Adama Sultan iulie 2020
update 13 Jul 2020

SOLICITARE PUBLICĂ DE RETRAGERE A CONTESTAȚIEI LA CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A LEGII VÂNZĂRII TERENURILOR

România este dată exemplu negativ în Europa ca fiind țara cea mai afectată din UE de fenomenul de acaparare a terenurilor. Comisia Europeană a evidențiat în studiul ,, AMPLOAREA FENOMENULUI DE ACAPARARE A TERENURILOR AGRICOLE ÎN UE” realizat de Direcția Generală de Politici Interne, că statele membre pot lua măsuri de reducere a amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor prin legislație specifică. Am insistat foarte mult în ultimii ani prin adrese scrise către toate partidele, autoritățile din România, în funcție de atribuțiile pe care le au, inclusiv către Președintele României, să dispună măsurile legale care se impun pentru modificarea, completarea, aprobarea și promulgarea legislației privind înstrăinarea terenurilor.

Criza COVID a evidențiat necesitatea ca statele să își asigure rezervele și producția strategică pentru asigurarea hranei și nevoilor de bază ale societății, pentru a nu ajunge în situații similare sectorului medical din România, unde s-au înregistrat grave blocaje la începutul crizei datorate lipsei de capacitate de producție autohtonă a materialelor și echipamentelor vitale, punând în pericol existența noastră ca nație.

Reprezentanții statului român au obligația să asigure condiții de reciprocitate pentru cetățenii de naționalitate română comparativ cu orice cetățean din alt stat. Această prevedere din tratatul UE a fost până acum neglijată, vulnerabilizând capacitatea economică a fermierilor români și implicit periclitând pe termen lung securitatea și siguranța alimentară a țării. Nu au fost făcute acorduri de reciprocitate cu state ale căror cetățeni cumpără neîngrădiți terenuri agricole valoroase în detrimentul cetățenilor români. Considerăm că este de datoria partidelor politice responsabile să remedieze această gravă și periculoasă inechitate.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană au avut maturitatea, capacitatea și curajul să-și asume proiecte legislative, acte și proceduri subsecvente care să le protejeze înstrăinarea terenurilor către străini și să încadreze terenul la bun de patrimoniu național.

Acum mai mult ca niciodată este nevoie de soluții care să servească interesul național. Politicienii români sunt aleși să reprezinte interesele românilor, nu ale cetățenilor din alte state.

Fermierii români sunt profund nemulțumiți și dezamăgiți de instituțiile statului (Parlament, Guvern, Președinție) care nu întreprind nimic concret pentru a stopa discriminarea creată în momentul de față din lipsa unor reguli clare și a unei strategii legislative coerente/ancorată în realitate care să cuprindă o piață funciară echilibrată și care să asigure elemente juridice de protecție a patrimoniului funciar național.

Este foarte grav că din 2014 până în prezent nu s-au găsit soluții concrete. După 2 ani de dezbateri avem în sfârșit un proiect legislativ care reglementează piața funciară din România.

Ne manifestăm dezamăgirea și dezaprobarea față de inițiativa PNL și USR de contestare la Curtea Constituțională a proiectului legislativ pentru vânzarea terenurilor.

 Așa cum arată toate studiile de piață prețul terenului agricol nu a scăzut deloc în ultimii 15 ani și nici nu va scădea, decât în caz de catastrofe naturale semnificative care să modifice fertilitatea solului. Mai mult decât schimbările climatice preconizate vor transforma zone întinse din ASIA și AFRICA în deșert și presiunea pentru controlul și proprietatea resurselor alimentare va crește exponențial în următorii ani, deci și prețul terenurilor agricole.

Este responsabilitatea noastră față de viitorul României să ne asigurăm că transmitem generațiilor viitoare un patrimoniu agricol valoros câștigat cu truda și sângele generațiilor trecute.

Impozitul prevăzut este o măsură de prevenție a speculei prin care se aplică recomandarea comisiei de garantare a faptului că terenurile sunt în bună măsură exploatate de către proprietarii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția de resort pe acest subiect a fost implicată direct pe parcursul acestui proiect, a venit cu propuneri de amendamente dintre care majoritatea au fost preluate, inclusiv un punct de vedere favorabil cu mici amendamente.

Considerăm că este total iresponsabil și inacceptabil ca acele partide care au avizat favorabil proiectul în comisia juridică (compusă din notari, avocați, juriști) și comisia de agricultură să conteste același proiect la Curtea Constituțională. Și mai grav, contestă amendamente bine argumentate juridic pe care le-au propus și votat chiar specialiștii lor în Comisia de Specialitate. Este o dovadă de politicianism, diletantism și lipsă de respect față de fermierii români.

Prin acest proiect legislativ pentru prima dată se crează un sistem transparent de informare a potențialilor preemtori care încurajează necesara comasare a terenurilor din România. Prin legea 17 din 2014 în vigoare, practic află că se vinde un teren mai ales secretarii/primarii și arendașii. Prin acest proiect legislativ s-a lărgit aria de acoperire a potențialilor preemtori. Această transparentizare va asigura în timp echilibru în mediul rural, efecte pozitive și durabile pentru fermierii mici și mijlocii.

Politicianismul, superficialitatea, lipsa de profesionalism și interesele meschine de moment periclitează suveranitatea și siguranța alimentară a generațiilor viitoare.

Partidele politice nu trebuie să se joace cu legi de o asemenea importanță. Ne-am bucura să vedem că partidele din România care se grăbesc să conteste acest proiect legislativ să fi venit cu soluții concrete în acest sens, să fi tratat cu prioritate și să fi alocat importanța necesară pentru ca azi România să nu fie țara cu cele mai multe suprafețe înstrăinate din UE. Deși aceste partide au avut, în trecut în campania electorală priorități precum,, Recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local”  și ,, introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.”, nu au venit cu soluții profesioniste asumate public pentru punerea în practică a acestor priorități.

Nu dorim să intrăm într-un joc politic și să fim prinși la mijloc între partidele care s-au poziționat pro și contra acestui proiect legislativ.

Chiar dacă această lege va fi promulgată, este perfectibilă și dacă partidele din România vor cu adevărat să lucreze pentru binele țării, le solicităm să nu blocheze promulgarea și intrarea în vigoare din august 2020. După alegeri se pot organiza grupuri de lucru la care să participe reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai organizațiilor profesionale de profil care să amelioreze acolo unde mai este cazul legea deja în vigoare, printr-un proiect legislativ nou, în iarnă.

Facem un apel la responsabilitate către toate partidele politice și factorii decidenți pentru a debloca intrarea în vigoare cu celeritate a acestui proiect legislativ necesar și benefic sectorului agroalimentar și siguranței alimentare a României.

În numele Alianței pentru Agricultură și Cooperare,

PRO AGRO

Ionel ARION

UNCSV

Mircea BĂLUȚĂ

APPR

Nicolae SITARU

Ce va presupune noua lege a vânzării terenurilor agricole

În urma nemulțumirilor manifestate de agricultori, ministrul Achim Irimescu propune o nouă variantă pentru modificarea Legii nr. 17/2014 cu privire la vânzarea terenurilor. Decizia vizează opinia fermierilor care vor putea consulta propunerea pe site-ul Ministerului, urmând ca în urma discuțiilor, legea să intre în circuitul de avizare.

„Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afișăm pe site săptămâna viitoare, ca să primim observații, și pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern și să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, a precizat Irimescu.

Principala modificare din Lege este cea a limitării achiziției de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfășurarea unor activității agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, dar și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani.

Autorităţile vor să pună pământul românesc „pe tavă“ străinilor

Transparenţa exagerată cu privire la ofertele de vânzare a terenurilor arabile, stabilită de noua lege care reglementează piaţa funciară, îi dezavantajează flagrant pe fermierii români în competiţia directă cu străinii care dispun de capitaluri semnificativ mai mari şi care, practic, ar câştiga fără prea mare efort orice licitaţie sau concurs de oferte.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a declarat recent că instituţia pe care o reprezintă intenţionează să realizeze un site specializat pe evoluţia pieţei funciare din România, unde se vor putea vedea toate intenţiile de vânzare din România. Nici că se putea ceva mai la îndemână pentru străini, care vor putea monitoriza cu uşurinţă ofertele de pe piaţă. Măsura nu este, însă, deloc în avantajul ţăranului român, consideră Tanczos Barna, senator din Comisia de Agricultură, pentru că acesta nu va putea ţine în niciun caz pasul cu investitorul străin la preţ.

„Am participat la Senat la dezbaterile acestei legi şi sunt convins de faptul că legea nu aduce aproape nimic bun pentru ţăranul din România. Pentru că acea transparenţă exagerată, acest site pe care vor apărea dacă intră în vigoare legea, toate intenţiile de vânzare din România îi vor pune într-o poziţie extrem de favorabilă pe investitorii din străinătate. Oricine, de la Madrid, de la Amsterdam, de la Budapesta dacă vreţi, în faţa unui calculator o să vadă fiecare localitate, fiecare metru pătrat din România care este de vânzare şi, în comparaţie cu situaţia de astăzi, vânzările vor fi mult mai uşoare, va şti unde să facă o ofertă, să supraliciteze oferta vecinului, oferta fermierului din România şi niciodată fermierul şi vecinul din România nu vor putea ţine pasul cu investitorul străin la preţ“, a declarat Tanczos Barna în cadrul Conferinţelor Agrostandard.

Barna: „Dacă vânzătorul primeşte o ofertă dublă sau triplă va ocoli dreptul de preemţiune“

El a arătat că legea a trecut aproape fără niciun amendament prin Parlament. „A trecut aproape în forma în care a intrat în Parlament, susţinută de o majoritate de 70 şi ceva la sută. Dar cred că este o greşeală. Nu neapărat 1 ianuarie 2014 este un pericol pentru noi. Facem mai mult rău cu această lege. Faptul că ne arătăm toate vânzările investitorilor străini, toate intenţiile de vânzare le punem înainte de concretizarea vânzării pe un site ne expune foarte mult. Dreptul de preempţiune în aceleaşi condiţii de ofertă, adică acelaşi preţ, aceleaşi termene de plată, nu ne ajută cam deloc. Pentru că, odată ce ţăranul român primeşte oferta dublă, triplă de la un investitor străin, el nu va vinde pământul la cel care are dreptul de preemţiune“, a continuat Barna. Senatorul consideră că legea ar fi trebuit să-l încurajeze pe fermierul român să cumpere teren, chiar dacă pentru acest lucru am fi riscat un conflict deschis cu Uniunea Europeană.

„Sincer, cred că singura soluţie în România ar fi fost dacă persoanele fizice, cetăţeni români, ar fi putut cumpăra teren. Bunul naţional ar fi rămas în proprietatea cetăţenilor, în proprietatea persoanelor fizice. Sunt soluţii similare în Europa, în alte state şi cred că această temă merită inclusiv o dispută, un conflict cu UE, chiar un infringement, pentru că pe termen lung, pe zeci, sute de ani, zilele acestea ne pot pecetlui soarta“, a conchis Barna.

Tabără: „Există un ministru care a propus gajarea pământului pentru împrumuturi externe“

Înlesnirea preluării terenurilor arabile de către străini nu este chiar un lucru nou în politica din România.

„Vreau să vă spun un lucru pe care dumneavoastră nu-l ştiţi şi nu am să dau numele ministrului. Să ştiţi că un ministru în guvernul Văcăroiu a trebuit să părăsească guvernul pentru că a venit la Parlament, atenţie, să propună să punem gaj pentru împrumuturi externe pământ proprietate publică şi privată a statului român. Nu aţi auzit de o astfel de chestiune.

Am reuşit atunci să o blocăm sub ameninţarea că urmează o moţiune de cenzură şi până la urmă ministrul respectiv a trebuit să plece din guvern. Era prin 1994-1995. Dar ne oprim, nu mergem mai departe. V-am dat un caz real; dacă vă uitaţi în presa din acea vreme o să găsiţi despre cine este vorba“, a declarat Valeriu Tabără, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti“.

Fostul ministru al Agriculturii consideră că pământul trebuie să fie asimilat cu un bun de importanţă strategică în noua Constituţie şi nu cu un simplu capital, aşa cum se întâmplă astăzi. Tabără spune că noua Constituţie ar trebui să considere pământul o avuţie naţională.

„Este cel mai important lucru şi poate că în noua Constituţie problema pământului să fie trecută ca atare aşa cum este trecută în Franţa, aşa cum este considerată şi în alte state, un bun naţional sau avuţie naţională. Nici nu se pune în discuţie, nu există popor, nu există ţară fără proprietate funciară“, a mai spus Tabără. El a arătat că suprafeţe extinse de teren sunt cumpă­rate, de multe ori ilegal, de fonduri de investiţii în scop pur speculativ.

„Sunt 10 fonduri de investiţii care au cumpărat terenuri în România anul trecut. Aproape 200.000 de hectare. Eu vă întreb în baza cărei legi au cumpărat pământ? Oare a spus cineva ceva? N-a spus nimeni nimic“, a conchis Tabără.

Două legi pentru aceeaşi... piaţă funciară

La rândul său, preşedintele Confederaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), Bogdan Buzescu, a arătat că România are deja o lege care ar trebui să reglementeze piaţa funciară, iar acest nou act normativ este redundant.

„În România avem deja o lege care reglementează treaba aceasta încă din 2005 – Legea nr. 312, iar faptul că se lucrează la o lege care tratează acelaşi subiect încalcă Legea nr. 24 din 2000 care spune că nu poţi lucra legi care să fie cu subiecte redundante.

În acelaşi timp avem Constituţia României, care la Articolul 44 prevede expres că tranzacţiile cu terenuri se fac pe bază de reciprocitate, chiar dacă e vorba de Europa sau ţări terţe. Legea de acum este făcută special să creeze nişte portiţe pentru a avea acces cei de afară la sursă“, a punctat preşedintele CATAR.

Camera Deputaţilor a adoptat în data de 18 februarie Legea vânzării terenurilor agricole către străini cu 256 de voturi „pentru“, 51 de voturi „împotrivă“ şi 20 de abţineri, după care a fost trimisă spre promulgare către preşedinte. Legea a fost aprobată cu o parte din obiecţiile preşedintelui Traian Băsescu din solicitarea de reexaminare.

Marius Şerban

Declarația comisarului european Dacian Ciolos referitoare la liberalizarea vanzarii terenurilor agricole

In urma intrebarilor primite pe aceasta tema, va transmitem cateva precizari ale comisarului european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, referitoare la liberalizarea vanzarii terenurilor agricole.  

"Este putin probabil ca Ungaria sa materializeze in plan legislativ si cu atat mai mult in practica intentia declarata de un functionar de rang inferior de la Ambasada ungara de la Bucuresti. Inteleg ca Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat ca a fost vorba doar de o discutie si nu de o intentie propriu-zisa a statului ungar.

Ideea in sine, de a dezvolta o politica funciara bazata pe discriminare etnica pe teritoriul unui alt stat membru este profund neeuropeana. Obsesia pentru inginerie etnica si teritoriala prin interventia statului – in contrast cu libertatea individuala de a alege intr-un context de sanse egale - apartine unui trecut pe care nimeni nu-l doreste repetat. Dincolo de aceasta, in functie de detaliile eventuale ale programului, in cazul putin probabil ca se va ajunge acolo, atat legislatia europeana cat si cea nationala pot fi utilizate pentru a bloca orice forma de abuz sau discriminare. Crearea de avantaje economice cu resurse publice pe criterii etnice este strict interzisa de legislatia europeana, iar Comisia Europeana, prin departamentele specializate, urmareste aceste aspecte cu rigurozitate. 

Articolul 10 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene prevede ca "in definirea si punerea in aplicare a politicilor si actiunilor sale, Uniunea cauta sa combata orice discriminare pe motive de sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală". De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrata in vigoare in baza Tratatului de la Lisabona la 1 Decembrie 2009, contine in Articolul 21 (1) o interdictie generala a "discriminarii de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală."

Statul roman are la randul sau la dispozitie instrumente pentru a pastra controlul asupra propriei politici funciare si agricole si de dezvoltare rurala, oferind oportunitati tuturor cetatenilor sai, indiferent de etnie."

Abonează-te la acest feed RSS