Rezerva de umiditate se va încadra în limite satisfăcătoare şi apropiate de valori optime în majoritatea zonelor agricole, în special pentru cultura grâului de toamnă, se arată în progzona agrometeorologică valabilă în perioada 30 noiembrie - 6 decembrie 2012, publicată, vineri, de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Astfel, potrivit specialiştilor, în intervalul analizat, pe majoritatea terenurilor agricole la adâncimea de maximum 100 cm, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim.

Pe de altă parte, fenomenul de secetă pedologică moderată şi, local, puternică se va semnala în Dobrogea, pe suprafeţe extinse din Oltenia, Moldova, sud-vestul, centrul şi nord-estul Munteniei, nord-vestul Crişanei, izolat în sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei şi centrul Banatului.

În condiţiile agrometeorologice menţionate, ritmurile vegetative ale speciilor de toamnă se vor desfăşura în general normal, exceptând centrul şi nordul teritoriului, unde procesele fiziologice ale plantelor vor fi încetinite, mergând până la stagnarea temporară a acestora.

În funcţie de data semănatului şi condiţiile pedo-climatice, orzul şi grâul de toamnă se vor afla la răsărire în proporţie de până la 100%, formarea frunzei a treia (50-100%) şi înfrăţire (20-100%).
La rapiţă se va continua dezvoltarea aparatului foliar (7-14 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor în general bună şi medie. De asemenea, pomii fructiferi şi viţa-de-vie vor intra treptat în starea de repaus vegetativ, continuându-se, totodată, îngălbenirea şi căderea masivă a frunzelor, în toate plantaţiile.

Tot în perioada următoare trebuie finalizată arăturilor adânci de toamnă, administrarea îngrăşămintelor minerale complexe la speciile înfiinţate în interval optim, efectuarea lucrărilor agro-tehnice de întreţinere în plantaţiile pomi-viticole, dar şi verificarea vigurozităţii şi densităţii plantelor la cerealierele de toamnă.

Din punct de vedere meteorologic, prognoza ANM relevă faptul că, în perioada 30 noiembrie - 6 decembrie a.c., vremea caldă de la începutul intervalului va intra într-un proces treptat de răcire, devenind normală sub aspect termic, în aproape toată ţara.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 1 şi 14 grade Celsius, în prima parte a perioadei, abaterile termice pozitive fiind de 1-9 grade Celsius şi între -1 şi 8 grade Celsius, spre sfârşitul intervalului, limite apropiate de mediile multianuale.

Valorile maxime ale aerului se vor situa între 1 şi 18 grade Celsius, la scara întregii ţări, în timp ce minimele se vor încadra între -3 şi 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul. Cele mai scăzute valori sunt posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a brumei şi îngheţului superficial la sol.

În plus, se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, în majoritatea regiunilor agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporale ale vântului.

Sursa AGERPRES

Terenurile agricole din România se vor scumpi odată cu apariţia reglementărilor ce vor permite comasarea acestora, preţurile urmând să fie similare cu cele practicate în alte ţări ale Uniunii Europene, respectiv de 8.000 - 10.000 de euro pe hectar, a declarat, joi, Victor Emanuel Ciupercă, director zonal AMB Holding, într-o conferinţă de specialitate.

În acest context, el le-a recomandat fermierilor şi oamenilor de afaceri participanţilor la eveniment să achiziţioneze şi să compacteze cât mai multe terenuri, în condiţiile în care, în prezent, preţurile acestora variază între 1.000 şi 5.000 de euro/hectar, scumpirea urmând să se producă, în opinia lui, într-un termen scurt.

Ciupercă a explicat că, în următorii doi ani, preţurile terenurilor agricole în România vor fi influenţate de trei factori: specula, comasarea şi productivitatea terenurilor.
"Specula este un termen pe care îl auzim din ce în ce mai des şi toată lumea se teme că vor veni speculanţii de terenuri şi asta va afecta agricultura din România. Dacă terenurile agricole din România ar face obiectul unor reglementări legate de obligativitatea exploatării lui într-un anumit termen sau întreţinerea lui, specula nu ar mai exista", a spus acesta.

În ceea ce priveşte comasarea, specialistul a amintit că, la finele lui 2011, la Senat a fost depusă o iniţiativă legislativă ''destul de bună", respectiv Legea comasării terenurilor.

"Pentru un investitor străin, cred că este cel mai important lucru să ştie că poate cumpăra o suprafaţă mare de teren pe care să o administreze uşor şi să o exploateze uşor. În prezent, în România, undeva la 90% dintre subiecţii care apelează la subvenţii au ferme agricole sub 10 hectare. Asta înseamnă că proprietăţile majorităţii fermierilor din România sunt sub 10 hectare, adică foarte mici, neatractive pentru a fi cumpărate şi exploatate ulterior de către un agent economic instituţional. Prin legea comasării aşa cum a fost ea propusă, însă dată uitării, se dădea posibilitatea, şi compensaţii, persoanelor fizice care deţin suprafeţe mici de teren să le poată fie arenda pe termen lung, fie să le vândă vecinilor, care să constituie suprafeţe mai mari de teren. Această iniţiativă trebuie încurajată şi, odată cu apariţia unei asemenea legi, vă garantez că cele peste două milioane de hectare nelucrate în România vor intra în circuitul economic. Poate că vor fi într-o primă fază speculate, dar chiar şi asta va atrage fonduri, taxe, statul va câştiga de pe urma acestor tranzacţii şi, în ultimă instanţă, ele vor fi exploatate de investitorii din agricultură", a arătat Victor Ciupercă.

De asemenea, un teren agricol va deveni mai bun, deci mai scump, pe măsură ce productivitatea lui va creşte. În opinia reprezentantului AMB Holding, în viitor vor deveni mai atractive terenurile care au fost mai înainte lucrate, ale căror origini şi calităţi sunt cunoscute. 

"De exemplu, dacă un teren este propice pentru agricultură, dacă are studii pedologice, adică are un istoric, atunci acel teren se va vinde mai scump'', a precizat el.
Astfel, plecând de la cei trei factori menţionaţi - specula, comasarea şi productivitatea terenurilor - în România preţurile la terenurile agricole variază între 1.000 şi 5.000 de euro/hectar. 

"În Uniunea Europeană, aproape de noi, preţurile la terenuri depăşesc 8.000 - 10.000 de euro/hectar. Consider că şi în România tendinţa va fi aceeaşi, de asta recomand să achiziţionaţi şi să compactaţi terenuri cât mai mult şi asta pe termen scurt. Astăzi, dacă discutăm despre achiziţiile bucăţilor mici de teren, ele nu devin riscante, pentru că sunt convins că, până la urmă, se va trece la comasarea lor. Sunt convins că statul şi MADR vor trebui să lucreze pentru a promulga o lege prin care să permită comasarea terenurilor. Momentul apariţiei acestor reglementări va fi şi momentul în care preţurile vor creşte şi acesta este beneficiul micului fermier sau ţăran care are una sau mai multe suprafeţe de teren pe care nu le poate lucra pentru că sunt disparate, a moştenit un hectar aici şi unul la un kilometru. În acel moment, cred că agricultura va avea şi o altă faţă, va produce mai mult, va aduce mai multe beneficii statului", a conchis Victor Ciupercă.

Sursa: AGERPRES

Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, începând cu 2014. Până acum firmele străine puteau cumpăra loturi la noi în ţară, cu condiţia să aibă acţionariatul în România. În etapa următoare, practic, orice persoană fizică va putea cumpăra teren.

„În momentul de faţă, persoanele fizice străine nu au în proprietate teren, iar piaţa se va liberaliza conform Tratatului de aderare, pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru că ar însemna ratificarea în cele 26 de state, lucru care ar dura dincolo de 2014 şi nu avem garanţia că se poate face efectiv acest lucru“, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei recente conferinţe de presă.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Sectorul agricol românesc rămâne în continuare atractiv pentru investitorii italieni, în condiţiile în care preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene, relevă un raport al Confindustria România privind sectorul agricol autohton.

"În pofida faptului că valoarea terenurilor agricole cu randament ridicat din România a crescut în ultimii ani, preţurile terenurilor agricole sunt la ora actuală de trei până la şapte ori mai mici decât în cea mai mare parte din ţările europene. În prezent, un hectar de teren de calitate şi bine irigat ajunge la 6.000 de euro în România, în timp ce în ţările europene dezvoltate preţurile sunt cuprinse între 10.000 - 15.000 de euro pe hectar", se arată în documentul Confindustria România.

Preţurile medii variază de la 1.500 de euro pe hectar la 2.700 euro/hectar, în funcţie de zonă, de gradul de concentrare, de calitatea solului, dar şi de alţi factori.

Analiza Confindustria România estimează că, în următorii ani, cotaţiile terenurilor agricole din România vor continua trendul ascendent. Dacă în 2010, preţul unui hectar oscila între 1.500 şi 2.500 euro, în 2011 au fost vândute terenuri şi cu 4.000 - 5.000 euro pe hectar. În nord-estul şi sud-estul ţării preţurile medii pe un hectar sunt de circa 1.500- 1.600 euro, în timp ce în judeţele limitrofe Capitalei sunt de circa 2.200 - 2.700 euro.

De asemenea, printre avantajele României de care ar trebui să ţină cont investitorii italieni, enumerate în raportul Confindustria România, se numără nu numai valoarea scăzută a terenurilor agricole, ci şi mâna de lucru calificată cu costuri reduse, situaţia geografică favorabilă, fonduri europene structurale şi de coeziune semnificative alocate economiei româneşti şi o politică fiscală competitivă şi stimulatoare pentru investiţiile străine.
Oportunităţile de investiţii în România sunt legate de faptul că doar 56% din suprafaţa agricolă este cultivată, de realizarea unor lucrări mari de infrastructură şi de posibilităţi de folosire a fondurilor europene.

Pe de altă parte, punctele slabe ale României în viziunea Confindustria vizează fragmentarea excesivă a întreprinderilor agricole, lipsa irigaţiilor, mecanizare insuficientă şi risc real de deşertificare din cauza exploatării prea intense a solului.

Constituită in iulie 2003, Confindustria România a devenit patronat recunoscut de către Guvernul român încă din octombrie 2004, ca atare participând la masa tratativelor alături de Guvern şi de sindicate pentru a dezbate problemele importante ale companiilor şi apărând interesele propriilor asociaţi, firme româneşti cu capital parţial sau în totalitate italian. Confindustria se inspiră din sistemul patronal italian, în care se regăseşte, fiind membră a Confindustriei Italia. Actualmente, Confindustria are aproape 700 de asociaţi care oferă peste 130.000 de locuri de muncă.

Sursa AGERPRES

Un studiu realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză care a avut la bază date ale APIA arată că cei mai mulţi beneficiari ai plăţilor directe în agricultură au peste 60 de ani şi deţin, în total, mai mult de 2,2 milioane hectare de teren.

Din datele APIA care au stat la baza acestui studiu reiese că 32% dintre agricultorii beneficiari ai plăţilor directe au peste 70 de ani şi deţin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au vârste între 60 şi 70 de ani şi sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare.

Tinerii, cei mai puţin interesaţi de agricultură, potrivit acestui studiu, sunt codaşii clasamentului, situându-se pe ultimele locuri. Astfel, 13% dintre beneficiarii plăţilor directe pe suprafaţă sunt fermieri între 30 şi 40 de ani şi cultivă terenuri ce nu depăşesc 500.000 de hectare, iar o pondere de 1% o reprezintă fermierii sub 30 de ani, aceştia cultivând terenuri ce nu depăşesc 93.000 hectare.

Sursa: Gazeta de Teleorman