Adama 750x100 30 martie
update 3 Apr 2020

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a crescut la 426 milioane de euro, la patru luni

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 426,3 milioane de euro, de 3,8 ori mai mare față de soldul negativ înregistrat în același interval din 2015, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În perioada menționată, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1,557 miliarde de euro, în scădere cu 7,3% față de perioada corespunzătoare din 2015, în timp ce importurile au urcat până la 1,983 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 10,6%.

"Comparativ cu primele patru luni din 2015, au crescut încasările la exportul de grâu (+60,3 milioane de euro), țigarete (+21,5 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+16,2 milioane de euro), preparate alimentare (+10,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie, biscuiți (+6,5 milioane de euro), ciocolată (+3,9 milioane de euro) și carne de porc (+2,4 milioane euro). Exportul de animale vii s-a majorat cu 5,1 milioane de euro la specia ovine/caprine și cu 3,2 milioane euro la bovine", se arată în datele MADR.

Cu toate acestea, scăderea exporturilor la o serie de produse precum porumb (-176,4 milioane de euro), orz (-27,4 milioane euro), ulei de floarea-soarelui (-24,7 milioane de euro), șroturi de soia (-18,4 milioane euro), boabe de soia (-4,6 milioane euro) și carne de pasăre (-4,1 milioane euro) a determinat reculul pe ansamblu al exportului de produse agroalimentare.

La importuri, cele mai puternice creșteri față de aceeași perioadă din 2015 au fost la produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+19,6 milioane euro), alte tutunuri (+15,2 milioane euro), brânzeturi (+14,6 milioane euro), ciocolată (+14,6 milioane euro), țigarete (+13,5 milioane euro), banane (+12,7 milioane euro), preparate alimentare (+12,3 milioane euro), tomate (+11,6 milioane euro), citrice (+11,0 milioane de euro) și cafea (+10 milioane euro). Potrivit datelor MADR, în perioada menționată au scăzut importurile de porumb, turte din extragerea grăsimilor vegetale, tutun brut, zahăr și semințe de floarea-soarelui.

Pe primele locuri în structura importurilor s-au situat produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, carnea de porc și ciocolata, iar la export țigaretele, grâul și porumbul.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în schimburile de produse agroalimentare: livrările către statele membre au avut o pondere valorică de 59,9% din total exporturi, iar achizițiile intracomunitare au reprezentat 82,7% din total importuri.

AGERPRES

PRO AGRO solicită încetarea practicilor anticoncurențiale

Federația Națională PRO AGRO reprezentativă pe sectorul agricultură și industria alimentară a susținut modificările aduse la Legea nr. 321/2009 prin Legea nr. 150/2016.

Din sesizările producătorilor și procesatorilor, operatorii economici a căror cifră de afaceri este mai mare de 2 mil. euro, în cursul acestor zile au întreprins o acțiune concertată prin care toate taxele prevăzute în contractele comerciale încheiate în baza Legii nr. 321/2009 sunt facturate anticipat pe întreaga perioadă a anului, transmițându-le producătorilor că în cazul în care nu sunt acceptate aceste taxe vor fi reziliate unilateral contractele de furnizare, cu toate că Legea nr. 150/2016 a intrat în vigoare începând cu data de 19.07.2016.

Precizăm că, aceste practici neloiale sunt anticoncurențiale și au rolul de a crea prejudicii financiare producătorilor și consumatorilor fără să existe vreun temei juridic expres în baza căruia aceste taxe să poată fi facturate.

Interesul legitim al producătorilor români este grav afectat, Federația Națională PRO AGRO va sesiza autoritățile competente pentru a se declanșa o verificare a acestor practici ilegale însușite în continuare de către unii operatori economici a căror cifră de afaceri este mai mare de 2 mil. euro.

România ca stat membru al Uniunii Europene a legiferat prin Legea nr. 150/2016 o reglementare corectă a relațiilor contractuale care are drept scop eliminarea transferului unor costuri și riscuri excesive către producătorii din sectorul agroalimentar.

Reamintim că Federația Națională PRO AGRO și-a manifestat deschiderea de a construi parteneriate între producători, procesatori și comercianți, transmițând în acest sens adresa nr. 144/29.06.2016, pe care o găsiți anexată, la care nu s-a primit nici un răspuns, până în prezent.

Sursa: Federația Națională PRO AGRO

Achim Irimescu: Produsele aflate în magazinele din România sunt de bună calitate

Produsele aflate în comerț sunt de bună calitate, iar pesticidele reprezintă un rău necesar și trebuie să se încadreze în limitele stabilite la nivelul Uniunii Europene, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

'Deocamdată nu avem un rezultat al anchetei începute de ANSVSA cu unitățile DSP din Dolj și Argeș. Facem eforturi pentru a reuși să avem rezultate cât mai rapide. În momentul în care nu se știe exact care este sursa, facem toate eforturile pentru a o identifica. Controalele au loc în piețe și în magazine. Eu continui să afirm că produsele aflate în comerț sunt de bună calitate. E adevărat că de multe ori se încearcă incriminarea pesticidelor. Pesticidele sunt un rău necesar. La un moment dat, s-a făcut o analiză la nivelul Bruxelles-ului referitor la pesticide și s-a spus că, dacă s-ar renunța la pesticide, cel puțin 40% din producția mondială ar dispărea. Trebuie să înțelegem că sunt un rău necesar, dar e adevărat că Uniunea Europeană a stabilit standarde clare și limite admisibile pentru consumul uman. Avem decenii bune de când se utilizează pesticide și speranța de viață a crescut substanțial în Europa și în România', a subliniat Irimescu.

Referitor la confiscarea cantității de 20,3 de tone de tomate provenite din Iordania, din cauza depășirii limitei admisibile de pesticide, ministrul Agriculturii a dat asigurări că autoritățile vor intensifica controalele la produsele provenite din acest stat.

'Controalele se intensifică odată ce a fost descoperit un caz. După cum știți, a fost descoperit un transport din Iordania de 20.000 de kilograme de roșii cu pesticide peste limită. Acestea au fost trimise pentru distrugere și s-au retras o sută și ceva de kilograme din cantitate, ce ajunsese deja pe piață. De acum încolo, vom controla și mai mult produsele care provin din statul respectiv pentru a evita un alt caz similar", a spus el.

În altă ordine de idei, șeful de la Agricultură a făcut referire la revocarea din funcție a secretarului de stat din MADR Sorin Radu, afirmând că aceasta a avut loc la solicitarea lui, unul dintre motive fiind cel financiar.

'Revocarea secretarului de stat Sorin Radu s-a făcut la solicitarea dânsului și a avut la bază motive personale, inclusiv partea financiară. Să nu uităm că un secretar de stat are un salariu mult mai mic decât al unui director, dar asta este legislația. Nu avem un alt nume pregătit în acest sens', a explicat Irimescu.

AGERPRES

Retailerii asigură consumatorii că măsura de reducere a TVA la alimente se va reflecta în totalitate la raft

Măsura anunțată de Guvern de a reduce TVA la alimente de la 24% la 9%, începând cu data de 1 iunie 2015, va fi reflectată în totalitate de prețul de la raft, apreciază Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

'AMRCR consideră că reducerea TVA trebuie să ajungă în buzunarul consumatorului și membrii asociației și-au manifestat disponibilitatea de a transfera această reducere în prețul final al produselor. Prin urmare, acesta va scădea cu cota aferentă redusă", a declarat Dan Șucu, președintele AMRCR, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.

Potrivit asociației, măsura Guvernului va avea rezultate pozitive, mult mai mari decât cele estimate de analiștii economici.

'Am avut de-a lungul timpului semnale din partea consumatorilor potrivit cărora mărirea TVA a fost cea mai mare greșeală economică a unui Guvern din ultimii 20 de ani. Apreciem, așadar, intenția de a corecta o politică fiscală care a afectat deopotrivă consumatorul și mediul de afaceri. Ne bazăm, de asemenea, pe promisiunea Guvernului de a micșora TVA la 20% și pentru celelalte produse, astfel încât și clienții care vor să cumpere pantofi, îmbrăcăminte, obiecte sanitare sau mobilă să se bucure de calitate la prețuri accesibile", a mai spus Șucu.

Premierul Victor Ponta a anunțat, marți, scăderea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică, începând de la 1 iunie anul acesta.

'În urma discuțiilor pe care le-am avut și cu Ministerul de Finanțe, evident presiunea Ministerului Agriculturii, cu Banca Națională, cu FMI, cu Comisia Europeană, am luat decizia, și astăzi vom aproba ordonanța de urgență prin care, de la 1 iunie, toate, absolut toate alimentele, nu doar cele cinci alimente de bază, absolut toate produsele agro-alimentare din România vor avea o cotă de TVA de 9%. Și toate băuturile nealcoolice", a spus Ponta, la începutul ședinței de Guvern.

 

Origine și indicație geografică protejată: o nouă posibilitate pentru produsele agroalimentare provenite din zonele montane ale României (1)

Prin intermediul proiectului PACINFO finanțat din fonduri UE (www.zonamontana.ro), dorim să subliniem importanța rolului social și ecologic al agriculturii din zonele montane.

Prin prezentul articol dorim să vă atragem atenția asupra unei noi oportunități oferite de agricultura din zonele montane. Beneficiile ecologice și sociale provenite ca urmare a activităților agricole din zona montană nu reprezintă neapărat servicii care nu au conexiuni cu producția agricolă. Prin multiplicarea valorii produselor agricole și agroali­mentare, acestea pot oferi o valoare adăugată, reflectând asupra sistemului complex și complementar care există între omul gospodar, activitatea agricolă și mediul înconjurător. Această temă este mai degrabă o chestiune de abordare, dar totodată și una practică.

În Europa întreagă există o cerere din ce în ce mai mare față de produsele agricole de calitate ridicată, care au în conținut „ingrediente“ ecologice și culturale specifice anumitor zone sau regiuni. Acest trend reprezintă o posibilitate reală, dacă ne gândim la produsele agricole provenite din zona Carpaților, unde există pajiști naturale și seminaturale cu ecosisteme specifice și unice, în care procesul de producție este nemodificat de secole. Fermierii noștri din zonele montane trebuie să fie conștientizați de faptul că măsurile agroecologice nu au fost stabilite în vederea împiedicării proceselor de producție, ci mai degrabă pentru aducerea unei valori adăugate în domeniul agriculturii.

Pe lângă recunoașterea și acceptarea celor de mai sus mai avem nevoie și de un alt lucru important: de un bun „ambalaj“, și anume de marketingul adecvat al produselor realizate în această zonă.

Uniunea Europeană s-a gândit deja la „ambalaj“ prin elaborarea a trei tipuri de nominalizări pe baza originii geografice și pe baza metodelor de producție. Siglele Denumirea de Origine Protejată și Indicația de Origine Geografică semnifică relația dintre produs și zona geografică din care provine, iar produsele care dobândesc Garantarea Specificității Tradiționale sunt acelea care se realizează din materii prime tradiționale prin metode tradiționale.

În articolul care va apărea în luna noiembrie vom relata mai pe larg despre aceste nominalizări și despre oportu­nitățile oferite de acestea.

Origine și indicație geografică protejată: o nouă posibilitate pentru produsele agroalimentare provenite din zonele montane ale României (2)

În articolul nostru precedent am relatat despre faptul că certificarea produselor în funcție de proveniența lor oferă o nouă posibilitate produselor montane din România, care reprezintă obiectivul proiectului PACINFO (vezi: www.zonamontana.ro). Cele două certificări cu indicație geografică și cea de produs tradițional specific au fost create în vederea protejării caracterului original și tradiţional al acestor produse.

Regulamentul UE nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare reglementează criteriile concurențiale oneste, infor­marea corectă a consumatorilor și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală printre obiectivele sistemului de calitate. Toate aceste obiective trebuie să se înde­plinească în așa fel încât să nu afecteze funcționarea pieței interne.

Printre obiectivele practice ale politicii de calitate putem aminti stimularea producției și consumului diver­sificat, luarea măsurilor pentru stoparea contrafacerii și falsificării produselor, precum și garantarea calității și originii produselor. Trebuie să subliniem că la acordarea certificatelor nu numai calitatea produselor este recu­noscută de UE, ci și surplusul de valori pe care acestea îl reprezintă. Acest surplus de valori provine din patri­moniul cultural și natural al zonei sau al regiunii, din respectul față de procesele de fabricație tradiționale ale acestora.

Este evident avantajul competitiv pe care îl asigură folosirea acestor certificate producătorilor, cooperativelor de producție sau regiunilor montane pe piețele euro­pene. Și nu am vorbit încă despre produsele agriculturii ecologice care câștigă teren din ce în ce mai mare pe piața europeană și despre certificatul european legat de acestea. Totuși în România există numai un singur pro­dus care a dobândit denumirea de origine geografică protejată și alte două produse urmează să obțină nominalizarea după evaluare.

În privința zonelor montane trebuie să amintim și mențiunea de calitate de „produs montan“. Conform reglementărilor, această mențiune se referă la produsele destinate consumului uman ale căror materii prime provin din zona montană și prelucrarea se realizează tot în zona montană.

Există deci posibilitatea ca gradul de competiti­vitate pe piață a produselor montane să fie îmbunătățită. Trebuie numai să ne informăm. În această privință sprijinim fermierul montan în cadrul proiectului PACINFO, pe pagina căruia puteți accesa mai multe informații legate de politica agricolă a UE, sistemele de calitate și rolul multifuncțional al agriculturii montane.

Origine și indicație geografică protejată: o nouă posibilitate pentru produsele agroalimentare provenite din zonele montane ale României (1)

Prin intermediul proiectului PACINFO finanțat din fonduri UE (www.zonamontana.ro), dorim să subliniem importanța rolului social și ecologic al agriculturii din zonele montane.

Prin prezentul articol dorim să vă atragem atenția asupra unei noi oportunități oferite de agricultura din zonele montane. Beneficiile ecologice și sociale provenite ca urmare a activităților agricole din zona montană nu reprezintă neapărat servicii care nu au conexiuni cu producția agricolă. Prin multiplicarea valorii produselor agricole și agroali­mentare, acestea pot oferi o valoare adăugată, reflectând asupra sistemului complex și complementar care există între omul gospodar, activitatea agricolă și mediul înconjurător. Această temă este mai degrabă o chestiune de abordare, dar totodată și una practică.

În Europa întreagă există o cerere din ce în ce mai mare față de produsele agricole de calitate ridicată, care au în conținut „ingrediente“ ecologice și culturale specifice anumitor zone sau regiuni. Acest trend reprezintă o posibilitate reală, dacă ne gândim la produsele agricole provenite din zona Carpaților, unde există pajiști naturale și seminaturale cu ecosisteme specifice și unice, în care procesul de producție este nemodificat de secole. Fermierii noștri din zonele montane trebuie să fie conștientizați de faptul că măsurile agroecologice nu au fost stabilite în vederea împiedicării proceselor de producție, ci mai degrabă pentru aducerea unei valori adăugate în domeniul agriculturii.

Pe lângă recunoașterea și acceptarea celor de mai sus mai avem nevoie și de un alt lucru important: de un bun „ambalaj“, și anume de marketingul adecvat al produselor realizate în această zonă.

Uniunea Europeană s-a gândit deja la „ambalaj“ prin elaborarea a trei tipuri de nominalizări pe baza originii geografice și pe baza metodelor de producție. Siglele Denumirea de Origine Protejată și Indicația de Origine Geografică semnifică relația dintre produs și zona geografică din care provine, iar produsele care dobândesc Garantarea Specificității Tradiționale sunt acelea care se realizează din materii prime tradiționale prin metode tradiționale.

În articolul care va apărea în luna noiembrie vom relata mai pe larg despre aceste nominalizări și despre oportu­nitățile oferite de acestea.

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare, de aproape două ori mai mare în 2012

Deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, în 2012, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

România a importat anul trecut peste 6 milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011. Valoarea produselor importate a depăşit 4,66 miliarde euro, fiind cu aproximativ 372 de milioane de euro mai mare decât în anul precedent.

În acelaşi timp, exporturile de produse agroalimentare au totalizat, anul trecut, peste 7,9 milioane tone, iar încasările au depăşit 3,914 miliarde euro euro. În anul 2011, România a exportat 8,345 milioane tone de alimente, în valoare de 3,912 miliarde euro.

Cele mai mari încasări au fost obţinute, anul trecut, din exporturile de porumb şi grâu, respectiv 596,5 milioane euro pentru 2,27 milioane de tone şi 544 milioane euro pentru 2,31 milioane tone, acestea reprezentând o pondere cumulată de 29% din totalul încasărilor.

Anul trecut, în topul importurilor României de produse agroalimentare s-au clasat aceleaşi produse ca şi în anii anteriori şi anume zahărul cu 286,33 milioane euro pentru 490.653 tone, urmat îndeaproape de carnea de porc, cu o valoare de 259 milioane de euro (156.453 tone), iar porumbul cu 191,33 milioane euro pentru 698.581 tone.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României, atât pe livrările de produse agroalimentare către această destinaţie cât şi pe achiziţiile din statele membre UE

Sursa AGERPRES

PRO AGRO cheamă la restabilirea încrederii în produsele romaneşti

Ultimele săptămâni au arătat cât de fragilă este imaginea ago-industriei romaneşti. Datorită unor zvonuri – neconfirmate de autorităţile sanitar-veterinare din statele europene, însă preluate intens de media – producătorii agricoli şi procesatorii români sunt în situaţia de a pierde contracte de zeci de milioane de euro pentru acest an. Spre exemplu, vânzările de carne de cal şi vită tranşată pe piaţa europeană au scăzut, practic, la zero. Pierderile acestui sector pot fi de 30 de milioane de euro până la sfârşitul anului în curs. Este echivalentul costurilor construcţiei a zece fabrici moderne de procesare a cărnii de dimensiuni medii.

Scandalurile recente din piaţa laptelui şi a cărnii de pasăre ne fac sa ne întrebăm, legitim, care va fi următorul produs pe listă. Considerăm ca s-a ajuns la o situaţie inacceptabilă, în care orice zvon preluat şi exagerat dezvoltat poate determina pierderi incalculabile pentru agriculturi, procesatori şi comercianţi.

Apreciem, pe de alta parte, ca inacceptabil faptul ca informaţii confidenţiale legate de anchete aflate în desfăşurare ale autorităţii sanitar-veterinare ajung ştiri de presă. Chemăm reprezentanţii media, dar şi pe cei guvernamentali la responsabilitate publică în legătura cu gestionarea acestor informaţii. Apreciem corecta activitatea autorităţii sanitar-veterinare şi considerăm utile controalele efectuate în piaţa produselor agro- alimentare. Înţelegem că rezultatele acestor controale sa fie prezentate presei atunci când există o imagine completă asupra situaţiei şi suntem solidari cu metoda autorităţii de a nu prezenta rezultate parţiale care pot deruta consumatorii şi trimite în faliment producători, procesatori sau comercianţi oneşti. Atragem atenţia ca nu producţia controlată desfăşurată în unităţi conforme cu legislaţia europeană este cea cu grad de risc pentru consumatori, ci aceea care provine din piaţa nefiscalizată, care scapă oricărui control. Este şi responsabilitatea consumatorului atunci când cumpără produse din piaţa agro-alimentară nefiscalizată şi astfel, întreţine această piaţă.

Federaţia PRO AGRO consideră că responsabilitatea comunicării publice pe tema scandalurilor legate de produsele alimentare romaneşti este un proces în care producătorii, procesatorii, administraţia şi consumatorii au responsabilităţi egale. Crizele induse prin scandalurile exagerate, comunicate uneori defectuos, au arătat vulnerabilităţile procesului de comunicare publică, deopotrivă la nivelul administraţiei, dar mai ales, la nivelul asociaţiilor profesionale din agro-industrie.

Asociaţiile profesionale trebuie să îşi dezvolte propriile campanii de relaţii publice, pentru a promova bunele practici ale agro-industriei româneşti şi respectul pentru consumatorul plătitor. Consumatorul este partenerul nostru, atât cel naţional, cât şi cel european. Cel care îi înşeală aşteptările este deopotrivă adversarul nostru. Azi plătim cu toţii preţul lipsei de comunicare dintre noi.

Cutaş (ME): Vom deschide în acest an două centre de promovare a vinurilor şi produselor agroalimentare româneşti în Germania

Vinurile şi produsele agroalimentare româneşti vor fi promovate pe piaţa germană cu sprijinul Departamentului de Comerţ Exterior din Ministerul Economiei, care intenţionează să deschidă în acest an, în oraşele Ulm şi München, două astfel de centre de promovare.

"Intenţionăm să deschidem la Ulm, cu sprijinul celui mai mare distribuitor şi contractor de vinuri din Germania, prin care circulă circa peste 2.200 de soiuri, un centru regional de promovare a vinurilor româneşti. În luna iunie, premergător deschiderii acestui centru, împreună cu Biroul Dunării, vom avea la dispoziţie spaţii pentru promovare şi o degustare de vinuri româneşti. De asemenea, am stabilit într-o discuţie avută în luna noiembrie cu primarul din Ulm că vom face şi o săptămâna românească", a declarat pentru AGERPRES directorul general adjunct în Ministerul Economiei, Cristian Cutaş, prezent la Biofach 2013.

Totodată, producătorii români vor avea posibilitatea să-şi deschidă puncte de desfacere în pieţele din oraşele Stuttgart şi Ulm, unde vor beneficia de spaţii la preţuri promoţionale.

Cristian Cutaş a menţionat că în oraşul München intenţionează să deschidă un centru regional de promovare a produselor agroalimentare româneşti, dar pe un concept german mai nou.

"Pentru München intenţionăm să deschidem un centru regional de promovare a produselor agroalimentare româneşti, dar pe un concept german mai nou, unde poţi să cumperi produsul, poţi să serveşti diverse meniuri făcute din produsul respectiv şi poţi să iei şi acasă. Este un concept care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii trei ani în Germania", a subliniat reprezentantul ME.

Intenţiile oficialilor din Ministerul Economiei sunt lăudabile şi în privinţa introducerii de produse tradiţionale româneşti în pensiunile şi restaurantele din Germania.
"Cu ajutorul Asociaţiei Saşilor din Transilvania vrem să ne întâlnim cu saşii proprietari de pensiuni şi hoteluri pentru a le distribui produse tradiţionale româneşti. Nu o dată am fost întrebat de o doamnă de origine germană unde trebuie să meargă ca să poată aduce din România murături, ţuică şi brânză. Şi aşa mi-a venit ideea", a explicat Cutaş. 

Potrivit sursei citate, Departamentul economic din cadrul Primăriei din Nurnberg poate subvenţiona pe o perioadă de trei luni o firmă din România, cu publicitate, bază de date, machmaking, dar oficialii ME vor încerca să aducă în acest program o asociaţie care să promoveze interesele mai multor firme.
În paralel cu Biofach 2013, Ministerul Economiei derulează o misiune economică sectorială pe produse agroalimentare româneşti în cele trei oraşe Stuttgart, Ulm şi München.

"Am prefigurat o serie de întâlniri şi acţiuni pe care vrem să le facem în cadrul acestei misiuni. La Stuttgart vom avea întâlniri cu managerii de zonă de la retailerii Edeca, Lidl şi Kaufland, primul fiind un lanţ de produse agroalimentare, mai selecte, cu preţuri mai mari la raft. Este mai avantajos şi pentru producătorii noştri, pentru că vor obţine un preţ mai mare dacă vor reuşi să intre în reţea", a adăugat reprezentantul ME.

În ceea ce priveşte Biofach 2013, Cutaş afirmă că evoluţia României est evidentă, în condiţiile în care, în 2007, la prima ediţie de participare a României la Biofach, erau prezente doar 12 firme în pavilionul naţional, anul acesta fiind 50 de firme.

"Ne bucurăm că sectorul a început să se dezvolte aşa cum trebuie în ţara noastră. Departamentul de Comerţ Exterior a fost printre puţinele instituţii care au acordat credit acestui sector, ocazie cu care i-am prins în Strategia Naţională de Export şi am început să mergem la manifestări expoziţionale, dar şi în misiuni economice. Anul aceste este meritul Ministerului Agriculturii pentru organizarea acestui târg, noi am sprijinit doar participarea unor firme în standul României", a adăugat Cristian Cutaş.

România, desemnată 'Ţara Anului' la cel mai mare târg destinat agriculturii ecologice din lume "BioFach Nürnberg 2013" (13 - 16 februarie 2013) este reprezentată în pavilionul naţional de peste 55 de expozanţi din sectorul agriculturii ecologice, evenimentul fiind susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - "Bio România".

Pavilionul României se întinde pe o suprafaţă de 600 de metri pătraţi, inclusiv un restaurant unde sunt gătite meniuri tradiţionale româneşti. Firmele prezente expun produse certificate ecologic, precum cereale şi seminţe oleaginoase, uleiuri, fructe de pădure, ciuperci uscate, plante medicinale, seminţe de plante aromatice şi mirodenii, furaje, brânzeturi, ouă, produse lactate, vinuri, fructe şi sucuri din fructe, produse de panificaţie, dulceţuri, cosmetice, miere şi produse apicole, produse provenite din acvacultură. 

Biofach Nurnberg este cel mai mare târg de agricultură şi de produse organice din lume, la care sunt expuse produse alimentare şi comerciale ecologice din peste 130 de state.

Sursa: AGERPRES

Importurile de alimente, record istoric in anul 2012

Produsele agroalimentare aduse anul trecut de peste graniță au depășit pragul valoric de 4 miliarde de euro, pentru că România a ratat din nou ocazia de a-si fructifica potențialul agricol.

Mai multe studii de specialitate au arătat că țara noastră (“eminamente agrară”) are un potențial agricol atât de mare, încât ar putea hrăni, numai din producția proprie, între 60 și 80 de milioane de consumatori. De cel puțin trei ori populația României. Dar statisticile oficiale, care arată ce se întâmplă de fapt cu agricultura noastră, relevă cu totul altceva: nu doar că am fost incapabili să ne asigurăm hrana, ci am fost nevoiți să mai și importăm alimente pentru a acoperi necesarul intern.

Aceste importuri au crescut vertiginos în ultimii ani, chiar dacă unii au fost mai buni, alții mai slabi din punct de vedere agricol, pentru ca în 2012 să ajungă la 4,09 miliarde de euro – un record istoric absolut.

Seceta, doar un pretext

Datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată că importurile totale ale României au însumat 54,6 miliarde de euro, din care 7,5% au fost cele de produse alimentare. în 2011, importurile totale erau ceva mai mari, de 54,7 miliarde de euro, dar ponderea alimentelor era de numai 6,8%, astfel că soldul pe achiziţiile agroalimentare ajungea la 3,7 miliarde de euro.

Cum este posibilă, în ţara noastră, această dinamică a importurilor de alimente? Am putea invoca motivul că 2012 a fost unul dintre cei mai secetoşi ani, dar, având în vedere potenţialul agricol, seceta ar fi doar un pretext în primul rând, să nu uităm că - tot potrivit statisticilor oficiale comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Exportăm tomate şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr etc. Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate.

Acest tablou se completează cu 'amănuntul" că în 2012 cursul euro - care influenţează direct preţurile alimentelor din import - a avut una dintre cele mai puternice aprecieri.

Exporturile se diversifică

Una dintre puţinele veşti bune vine din structura exporturilor Dacă în anii trecuţi livrările noastre externe erau dominate net de cele către Uniunea Europeană, în 2012 ponderea lor a scăzut la 70%, crescând ponderea livrărilor către alte destinaţii. 

Sursa: Adevarul

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare, în scădere cu aproape 18 procente

Deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 494 de milioane de euro, în primele nouă luni ale anului 2012, în scădere cu 17,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2011, când a atins 600 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 

Reducerea deficitului în comerţul cu produse agroalimentare s-a datorat creşterii exporturilor de produse agroalimentare, preponderent pe pieţele din afara Uniunii Europene, într-un ritm mai rapid decât cel de majorare a importurilor.

Potrivit datelor MADR, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,882 miliarde de euro, în creştere cu 287,1 milioane euro faţă de perioada corespunzătoare din 2011. Principalele produse exportate au fost porumbul, ţigările şi grâul, acestea reprezentând o pondere cumulată de 40,6% din totalul încasărilor.

Statisticile MADR arată că exporturile de produse agroalimentare în ţările terţe au crescut cu 44% în primele nouă luni din 2012 faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Astfel, faţă de un sold negativ în 2011 de 71,1 milioane de euro, la nouă luni 2012 se înregistrează un sold excedentar al balanţei schimburilor extracomunitare în valoare de 202,1 milioane de euro.

În ceea ce priveşte importurile României de produse agroalimentare, în primele nouă luni din 2012 faţă de perioada corespunzătoare din 2012, acestea au urcat cu 5,7%, din cauza intensificării achiziţiilor intracomunitare, însă importurile din ţări terţe au fost în uşoară scădere în perioada menţionată. 

În topul importurilor la nouă luni 2012, zahărul deţine primul loc, urmat îndeaproape de carnea de porc, în timp ce principalele produse exportate au fost porumbul, ţigările şi grâul.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României, în primele nouă luni din 2012, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie înregistrând o pondere valorică de 69,9%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,3%.

Sursa AGERPRES

80 de milioane de euro pentru crearea centrelor de colectare a produselor agricole

Producătorii agricoli vor avea la dispoziţie, începând cu sfârşitul lunii noiembrie, 80 de milioane de euro pentru crearea unor centre de colectare, sortare, ambalare, etichetare, dar şi condiţionare a produselor agricole, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

"În această lună alocăm o sumă extrem de importantă pentru crearea acelor centre de condiţionare, etichetare, sortare şi ambalare a produselor agricole. Toate aceste lucruri sunt menite să ajute producătorii agricoli. Nu mai puţin de 80 de milioane de euro vor fi disponibile de la sfârşitul acestei luni pentru agenţi economici, oameni care se vor asocia cu producătorii agricoli pentru a ajuta la o mai bună desfacere a produselor agricole", a afirmat Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a subliniat că în ultimul timp s-a extins numărul hipermarketurilor care au intrat în programul de promovare a produselor româneşti iniţiat de ministerul pe care îl conduce, scopul fiind acela de a asigura o desfacere cât mai mare a producţiei autohtone. El a adăugat că, în acest scop, au fost luat şi alte măsuri, precum modificarea legislaţiei pentru certificatele de producător, dar şi modificarea Programului Naţional de Dezvoltare, astfel încât să se dea tuturor producătorilor posibilitatea de a comercializa şi de a păstra produsele româneşti nu doar pe perioada de durată a acestora fără să fie în atmosferă controlată.

"Au mai cedat şi unii şi ceilalţi şi putem vorbi despre un grad mai mare de asociere în agricultură, de conştientizarea faptului că trebuie să atingem anumite puncte de calitate pentru a comercializa produsele româneşti. Pe de altă parte, şi hipermarketurile au înţeles că au nevoie de produse româneşti. Astăzi, suntem undeva în zona de mijloc, în condiţiile în care 50% din produsele româneşti care se comercializează în medie pe an în zona de legume-fructe sunt de origine românească", a arătat Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, în zona de legume-fructe, comparativ cu 1 ianuarie - 31 august 2011, anul acesta balanţa comercială pe produse agroalimentară s-a îmbunătăţit "vizibil".

În ceea ce priveşte condiţia ca un producător român să poată pătrunde într-un hipermarket cu produsele sale, ministrul a precizat că acesta trebuie să îndeplinească nişte cerinţe impuse de unitatea comercială, cerinţe care, însă, nu mai sunt atât de mari, ca în anii trecuţi. În plus, Daniel Constantin a îndemnat consumatorii să aleagă produsele româneşti, pentru că acestea sunt cele mai bune.

Susa: AGERPRES

ANSVSA a amendat cu peste 14.000 de lei unităţi din industria agroalimentară

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară a amendat cu 14.400 de lei 13 societăţi din industria agroalimentară, în urma unor controale efectuate în perioada 2 noiembrie - 8 noiembrie, în Bucureşti şi în ţară, au anunţat, marţi, reprezentanţi ai ANSVSA.

Au fost controlate unităţi de morărit, de producere a pâinii şi a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, a altor produse alimentare precum şi unităţi de depozitare pentru produse alimentare, seminţe, legume şi fructe.

Sursa AGERPRES

România, al doilea stat după Germania care a redeschis discuţiile privind exportul de produse agroalimentare în Rusia

România este al doilea stat după Germania care deschide discuţiile cu Federaţia Rusă în vederea reluării exportului de produse agroalimentare pe această piaţă, a declarat, luni, pentru AGERPRES secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"Vizita specialiştilor Serviciului Federal pentru Inspecţia Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse în România este un eveniment de o importanţă deosebită pentru că suntem al doilea stat care face acest lucru, după Germania, ceea ce înseamnă că există această deschidere şi interes din partea Rusiei pentru produsele noastre. Este un efort al ministrului român al Agriculturii pentru că redeschiderea acestor discuţii cu Federaţia Rusă au început în urmă cu trei luni şi au fost finalizate odată cu vizita ministrului în Rusia. Consider că este un succes pentru că Rusia este o piaţă pe care am pierdut-o de-a lungul timpului", a precizat Botănoiu.

Reprezentantul MADR a afirmat că nu vor putea fi exportate orice produse agroalimentare pe această piaţă pentru că România este încă deficitară pe anumite segmente şi acestea trebuie reglate, în primul rând, pe piaţa internă.

"Nu vom vedea toate produsele agroalimentare româneşti pe piaţa Rusiei pentru că sunt anumite produse unde suntem deficitari şi trebuie să le reglăm la nivelul producţiei şi pieţei noastre, dar avem produse foarte bune, care fac faţă cu succes pe această piaţă. Mă refer aici la o serie de alimente procesate, produse din carne, vin şi miere", a adăugat oficialul MADR.

Acesta consideră că după cele 14 zile de evaluări efectuate de specialiştii ruşi la unităţile româneşti de producţie şi procesare carne va fi încheiat un protocol cu măsurile care ar mai trebui luate, iar după finalizare se va încheia efectiv un acord de reluare a schimburilor comerciale cu Rusia pe acest segment.

"După evaluarea serviciilor veterinare ruse se va încheia un protocol cu ce ar mai trebui refăcut sau modificat şi pe urmă se va semna acest acord prin care vom putea susţine schimburile cu Rusia. Nu pot da un termen, dar noi încercăm să facem acest lucru cât mai repede", a adăugat Daniel Botănoiu.

În ceea ce priveşte reluarea exporturilor pe piaţa chineză, secretarul de stat în MADR a subliniat că a fost semnat deja un acord de principiu între serviciile veterinare din cele două ţări, iar în prezent are loc un schimb de informaţii şi de răspunsuri la întrebările şi chestionare ale părţii chineze. După finalizarea acestora se va semna un memorandum prin care vor putea fi exportate şi în China produse agroalimentare româneşti.

"În noiembrie va fi organizată o misiune economică în China, la care vor participa şi reprezentanţi din MADR, alături de oamenii de afaceri români, ceea ce este foarte important pentru că pe masa Guvernului chinez agricultura există ca o prioritate, atât pe partea de investiţii chineze pe piaţa românească cât şi în ceea ce priveşte prezenţa noastră cu produse pe această piaţă", a mai adăugat reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Un număr de 12 unităţile româneşti de producţie şi procesare carne şi lapte, interesate să exporte pe piaţa rusă, vor fi verificate de specialiştii serviciilor veterinare din Federaţia Rusă, începând din 5 noiembrie 2012.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de ANSVSA, specialiştii Serviciului Federal pentru Inspecţia Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse se vor afla în România, în perioada 5- 16 noiembrie 2012 şi vor evalua un număr de 12 unităţi din industria alimentară din sectorul cărnii roşii, produselor din carne, carne de pasăre, unităţi din sectorul laptelui şi prelucrării produselor lactate.

Sursa AGERPRES

România se află pe locul 12 la nivel mondial la importul de produse agroalimentare (FAO)

România se află pe locul 12, la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare, deşi are un potenţial agricol pentru a hrăni peste 80 de milioane de locuitori, a declarat, luni, pentru AGERPRES, reprezentantul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură - FAO în România, Bogdan Bazgă.

"Cu părere de rău, România se află pe locul 12 la nivel mondial la importul de produse agroalimentare, conform unui program de cercetare al Băncii Mondiale şi al Băncii japoneze Nomura. Degeaba spunem că avem un potenţial agricol pentru a hrăni 80 de milioane de locuitori, acest lucru nu este de ajuns dacă nu îl şi folosim. Consider că la ora actuală România ar trebui să fie exportator de securitate alimentară", a spus Bazgă.
Acesta a precizat că securitatea alimentară este una dintre cele mai importante componente ale politice naţionale agricole, precum şi ale Politicii Agricole Comune.

"România trebuie să ţină cont de trei componente importante pentru asigurarea securităţii alimentare, una dintre acestea fiind stoparea procesului de deşertificare. Avem zone cu alertă în acest sens, iar cele mai afectate sunt zona Dobrogei şi zona Olteniei. A doua componentă este legată de volatilitatea preţurilor, iar cea de-a treia este de asigurarea sursei de hrană a plantelor, respectiv a apei şi a irigaţiilor, de care ar trebui ţinut cont", a adăugat Bogdan Bazgă.

Reprezentantul FAO va participa în această săptămână la reuniunea Comitetului Mondial pentru securitate alimentară pentru perioada 2012-2015, organizată de FAO, la Roma, în perioada 15-20 octombrie 2012. În anul 2014, România va găzdui conferinţa regională FAO pentru Europa şi Asia Centrală.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS