ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Sep 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Pagube însemnate pentru proprietarii de livezi

Pomicultorii din zona Fălticeni au avut serios de suferit după vijelia care s-a abătut asupra zonei la sfârşitul lunii august, vijelie însoţită şi de grindină. Aşa cum am aflat chiar de la fermieri, au existat zone unde vântul puternic şi gheaţa, de dimensiunea unui ou de porumbel care a căzut mai bine de 10 minute, au lovit atât de tare încât au pus la pământ fructele pe sute de metri liniari de livadă. În alte locuri au fost semnalate cazuri în care pomii au fost efectiv smulşi din pământ. Pentru că în ultimii ani livezile de pomi fructiferi nu au putut fi asigurate, daunele provocate de capriciile vremii trebuie să le suporte integral proprietarii acestora.

Gheaţa a afectat şi producţia anului viitor

Pomicultorii din zona Fălticeni au fost loviţi în acest an de grindină de cinci ori. Aproape toţi, pe rând, au suferit pierderi din cauza acestor fenomene meteo care, în acest an, s-au concentrat mai mult ca niciodată pe bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni.

Cele mai mari pierderi le-a produs grindina căzută pe 24 august, fiind peste 100 de hectare de livezi afectate. Pagubele sunt însemnate, iar deocamdată nimeni nu i-a anunţat pe fermierii din Fălticeni ce soluţii au pentru recuperarea acestora.

„Vorbim de aproximativ 100 de hectare, 50 de hectare pe raza comunei Rădăşeni şi 50 de hectare în zona municipiului Fălticeni. Cel puţin 50 de hectare sunt afectate în proporţie de 100%. Este afectată atât producţia de anul acesta, cât şi o parte din producţia anului viitor, prin distrugerea mugurilor de rod. Prin afectarea ramurilor se asigură porţile de intrare pentru boli şi dăunători, fapt pentru care, în zilele următoare, pomicultorii se pregătesc să intervină cu tratamente specifice menite să reducă efectele negative.

Afectarea masei foliare determină, de asemenea, acumularea de rezerve reduse, motiv pentru care pomii vor fi şi mai sensibili şi mai expuşi la intemperiile din anotimpul rece“, a spus Elena Gogu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava.

Gheaţa a pus la pământ zone întregi din livezi, producţia din acest an fiind în bună parte compromisă.

La Fălticeni, doi pomicultori mari au afectare totală la livezile din zona Ţarna Mare. Aici, grindina a distrus în proporţie de 100% toţi merii, iar prin afectarea ramurilor nu este compromisă doar producţia pe anul acesta, pomii având de suferit după aceste fenomene extreme 2-3 ani. În judeţ s-au mai raportat calamităţi în urma căderilor de grindină din luna august în localităţile Cornu Luncii şi Buneşti.

La Rădăşeni, 75% din cele 400 de hectare de livezi cu măr din comună, afectate de grindină

Inginerul Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Fălticeni, susţine că, la o primă „strigare“, pagubele sunt estimate la 250.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.

Gheaţa a lovit atât de tare, încât în unele livezi ramurile au rămas complet fără frunze şi fructe. Culturile de măr ale fraţilor Onea, fermierii cu cea mai mare suprafaţă de livadă de măr din Fălticeni, sunt distruse în proporţie de 95%. La fel de gravă este şi situaţia din livezile deţinute de inginerul Mihai Fîntînaru, unul dintre cei mai experimentaţi pomicultori, care are zeci de ani lucraţi la fosta Staţiune de Cercetare şi Dezvoltare în Pomicultură din Fălticeni.

În localitatea vecină, Rădăşeni, în livada fermierului Gheorghiţă Panţiru au fost rupte toate ramurile din locul unde au fost altoite, fiind înregistrată daună totală. Nici vestitele livezi de prun ale rădăşenenilor nu au scăpat de vremea extremă, dar pierderile sunt mai mici pentru că fructele erau ajunse la maturitate sau aproape de coacere şi vor putea fi industrializate.

Primarul comunei Rădăşeni, Neculai Perju, de profesie inginer horticultor, ne-a precizat că 75% din cele 400 de hectare de livezi cu măr sunt afectate şi o furtună atât de violentă şi abundentă în precipitaţii sub formă de gheaţă, care să provoace pagube atât de mari, nu a mai văzut până acum.

Şi furtuna din 28 iulie a provocat pagube pomicultorilor, iar o parte dintre ei au depus cereri pentru a obţine sprijin financiar guvernamental în vederea acoperirii daunelor. După episodul de vreme extremă din 24 august, pomicultorii afectaţi nu au mai depus cerere deoarece nu mai speră că vor primi bani, pagubele fiind imense.

Urgia s-a abătut asupra pomicultorilor cu o lună înainte de începutul culesului roadelor, iar producţia de anul acesta este compromisă aproape în totalitate. Puţinele fructe care au mai rămas, dacă vor ajunge la maternitate vor pleca, cel mai probabil, către fabricile de sucuri naturale. Preţul la kilogram este însă mic şi nu va acoperi investiţiile, mai ales că nici subvenţiile nu-i ajută prea mult pe fermieri.

Suceava şi zona Fălticeni, în afara Sistemului Naţional Antigrindină

Într-o situaţie similară se află şi legumicultorii care au pierderi la fel de mari, mai ales cei care cultivă roşii, ardei, vinete în câmp deschis şi posesorii de solarii care trebuie să îşi înlocuiască cât mai repede folia de pe culturile protejate.  Fermierii din zonă spun că este necesară montarea unui sistem de rachete antigrindină, similar celor din Vrancea, Iaşi şi Vaslui, care să protejeze producţia de fructe şi legume de căderile de gheaţă. Şi specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava spun că se caută soluţii pentru înfiinţarea unui punct de lansare în cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi, care să protejeze şi culturile din zona judeţelor Suceava şi Botoşani sau înfiinţarea unei alte unităţi.


Pomicultorii afectaţi nu sunt asiguraţi pentru că firmele evită să încheie contracte cu ei tocmai din cauza riscului mare de compromitere a producţiei din cauza fenomenelor meteorologice. Fiecare pomicultor afectat va anunţa primăria de care aparţine care sunt pagubele suferite, iar autoritatea locală va anunţa mai departe Prefectura, cu scopul întrunirii Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia se vor evalua pagubele. Din păcate, nu există la acest moment vreo formă de ajutor aprobată de statul român pentru agricultorii sau pomicultorii afectaţi de fenomene meteo.


Silviu BUCULEI

Căpșuni de Aroneanu, un business ieșean local cu livrare la domiciliu

Cultivarea căpșunilor este o idee de afaceri profitabilă chiar și pe suprafețe mici. O demonstrează Marius Lungu de la Căpșuni de Aroneanu, un tânăr ieșean care a decis în urmă cu 5 ani să înființeze o plantație de căpșuni pe o suprafață de 1,5 ha în localitatea Aroneanu, din județul Iași. Deși căpșunul are multiple sensibilități, mai ales la boli și la condițiile climatice, tânărul fermier a reușit să pună pe picioare o cultură roditoare, cu fructe care se vând cât ai bate din palme. A mizat pe soiul Albion și a investit în jur de 50.000 de euro. Eforturile sale au fost răsplătite, ținând cont că, doar anul trecut, producția totală a fost de 15 tone / ha.

Livrare după recoltare

cultivatori de capsuni

„Am o plantație de căpșuni, pe o suprafață de aproximativ 1,5 ha, care a fost înfiintață în urmă cu 5 ani, începând cu jumătate de hectar. Pe parcurs am tot mărit suprafața, iar soiul de căpșuni cultivat este Albion, apreciat ca fiind cel mai gustos și ale cărui caracteristici se apropie cel mai mult de cele ale soiului de căpșuni autohton. Încă de la începutul anului nu a fost chiar așa cum ne-am dorit, a fost frig, apoi au venit căldurile, vom vedea în toamnă ce se mai întâmplă cu vremea. Am avut pierderi de 30% din cauza vremii. Într-un an recoltăm de trei ori, cu o pauză între recoltări; în acest moment suntem la a treia înflorire, iar anul trecut am recoltat până pe 10 noiembrie. Totul depinde de vreme, până dă bruma. La început a fost greu pentru că nu știam ce înseamnă munca în agricultură, nu știam ce înseamnă căpșuni, dăunători, boli, dar aceste aspecte le înveți pe parcurs. La început, venind dintr-un domeniu total diferit, al instalațiilor, și locuind în oraș nu am avut contact cu agricultura. Am considerat că produsul trebuie să ajungă cât mai repede și cât mai proaspăt la consumatorul final, nu neapărat prin supermarketuri sau prin alte lanțuri de magazine și astfel am decis să colaborăm cu magazine de cartier, respectiv băcănii. La început am livrat personal, iar de cca. un an colaborăm cu o firmă de catering care ne ajută să facem livrările direct la domiciliu“, ne spune producătorul ieșean.

Tot ce se recoltează în aceeași zi se și livrează, specifică acesta. „Ambalăm căpșunile în caserole, le etichetăm și se fiscalizează tot pentru că suntem pe societate comercială; o caserolă de 500 g ajunge undeva la 10 lei. Cifrele producției totale, ca să zic așa, le vom vedea abia la sfârșitul anului, dar oricum anul acesta avem mai puțin faţă de anul trecut cu 30%; în 2020 am avut în jur de 15 tone/ha“, adaugă ieșeanul.

Nu te îmbogățești, dar ai un trai decent!

Întreaga investiție ajunge undeva la 50.000 de euro, cost total, precizează Marius Lungu. „Să nu creadă cineva că se îmbogățește dintr-o plantație de căpșuni, noi în 5 ani încă nu am amortizat tot, dar poți avea un venit decent. Pe viitor sper să reușesc să mențin această suprafață. Aș fi dorit mai mult, dar să fiu sincer stau în plantație 16 ore pe zi, iar restul acasă cu familia. Este obositor. Eu îi sfătuiesc pe tineri să se apuce de agricultură pentru că, așa cum este cazul căpșunilor, produsele locale sunt tot mai căutate datorită gustului.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru un tânăr din Remeți pe Someș, județul Maramureș, producția de afine este la mâna firmelor de distribuție

Afinul este unul dintre cei mai apreciați arbuști fructiferi, o astfel de cultură putând fi productivă chiar și după 30 de ani de la înființare. O plantație de afine intră pe rod la circa trei-patru ani de la plantare, iar maturitatea deplină este atinsă la vârsta de șapte-opt ani. Atunci afinul are capacitatea să ofere până la 9-12 tone la hectar, uneori chiar și mai mult, în funcție de soiul folosit.

În România, plantațiile de afin s-au dezvoltat în ultimii ani, însă este loc în continuare. De exemplu, tânărul cultivator Florin Mureșan, din satul Remeți pe Someș, județul Maramureș, a ales să cultive două soiuri pe o suprafață de aproximativ un hectar, mai mult ca un hobby, începând cu anul 2016.

Prețul unui kilogram de afine poate varia de la 2,75 euro până la 4-4,5 euro în funcție de sezon

afine

„În tinerețe tatăl meu, fiind pădurar și locuind la un canton silvic, a înființat o plantație de 0,07 ha de afin. De aici a pornit dragostea pentru aceste fructe. În timp, cu ajutorul copiilor, am reușit să înființez și eu o astfel de cultură, insuflându-le și lor dragostea pentru afine. Am considerat că este un hobby, nu o afacere. Tot aici am construit o cabană mică, unde toată familia se simte minunat, iar munca în plantație devine o plăcere. Tehnologia acestei culturi am învățat-o în timp, din mers, și astfel reușim să producem fructe sănătoase și de o bună calitate atât pentru familie, cât și pentru clienți“, adaugă tânărul cultivator.

cultivatori afine

Succesul unei afaceri cu afine pornește de la materialul săditor folosit, ne spune tânărul maramureșean. Acesta are două recomandări esențiale pentru cei care vor să înființeze o astfel de plantație: să opteze pentru două-trei soiuri diferite de afin și să cumpere arbuști cu vârsta de doi ani și care au un sistem radicular bine dezvoltat. „Avem două soiuri, unul timpuriu, numit Spartan, și altul târziu, Eliot, ambele cu gust deosebit și calități pe măsură. În prezent, plantația noastră se întinde pe o suprafață de 1,16 ha. Despre producție pot să vă spun că suntem la mâna naturii întrucât anul trecut am fost afectați de grindină, pierzând 25-30% din fructe. Chiar și așa am obținut 8.000 kg. Tratamentele fitosanitare aplicate sunt minimale, cele în repaus vegetativ (unul toamna târziu și altul toamna devreme), după care aplicăm două tratamente preventive cu fungicid, insecticid și acaricid. Dar problema cu care ne-am confruntat a fost excesul de apă din sol. Având în vedere că plantația a fost înființată la sfârșitul lunii iunie a anului 2016, noi ne declarăm mulțumiți de producția obținută. Din păcate, producția de afine este la mâna firmelor de distribuție, în zonă existând doar o firmă de colectare, iar prețul nu poate fi negociat. Prețul la început de sezon este între 4-4,5 euro/kg, iar în prezent a scăzut la 2,75 euro/kg. Celor care vor să înființeze o astfel de cultură le recomand să o facă cu multă dăruire și pasiune. Din punct de vedere agrotehnic să țină cont de trei lucruri: pH-ul solului, sursa de apă și plantele să fie sănătoase. Ne dorim să ne extindem și avem terenul necesar, dar din nefericire proiectele prin intermediul fondurilor europene sunt greu de accesat, dacă nu chiar imposibil pentru noi“, încheie Florin Mureșan din Remeți pe Someș, județul Maramureș.


Cum înființăm o plantație de afine

Înainte de plantare trebuie să pregătim terenul. În primul rând vom curăța solul, îl vom nivela și vom face o arătură de desfundare de circa 40 cm. În acest moment putem încorpora în sol și gunoi de grajd. În cazul în care avem de-a face cu un teren cu permeabilitate redusă se realizează și o scarificare.

Se recomandă ca plantele să aibă cel puțin 2 ani, cu o înălțime de circa 40 cm. Distanțele de plantare care se folosesc în mod uzual sunt de 3×1 m. Toamna este cel mai bun moment de plantare. Specialiștii recomandă ca plantarea să se facă cu amestecul de pământ fixat pe rădăcini în urma udării abundente a substratului înainte de a scoate materialul săditor de la stratificat.

De asemenea, este indicată mulcirea suprafeței din jurul plantei, circa 50 cm de jur-împrejur, cu rumeguș, paie, frunze sau alte materiale vegetale, ori cu folie agrotextilă.

O investiție într-o plantație de afin poate ajunge la 17-18.000 euro pe hectar întrucât numai arbuștii ne costă undeva la 10.000 de euro. Este o investiție foarte mare, dar se compensează cu faptul că fructele au foarte mare căutare pe piața românească; prețul de valorificare este cel mai ridicat dintre toate prețurile fructelor mici, iar producțiile nu sunt deloc de neglijat.


Beatrice Alexandra MODIGA

Zi de sărbătoare în templul florii-soarelui

Începuturile au loc în anul 1962, când de la marea școală a ICAR-ului București a sosit la Fundulea un om predestinat pentru a face din floarea-soarelui „regina mapamodului“. Acest om a fost dr. ing. Alexandru Viorel Vrânceanu.

Printr-o muncă înrobitoare și cu o inteligență sclipitoare, acest om a reușit în anul 1971 să realizeze, ca prioritate mondială, primii hibrizi comerciali de floarea-soarelui cu puternic efect heterozis. A reușit nu numai să amelioreze floarea-soarelui, ci și să formeze o echipă de buni specialiști în acest domeniu care să țină sus steagul în confruntarea cu celelalte companii din țară și străinătate.

În acest spirit a avut loc și Ziua florii-soarelui în luna august, la care au participat o mulțime de fermieri din sudul țării, cercetători de la diferite stațiuni și reprezentanți ai fermierilor, precum Ion Cioroianu și dr. ing. Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Primirea invitațiilor a fost făcută de dr. ing. Elena Petcu, director științific al institutului, și de câţiva angajați ai institutului care au înmânat câte o mapă cu cele necesare fiecărui participant.

Prima parte s-a desfășurat în cocheta sală de ședințe a institutului, unde dr. ing. Pompiliu Mustățea, director general al INCDA-Fundulea, a salutat prezența tuturor invitaților și a prezentat preocupările institutului în domeniul ridicării nivelului de genetică și ameliorare a florii-soarelui.

A urmat dr. ing. Maria Păcureanu, care de aproape patru decenii se ocupă de sănătatea plantelor de floarea-soarelui și de aprofundarea geneticii în acest domeniu. La cei mai noi hibrizi realizați de institut a prezentat principalele însușiri agronomice.

Participanții au adresat întrebări cărora le-au răspuns cercetătorii din institut. La clarificarea problemelor a participat și dr. ing. Marian Verzea, fostul director general al institutului, precum și dr. ing. Ion Toncea, un veteran al cercetării științifice, cu o activitate de peste 45 de ani. În partea a doua a acestei activității, toți participanții s-au deplasat la câmp și au vizitat, în primul rând, loturile demonstrative, unde au văzut concret comportarea fiecărui hibrid de floarea-soarelui.

Rețin aprecierea dr. ing. Dumitru Tudoran – directorul SCDA Mărculești, care spunea că „sunt foarte buni acești hibrizi de talie mică pentru că sunt rezistenți la frângere și se recoltează ușor prin comparație cu hibrizii înalți ai unor companii.“

În continuare s-a vizitat câmpul de ameliorare, unde tânărul ing. Florin Anton a prezentat atât în câmp, cât și în tunele preocupările colectivului pentru crearea noilor hibrizi.

S-a reținut că, până în anul 1990, au fost creați și omologați 14 hibrizi de floarea-soarelui.

După 1990 a existat o oarecare stagnare, dar activitatea s-a reluat și până în 2006 au fost omologați încă 17 hibrizi, plus 6 hibrizi realizați în cooperare cu unele companii private.

S-a scos în evidență faptul că în ultima perioadă accentul s-a pus pe noile cerințe ale pieței și pe exigențele tot mai mari ale fermierilor. Astfel s-au creat hibrizi cu potențial înalt de producție și cu conținut ridicat de ulei. Din cauza schimbărilor climatice s-au solicitat hibrizi cu rezistență la rasele noi de mană și lupoaie. În ultimii ani au fost realizați și hibrizi rezistenți la erbicidele de tip imidazolinone și sulfnomilureice precum: FD15E27; FD15CL44; FD16CL50; FD18E41; FD18CL58; FD19E42; FD20CL70.

În final, după cele văzute în câmp, participanții au plecat convinși că INCDA-Fundulea deține încă o puternică bază genetică pentru crearea hibrizilor de floarea-soarelui care să răspundă celor mai exigente pretenții.

Dr. ing. Vasile POPESCU

Soluții tehnice prezentate la plantația de viță-de-vie din cadrul SCDVV Iași

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași a fost de curând gazda unui eveniment organizat de compania Corteva Agriscience & DaBacco, unde a avut loc prezentarea tehnică a culturii viței-de-vie. Soluțiile tehnice prezentate la plantația de viță-de-vie din cadrul stațiunii au demonstrat încă o dată că fără știință, tehnologii și tratamente chimice corect dozate și aplicate nu poți să fii competitiv și să ai o bună eficiență economică.

La mijlocul lunii august, în cadrul Stațiunii de Cercetare Viticolă din Iași, compania Corteva Agriscience, alături de partenerii DaBacco, a încununat cu succes rezultatele anului 2021, iar reprezentanții celor două companii au arătat și demonstrat fermierilor prezenți din Regiunea de N-E a Moldovei rezultatele foarte bune obținute în condițiile unui an dificil.

„Suntem o companie preocupată să aducă molecule noi care să fie în conformitate cu reglementările Uniunii Europene. Produsele aplicate trebuie să scadă nivelul reziduurilor, lucru care trebuie să se regăsească în pașaportul vinului pe care fermierii trebuie să-l aibă atunci când fac export și atunci când comercializează vinul în țara noastră. De aceea, produsele Corteva se integrează cu succes în tehnologia unei ferme viticole și putem spune că noutatea absolută pentru anii 2020 și 2021 a fost Zorvec Zelavin Bria, produsul care a reușit să controleze cea mai dăunătoare boală, respectiv mana viței-de-vie. Folpet este o moleculă nouă pentru piața europeană și putem spune că are o acțiune de contact bună, dar și un efect foarte bun pentru bolile secundare, cum sunt putregaiul sau antracnoza, boli pe care le controlează secundar. Zorvec Zelavin Bria se încadrează cu succes în aplicarea unei scheme în controlul manei pentru că, aplicându-l în perioada înfloritului, reduce presiunea apariției bolilor. Pe lângă acest produs, Corteva are în portofoliu și produsul Talendo Extra. Astfel, culturile au o protecție foarte bună și împotriva făinării și când spun acest lucru mă refer la două substanțe active chimice foarte importante, și anume tetraconazol, un triazol care are efect bun pe făinare, și produsul deja consacrat, Talendo. Iată că cele două substanțe active încununează cu succes un nou produs, Talendo Extra“, a precizat în cadrul evenimentului George Andron, director de vânzări pentru culturi speciale România și Republica Moldova, Corteva Agriscience.

„Totodată, când vorbim de protecția plantelor este nevoie și ca tratamentele fitosanitare să fie aplicate corect. De aceea, partenerii noștri DaBacco au venit cu tehnica necesară în plantațiile de viță-de-vie și astfel fermierii au putut să vadă cele mai noi tehnologii aplicate acestei culturi. Mă refer la lucrări aplicate atât la sol, cât și la butuc, de aceea aplicând o tehnică bună avem o presiune mică în ceea ce privește declanșarea bolilor. În cadrul Stațiunii Viticole de la Iași partenerii DaBacco au reușit să arate noile tehnologii tuturor fermierilor din zonele cărora ne-am adresat. Sperăm astfel să contribuim cu o calitate înaltă în producerea strugurilor pentru ca rezultatul final să fie un vin de calitate“, a mai adăugat George Andron.

SCDVV IAȘI, un partener pe măsură al celor două companii și gazda evenimentului: „Le-am arătat fermierilor din Regiunea de NE a Moldovei tehnologii noi, inovative, ce se impun în plantațiile viticole. Produsele fitosanitare pe care le-am folosit la Stațiunea Viticolă în anul climatic 2021 sunt Zorvec Zelavin Bria, Talendo Extra, aplicate atât înainte de înflorit, cât și după înflorit, două tratamente unul după altul, după care am folosit și Karathane, iar pentru molie am folosit Laser“, a specificat dr. ing. Cătălin Alexandru, director executiv SCDVV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Irigaţiile, încă un vis neîmplinit

Scriam cu ceva ani în urmă în acest spațiu despre nevoia de apă în câmp pentru asigurarea realizării unor producții stabile. Și mai spuneam atunci că nimic nu poate constitui prioritate înaintea asigurării securității alimentare.

Ei bine, după aproape zece ani mai nimic nu s-a întâmplat în sensul celor apreciate la vremea respectivă.

Mă întrebam atunci – o fac și acum – cum ar fi să mă trezesc într-o zi și să aud pe toate canalele de ştiri că România este pe primul loc în Europa la producţii agricole obţinute, că are cea mai mare suprafaţă agricolă amenajată hidroameliorativ, inclusiv cu scopul protejării mediului, şi că a devenit de ceva vreme una dintre cele mai căutate destinaţii ale investitorilor, evident, nu doar străini.

Ar fi, cu siguranţă, posibil un astfel de scenariu dacă am avea guvernanţi responsabili, cu experienţă şi viziune, care să ştie cum să prioritizeze lucrurile nu doar pe hârtie, ci şi prin proiecte efectiv implementate în teritoriu.

La începutul anilor ’90 niciunul (dintre cei care au luat frâiele ţării în mână) n-a ştiut sau mai degrabă n-a vrut să valorifice proiectele valoroase elaborate până atunci, proiecte pe care nu trebuia decât să le eficientizeze şi să le actualizeze tehnologic.

Dar vremea a trecut şi ţara parcă nu-şi găseşte calea. Luptele politice, goana după putere fac să se uite de nevoile celor cărora li s-au... cerşit voturile la alegeri.

Revenind la priorităţi, un guvern responsabil pentru administrarea ţării ar trebui, spun specialiştii neancoraţi politic, să înceapă cu infrastructura şi irigaţiile. Infrastructura – pentru a se facilita accesul în zonele de interes economic şi turistic, suficient de multe pentru a aduce plus-valoare comunităţilor, irigaţiile – pentru a exploata la maximum potenţialul agricol de care ţara dispune din belşug. Să nu mai vorbim de angrenarea economiei în ansamblu, pe orizontală şi verticală.

Mă simt obligat să reamintesc – pentru a nu ştiu câta oară – că apa este principalul factor limitativ al producţiei agricole, iar, în condiţiile în care anii secetoşi se succed la intervale din ce în ce mai scurte, asigurarea acesteia pentru culturile agricole este din ce în ce mai acută.

România, din fericire – spun iarăși pentru a nu știu câta oară – dispune de numeroase bazine hidrografice şi, ca urmare, de imense cantităţi de apă care, bine şi raţional valorificate prin sisteme de aducţiune poate nu întotdeauna simple, ar putea rezolva problema fluctuaţiei nivelurilor de producţie, cu consecinţe benefice asupra... siguranţei naţionale până la urmă. Nu-i puţin lucru să asiguri hrana necesară propriului popor, ba chiar să poţi şi controla pieţe cu produse agroalimentare.

Pe de altă parte, asigurarea apei pe terenurile agricole, alături de perdelele forestiere de protecţie şi alte lucrări hidroameliorative, ar putea contribui substanţial la îmbunătăţirea mediului, la limitarea fenomenului de deşertificare etc. Sunt lucruri ușor de înțeles, dar se pare greu de prioritizat, de așezat înaintea intereselor individuale, de grup sau politice.

Să sperăm totuşi că raţiunea va învinge şi... irigaţiile – ca să mă refer doar la acestea – nu vor rămâne doar un vis.

Ion BANU

Agromalim: Utilajele agricole, piesa de rezistență a ediției de anul acesta

După un an și jumătate de restricții cauzate de pandemia de COVID-19, Aradul și-a redeschis porțile pentru Agromalim, un eveniment cu tradiție de 30 de ani organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Arad, la Expo Arad Internațional.

Cele patru zile de târg (2-5 septembrie) au reconfirmat importanța acestui tip de evenimente atât pentru om – căci suntem ființe sociale, cât și pentru afaceri. Până la urmă, restricțiile înseamnă un acces limitat la informație și la potențialii clienți, iar această barieră de comunicare nu poate avea decât efecte negative. Și nu vorbim doar de afaceri afectate, căci agricultura și domeniile conexe sunt „piese“ de rezistență în economia oricărei națiuni, iar lipsa acestor importante segmente înseamnă un pericol asupra siguranței și securității alimentare. „Această nenorocită pandemie a întrerupt relația și comunicarea între fermierii noștri și cei care contribuie cu materii și materiale pentru bunul mers al agriculturilor. Acesta este cel mai mare câștig al acestui eveniment și sperăm ca nimic niciodată să nu mai întrerupă această comunicare între agricultori și producători de inputuri din agricultură, inclusiv reprezentanți ai băncilor“, a menționat Vaida Bela, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Cimi Enache: „Feed-back-ul din partea fermierilor a fost bun“

Oricât de mult ar evolua tehnologia, un parteneriat este mai puternic și eficient pentru toate părțile implicate dacă se încheie, pe lângă contract, cu o strângere de mână în timp ce partenerii se privesc în ochi. Tocmai de aceea și organizatorii au făcut un efort uriaș reușind în trei săptămâni să redeschidă porțile Agromalim. În alți ani, organizarea se făcea în trei luni. „În acest an a fost mult mai complicat să organizăm acest eveniment, dar companiile au fost alături de noi și ne bucurăm că am reușit. Suntem mulțumiți că împreună am reușit să facem o ediție foarte bună, spunem noi, și ne bucură că și feed-back-ul din partea fermierilor a fost bun. Ne bucurăm că oamenii care au venit să viziteze expoziția au avut ce vedea“, ne-a spus Cimi Enache, responsabil cu organizarea Agromalim, CCIA Arad.

Peste 30.000 de metri pătrați cu noutăți din agricultură

La ediția din această toamnă, cu numărul 31, au fost prezente peste 180 de companii care au expus pe o suprafață de 30.000 de metri pătrați. Expoziția s-a desfășurat cu respectarea normelor de siguranță și securitate impuse de autorități, „respectiv termometrizarea non-contact la intrarea în târg și masca în spațiul interior“, a declarat Gheorghe Seculici, președintele CCIA Arad. Din programul Agromalim 2021 a făcut parte și o serie de prezentări pe teme de actualitate și de interes pentru toți cei din agricultură și domenii conexe. Astfel, toți cei dornici să afle noutăți despre inovație în horticultură, zootehnie, automatizare, agricultură de precizie, produse agroalimentare, tehnică de ambalare, servicii de consultanță și programe de formare profesională au avut ocazia să discute direct cu specialiști ai expozanților, respectiv companii din România, dar și din Ungaria, Germania, Olanda, Cehia, Bulgaria, Ucraina etc.

Ofertă variată de tractoare, mașini și utilaje agricole

Soluțiile propuse de principalii jucători de pe piața mașinilor și utilajelor agricole au rămas și în acest an printre „vedetele“ târgurilor și expozițiilor, implicit și la ediția cu numărul 31 a Agromalim. Importatori ai celor mai cunoscute mărci mondiale și producători din România au atras atenția, ca de obicei, cu oferta variată de tractoare, mașini și utilaje agricole.

Tractoare în ediție specială la standul NHR Agropartners

Fermierii și toți cei pasionați de utilaje agricole au avut ce să vadă și în zonele dedicate celor mai noi și performante echipamente și utilaje. De exemplu, la standul NHR Agropartners au fost inclusiv tractoare în ediție specială, dar și combine de recoltat și prese de baloți, încărcătoare cu braț telescopic JCB, semănători, cultivatoare și grape cu discuri marca Poettinger, mașini de stropit, tăvălugi (tot mai interesante pentru fermieri în ultimul timp) etc. „Am venit cu o parte dintre utilajele pe care le avem în portofoliu, nu puteam veni cu toate pentru că avem foarte multe, dar avem cel puțin câte un utilaj de la aproape fiecare firmă pe care o reprezentăm în România și, dintre acestea, aș vrea să amintesc în primul rând încărcătoarele cu braț telescopic de la JCB, care sunt toate modele noi, cu motoare noi, cu transmisii Power Shift sau cu variație continuă (...), apoi la tractoare avem de asemenea motoare cu emisii poluante reduse – Stage V, ca și la combine. Avem două modele de tractoare cu transmisii cu variație continuă și într-o ediție specială negru metalizat – așa-numitul Warrior (Luptător) care pentru noi reprezintă tractoarele din gama de puteri mai mari, adică 250 – 350 CP, care au și garanție extinsă la 3 ani“, ne-a explicat dr. ing. Florin Neacșu, director general adjunct NHR – Agropartners

Noul New Holland T8 Genesis la standul AgroConcept

Și AgroConcept a participat cu o ofertă bogată de utilaje și echipamente, printre atracții fiind noul tractor lansat anul acesta din gama New Holland, mai exact T8 Genesis cu integrare completă a platformei digitale New Holland PLM Intelligence pentru agricultură de precizie. „Lansat anul acesta, modelul T8 Genesis a făcut un tur de forță prin țară și va continua după campania de prășitoare, urmând ca de la anul să populăm țara cu acest model nou de 400 CP“, ne-a spus Daniel Coroiu, director de vânzări AgroConcept.

Tamburi de irigat RUBIN, produse aniversare Mecanica Ceahlău

La 100 de ani de activitate, Mecanica Ceahlău a lansat noua gamă de utilaje ce rezolvă una dintre marile probleme ale fermierilor: tamburii de irigat RUBIN. Concept 100% românesc, sistemul de irigații cu furtun pe tambur și aspersor reprezintă soluția eficientă pentru fermierii preocupați de necesarul cantității de apă pentru culturile înființate. „Suntem prezenți la târg cu o noutate pentru a sărbători cei 100 de ani activitate, este vorba despre tamburul de irigat RUBIN în două variante, respectiv 300 și 350 de metri. Pe lângă produsul aniversar suntem prezenți împreună cu partenerul nostru din zonă, Agroline, și mai avem expuse în stand Solaris de 5 metri și semănătorile de prășitoare, de păioase, mașini de erbicidat marca Mecanica Ceahlău și tractoarele Steyr, pe care le avem în distribuție de peste 7 ani“, a explicat Ionuț Moraru, directorul de vânzări Mecanica Ceahlău.

Printre noutățile IPSO Agricultură au fost utilajele de prelucrare a solului

Noutățile expuse de IPSO Agricultură la Agromalim au fost în primul rând utilajele care prelucrează solul – de la performer până la semănătoare, precum și tractoare din toate gamele pe care IPSO le are, din gamele medii și mici. „Am adus la expoziție și tractoare ce pot acoperi nevoile fermelor mici și mari. De asemenea, am expus o combină din gama medie spre mare, pentru fermele medii sau mari“, a conchis Ștefan Țicău, specialist produs – combine, IPSO Agricultură.

Simona Nicole DAVID

APIA a demarat plata ajutorului de stat în sectorul bovin

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de miercuri, 15 septembrie 2021, demarează autorizarea la plată a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în conformitate cu OUG nr.58/2021.

Suma totală autorizată la plată este de 225.529.364,50 lei din care:

  • pentru efectivul de bovine - 700.117,60 lei
  • pentru cantitatea de lapte - 829.246,90 lei.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcție de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga și valoarea calculată în funcție de cantitățile de lapte, în tone, produse și valorificate, eligibile până la concurența plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență.

Cuantumul stabilit pe cap de animal este în valoare de 140,37 lei iar cuantumul pe tona de lapte este de 541,87 lei.

Precizăm că au fost depuse 93.618 cereri iar în urma verificărilor administrative efectuate a rezultat un număr de 93.005 cereri eligibile pentru un număr total de 1.301.561 capete animale eligibile și o cantitate de lapte eligibilă de 79,039.708 tone.  

Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;

b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

Sursa: apia.org.ro

 

APIA primește Cereri de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat - sM 8.1

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 15 septembrie 2021 – 28 februarie 2022, se primesc Cereri de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite (sesiunea 6/2021), aferentă Măsurii 8, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 6/2021 este de 6.537.930 euro.

Completarea Cererii de Sprijin se realizează online și se depune pe suport de hârtie la Centrele Județene APIA sau al Municipiului București.

Aplicația electronică M8 pentru depunerea online a cererii de sprijin va putea fi accesată din pagina principală a site-ului APIA și este însoțită de instrucțiuni de utilizare.

Potențialii beneficiari parcurg următoarele etape premergătoare depunerii cererii de sprijin:

  • Identificarea cu sprijinul APIA a suprafețelor care urmează a fi împădurite,
  • Elaborarea proiectului tehnic de împădurire de către persoane fizice sau persoane juridice de specialitate atestate (costurile aferente acestor servicii se vor plăti la prima cerere de plată),
  • Obținerea avizului Gărzii Forestiere pentru proiectul tehnic de împădurire; în vederea avizării, proiectul tehnic de împădurire se depune la Garda Forestieră cu cel puțin 10 zile înainte de încheierea perioadei de depunere a cererilor de sprijin la APIA.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidul Solicitantului (pdf).

Prin această schemă se acordă sprijin financiar pentru înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere de protecție.

Sprijinul financiar, acordat ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime, după cum urmează:

  • Primă de înființare a plantațiilor forestiere (Prima 1), care acoperă inclusiv costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire - acordată pentru toți beneficiarii schemei,
  • Primă anuală (Prima 2), pentru o perioadă de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreținere și îngrijire a plantației forestiere şi pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi – acordată în funcție de categoria de beneficiar și tipul de teren.

Beneficiarii schemei pot fi deținătorii publici și privați de teren agricol și formele asociative ale acestora. Deținătorii de terenuri agricole și neagricole proprietate a statului și/sau deținătorii de terenuri agricole și/sau neagricole proprietate a unităților administrativ teritoriale (UAT) sau asociații ale acestora, beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.”

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a angajamentului, este de 7.000.000 euro.

Informații detaliate pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite se regăsesc postate pe site-ul APIA. la adresa: http://www.apia.org.ro

Ce crede Comisia Europeană: Cum se vor transforma zonele rurale până în 2040

Văzut de multe ori în interdependență cu agricultura și silvicultura, mediul rural oferă mai mult de atât: spațiul de locuire și muncă pentru o treime dintre europeni, atractivitate turistică, un punct central în cadrul tranziției ecologice și un sistem socio-economic dinamic care ar putea fi un punct de reziliență în fața unei crize sanitare sau economice.

Totuși, discrepanțele între urban și rural în ceea ce privește nivelul de venituri și accesul la servicii și infrastructură reprezintă în continuare principala provocare pentru realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.

Ce lecții au fost învățate din criza Covid-19? Cum ar putea ajuta digitalizarea la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și cum ar putea arăta satele noastre în următoarele decenii?

Rural sondaj eurobarometru agr

Provocări și oportunități pentru zonele rurale – o viziune pe termen lung

Conform statisticilor Eurostat, aproximativ 30% din populația Uniunii Europene locuiește în spațiul rural, iar o altă treime în orașe mici și suburbii, reprezentând zona de tranziție între urban și rural. În total, ariile rurale acoperă 83% din suprafața UE, însă nivelul lor de dezvoltare și problemele cu care se confruntă nu sunt uniforme.

Datele Comisiei Europene, dintre care merită amintit Eurobarometrul zonelor rurale, inițiat în aprilie anul curent, arată că principalele probleme din mediul rural sunt: depopularea, îmbătrânirea populației, accesul limitat la servicii (sănătate, educație, infrastructură), nivelurile reduse de venituri, conectivitatea redusă cu alte regiuni sau cu mediul urban și oportunitățile limitate în ceea ce privește investițiile și locurile de muncă (de multe ori agricultura, zootehnia și silvicultura fiind singurele domenii de activitate).

Plecând de la aceste constatări, reprezentanții Comisiei Europene, în virtutea articolului 174 din TFUE, propun, ca parte a noilor politici comune europene, un set de măsuri și directive menite să revitalizeze zonele rurale europene și să crească atractivitatea lor. Prezentată și dezbătută în cadrul mai multor consultări publice (cea mai recentă fiind la începutul lunii iulie), strategia Comisiei pentru zonele rurale are ca țintă finală anul 2040 și prevede elaborarea și adoptarea unui Pact Rural și a unui Plan de Acțiune Rurală.

Care sunt necesitățile urgente în mediul rural

Din cercetările care stau la baza celor două inițiative europene a reieșit că peste 50% dintre locuitorii din mediul rural consideră infrastructura de transport și conexiunile cu centrele urbane cea mai presantă necesitate, urmată de accesul la servicii și facilități de bază, cum ar fi apa și energia electrică, precum și băncile, cabinetele medicale, școlile și oficiile poștale; 43% dintre respondenți menționându-le pe acestea ca necesități urgente.

De asemenea, din cadrul consultărilor cu Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală (REDR) și cu comunitățile rurale din statele membre a reieșit că, „în următorii 20 ani, atractivitatea zonelor rurale va depinde în mare măsură de disponibilitatea conectivității digitale (93%), a serviciilor de bază și a serviciilor electronice (94%) și de îmbunătățire a performanțelor agricole în materie de climă și de mediu (92%)“, după cum a declarat Mario Milouchev, director pentru Dezvoltare Rurală în cadrul DG Agri, în cadrul unui webinar recent.

Astfel, cele două documente vor reprezenta cadrul de dezvoltare și finanțare a zonelor rurale din Europa.

Trei piloni pentru a avea zone rurale puternice

Pactul Rural, ce va fi realizat până la sfârșitul anului 2021 de Comisia Europeană, în colaborare cu Comitetul Regiunilor, va identifica principalele domenii și tipuri de proiecte necesare pentru a satisface nevoile și aspirațiile locuitorilor din zonele rurale. Totodată, el va reprezenta cadrul de colaborare între diverși agenți: de la instituțiile europene la autorități naționale și locale și până la structurile de acțiune din comunități (asociații, ONG-uri, formatori de opinie etc.). Scopul final al pactului este facilitarea schimbului de idei și bune practici atât între comunitățile rurale de la nivelul întregii uniuni, cât și între autorități, instituții, mediul urban, pe de o parte, și zonele rurale, pe de alta.

Planul de Acțiune Rurală urmărește realizarea unui ecosistem de inițiative durabile la nivelul zonelor vizate, urmărind finanțarea de proiecte pe baza a patru direcții:

  • îmbunătățirea accesului la servicii și facilitarea inovării sociale;
  • îmbunătățirea conectivității, atât în ceea ce privește transportul, cât și a accesului digital;
  • dezvoltarea rezilienței în mediul rural, prin ecologizarea activităților agricole pentru a contracara schimbările climatice (tranziție energetică, refacerea turbăriilor, modificarea practicilor agricole în conformitate cu noile norme) și prin oferirea accesului la cursuri de formare și la diverse oportunități de locuri de muncă de calitate (incluziunea femeilor și a grupurilor vulnerabile în zonele rurale, dezvoltarea de servicii sociale și comunitare etc.);
  • diversificarea activităților economice și îmbunătățirea valorii adăugate a activităților agricole și agroalimentare și a agroturismului prin stimularea antreprenoriatului local. Se au în vedere în special proiectele de economie socială, economie circulară, reciclarea și domeniul serviciilor digitale și informatice.

În ceea ce privește sursele de finanțare, Planul de Acțiune Rurală implică atât fonduri PAC, cât și fonduri structurale și de coeziune. În plus, conform Silviei Michelini, director în cadrul DG Agri, „se va introduce o condiție de adaptabilitate la mediul rural, cu ajutorul căreia politicile UE vor fi revizuite dintr-o perspectivă rurală. Scopul este de a identifica mai bine și de a lua în considerare impactul și implicațiile potențiale ale unei inițiative politice a Comisiei privind locurile de muncă din mediul rural, creșterea economică și dezvoltarea durabilă.“


Daniel PLĂIAȘU

Abonează-te la acest feed RSS