reducerea proporției acizilor grași saturați din grăsimea abdominală și scăderea conținutului de colesterol din ouă, plasmă și mușchi la pasăre. Relația dintre cupru și metabolismul lipidic poate fi observată în capacitatea deficiențelor de cupru de a cauza hipercolesterolemie la șobolani.

Zincul este un element ce face parte din sistemul enzimatic antioxidant drept cofactor pentru SOD (superoxid dismutaza). Suplimentarea cu zinc a dietei păsărilor la o doză de 20 g/kg reduce consumul de furaj și greutatea corporală. Suplimentarea cu 0.2-20 g zinc/kg furaj de pasăre pe o perioadă scurtă de timp (mai puțin de 3 săptămâni) a cauzat creșterea concentrației de zinc în ficat, rinichi, pancreas și splină. În plus, suplimentarea cu zinc poate duce la alte efecte benefice: îmbunătățește performanța animalului și atenuează oxidarea lipidică la animalele crescute în stres termic. S-a dovedit, de asemenea, că suplimentarea dietei cu zinc a crescut conținutul de seleniu din carne, fără efecte asupra stabilității oxidative.

Compușii fenolici se găsesc răspândiți în natură într-o mare diversitate. Suplimentarea dietei păsărilor cu frunze deshidratate și/sau alte părți ale plantelor precum oregano, rozmarin, cimbru s-a practicat pentru studierea performanțelor, stabilitatea oxidativă a cărnii și calitatea cărnii de pasăre. Mai mulți autori au arătat că suplimentarea cu ulei de oregano și rozmarin poate crește retenția și protecția α-tocoferolului din carne, explicându-se astfel efectul sinergic când sunt adăugate împreună α-tocoferol acetat și uleiuri esențiale. Activitatea polifenolilor depinde de consumul lor, de biodisponibilitate și retenția tisulară a organismului; activitatea lor poate varia mult, dar în general este scăzută. Potrivit unor autori, izoflavonoidele sunt cele mai bine absorbite din clasa polifenolilor, în timp ce antocianii și proantocianidinele sunt cele mai slab absorbite. Activitatea antioxidantă in vitro a polifenolilor nu este neapărat corelată cu capacitatea antioxidantă in vivo. Deși se cunosc puține despre rolul fiziologic al polifenolilor, cercetările sugerează că o concentrație scăzută în țesuturi pare să fie suficientă pentru exercitarea mai multor efecte biologice, precum și o pontențială activitate antioxidantă.

La păsări, suplimentarea dietetică cu acești polifenoli confirmă că acești compuși exercită efecte antioxidante asupra musculaturii scheletice post-mortem. Polifenolii din plante sunt antioxidanți multifuncționali întrucât acționează ca agenți reducători, antioxidanți donori de hidrogen și agenți de chelatare.

Așadar, abordările nutriționale în vederea obținerii de alimente valoroase din punct de vedere nutritiv și care să satisfacă cerințele consumatorilor încă reprezintă o practică eficientă folosită în cercetările din domeniul zootehnic.

Mihaela SĂRĂCILĂ

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.


Studiu finanțat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin proiectul ADER 9.1.2./14.10.2019


 

Abonează-te la acest feed RSS