update 23 Mar 2023

APIA reamintește că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Campaniei 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește că începând cu data de 15.03.2021 a început eliberarea de adeverințe pentru beneficiarii următoarelor scheme și măsuri implementate de Agenție în cadrul Campaniei 2021, astfel:

Schemele de plăți directe:

  • schema de plată unică pe suprafață (SAPS),
  • plata redistributivă,
  • plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire).

Măsurile de mediu şi climă:

  • Măsura 10 – Agromediu și climă,
  • Măsura 11 – Agricultură ecologică,
  • Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale).

Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia:

  • suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției,
  • că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției
  • că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Adeverințele pot fi solicitate la APIA prin mijloace electronice. Cererea de eliberare a adeverinței poate fi accesată la adresa:(apia.org.ro)

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR)/ Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: http://www.apia.org.ro/

Până la această dată APIA a eliberat un număr de 325 de adeverințe pentru schemele de plăți directe și 292 de adeverințe pentru măsurile de mediu şi climă.

Sursa: apia.org.ro

Clubul Fermierilor Români, alături de organizațiile europene împotriva plafonării obligatorii a plăților directe

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;

În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra Statelor Membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală“, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.“

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  1. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  2. Camera Agrară a Republicii Cehe
  3. Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  4. Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  5. Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  6. Confagricoltura, Italia
  7. Consiliul Agricol Danez
  8. Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  9. Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  10. „Parlamentul Fermierilor“ Letoni
  11. Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Clubul Fermierilor Români

APIA anunță plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe și până la 85% pentru măsurile de dezvoltare rurală

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale.

Astfel, statele membre pot face plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului  Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Sursa: apia.org.ro

APIA a autorizat la plată peste 2,6 miliarde euro pentru Campania 2018

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că pentru Campania 2018 a autorizat la plată suma totală de 2,607 miliarde euro, din care suma de 1,062 miliarde euro reprezintă avansul plătit în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2018, diferența fiind plata regulară.

Astfel, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) s-a autorizat la plata suma de 1,817 miliarde euro, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) suma de 460,93 milioane euro, cofinanțarea de la Bugetul Național suma de 71,77 milioane euro și din Bugetul Național suma de 257,09 milioane euro.

În conformitate cu prevederile REG.(UE) nr.891/21.06.2018, plafonul alocat României pentru plățile directe, pentru Campania 2018 este de 1,912 miliarde euro, iar suma autorizată pentru plățile directe reprezintă un procent de absorbție de 95,04%.

Plățile se efectuează la următoarele cursuri de schimb valutar:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Sursa: apia.org.ro

APIA informează că au fost autorizate la plată schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu 04 iunie 2019 și până în prezent, au fost autorizate la plată schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente Campaniei 2018, pentru un număr de 19.613 dosare, cu suma totală de 39,89 milioane euro.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 01 octombrie 2018.

Reamintim Cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018:

Schema de plată

Cuantum (euro/ha)

Sprijin cuplat în sectorul vegetal - soia

206

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – lucernă

95,08

Sprijin cuplat în sectorul vegetal leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe

84

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cânepă pentru ulei și/sau fibră

87,51

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – orez

659,99

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sămânță de cartof

1.900,01

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – hamei

517,03

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – sfeclă de zahăr

824,99

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – tomate pentru industrializare cultivate în câmp

1.715

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – castraveți pentru industrializare cultivați în câmp

530,03

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspăta, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă

7.600,03

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre

181,92

Sprijin cuplat în sectorul vegetal – cartof timpuriu pentru industrializare

1.000

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere de Plată

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, în perioada 01 martie – 15 mai 2019, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, se vor depune Cererile Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

Cererile se vor depune la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Reamintim că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

  • schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,
  • măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),
  • ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

În ce privește numărul de fermieri ce vor fi controlați pe teren în anul 2019, având în vedere rezultatele controalelor din anul 2018, APIA preconizează o scădere a acestora. Acest număr este variabil și depinde în mare măsura de numărul de scheme solicitate de fermieri și de riscuri.

Precizăm că pe fluxul de selectare la control, fermierii care au modificări ale cererilor de sprijin față de anul anterior pot fi selectați la control și în anul curent cu o probabilitate mai mare față de cei care nu au modificări ale cererilor unice de plată.

Sursa: apia.org.ro

Plățile autorizate de APIA pentru Campania 2018

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că de la începutul lunii decembrie 2018, a autorizat la plată suma totală de 263,70 milioane euro, reprezentând plata regulară aferentă Campaniei 2018, pentru un număr de 509.475 fermieri care au depus Cerere unică de plată.

Din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) se plătesc 240,02 milioane euro, iar diferența de 23,68 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național, conform tabelului de mai jos:

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Facem precizarea că începând cu data de 16 octombrie și până în prezent APIA a autorizat la plată pentru Campania 2018 suma totală de 1,326 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară.

Sursa: apia.org.ro

Grădina de lângă casă. Ce, când, cum, unde semănăm (XIII)

Pe nesimțite, am ajuns la jumătatea toamnei, Chiar dacă până acum ne-am bucurat de temperaturi confortabile pe timpul zilei, trebuie să fim conștienți că nu va fi la fel și de-acum înainte. În orice zi ne putem deja trezi că încep ploile reci, de toamnă, sau că peste noapte a căzut bruma. Ca atare, este cazul să începem o serie de lucrări care să facă ca și în primăvară să avem o grădină cel puțin la fel de frumoasă, dacă nu și mai frumoasă ca cea din anul acesta. Iar până la înrăutățirea vremii putem să ne mai bucurăm de prospețimea pe care multe dintre flori o au în această perioadă. În special unele soiuri de trandafiri „se simt“ foarte bine acum, înflorind la fel de frumos ca primăvara.

Aromele pentru iarnă stau mai bine în congelator

La fel și o serie de plante aromatice, precum menta, salvia și altele asemenea, în această perioadă dezvoltă frunze cu o aromă deosebită. Acest lucru se petrece deoarece temperaturile mai scăzute nu mai fac ca cea mai mare parte a uleiurilor volatile ce dau aroma să se evapore. Ca atare, să profităm de ocazie și să ne facem provizii din frunze de plante aromatice. Recomandăm păstrarea frunzelor acestea congelate, în stare proaspătă. Pentru aceasta, imediat după recoltare se clătesc de praf și alte impurități, se scutură de apă, apoi se pun în pungulițe și se bagă la congelator, la o temperatură cât mai scăzută. Când se folosesc se adaugă congelate în sosuri sau alte preparate. Acest mod de păstrare este valabil în egală măsură și pentru mărar, pătrunjel, leuștean, dar și pentru frunzele de viță destinate sarmalelor. Însă acestea din urmă se dezgheață înainte de utilizare.

Față de frunzele uscate, cele congelate proaspete își păstrează mult mai bine aroma. Ca un ultim sfat referitor la acest aspect, puneți câte o etichetă pe fiecare pachet, astfel încât atunci când este congelat să știți ce conține. Astfel evitați situația în care, eventual, să folosiți de exemplu leuștean în loc de pătrunjel sau salvie în loc de mentă.

E vremea pentru săpatul gropilor

Pentru cei care își doresc să planteze pomi sau trandafiri, se apropie perioada optimă. Deocamdată este bine să vă hotărâți asupra locului unde le veți planta. Așa cum am mai spus, luați în calcul dimensiunea la care vor ajunge plantele când vor fi mature. Un pui de cireș sau măr, când este plantat, e doar un bețisor și pare ușor ridicol să îl sădești la cel puțin patru metri de alt pom. Dar când va ajunge la maturitate, coroana sa va avea nevoie de acest spațiu. Sau frunzele sale vor umbri trandafirii ori alte plante, care nu se vor mai putea dezvolta așa cum v-ați dori.

Dacă deja s-a întâmplat acest lucru, tot acum se apropie perioada în care puteți muta tufe de trandafiri sau alte specii.

După ce v-ați hotărât asupra locului, săpați gropile. Este foarte bine dacă gropile sunt săpate cu ceva vreme înainte, iar în ele se mai toarnă câte o găleată de apă la două-trei zile, dacă nu plouă.

În ceea ce privește dimensiunile gropilor, acestea se fac în funcție de puieții pe care îi vor găzdui. În orice caz, trebuie să fie măcar cu 20-30 de centimetri mai adânci decât lungimea rădăcinii. Asta pentru că pe fundul gropii, sub rădăcină, vom așeza în momentul plantării un strat de pământ afânat, care să permită o mai bună fixare și dezvoltare a rădăcinii. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește diametrul gropii, care trebuie să fie măcar cu 30 de centimetri mai mare decât diametrul rădăcinii. În general, pentru puieți de pomi sau de trandafiri sunt necesare gropi de aproximativ 60-70 cm diametru și cam de aceeași adâncime.

Un alt argument pentru care vă îndemnăm să pregătiți gropile de acum este și acela că e mai plăcut să le săpați pe un timp favorabil, și nu pe ploaie sau cu mâinile înghețate.

Frunzele uscate –  farmec, dar și bătaie de cap

Pentru că tot vorbim despre săpat, tot acum este bine să ne facem o provizie de pământ bine afânat, undeva la îndemână. Acesta va fi necesar în prima parte a lunii noiembrie pentru mușuroirea trandafirilor. Și pentru că în acea perioadă de obicei vremea nu mai este chiar atât de prietenoasă cu grădinarii, e mult mai bine ca pământul să fie pregătit din vreme. Altfel riscăm să creăm tot felul de gropi sau denivelări prin grădină, care ulterior ne vor da bătăi de cap și ne vor crea disconfort.

Tot în această perioadă e indicat să mai tundem gazonul, probabil pentru ultima oară pe anul acesta. Vremea răcoroasă și umedă îl face să crească repede și înalt. Dacă nu îl tundem acum, are mari șanse ca în primăvară, până când terenul va fi suficient de uscat ca să putem intra cu mașina, să fie prea înalt și să-i putrezească rădăcina neaerisită. De asemenea, gazonul mai scurt va înfrăți mai bine și, evident, va fi mai des.

O bătaie de cap pentru cei care au cultivat gazon o reprezintă frunzele uscate. Deși este destul de solicitant, nu este bine să fie lăsate în iarbă, pentru că odată cu ele va putrezi și gazonul. De aceea, măcar la două-trei zile, cu o greblă de frunze trebuie adunate, la fel ca și eventualele fructe căzute pe peluză. Desigur că există și aspiratoare speciale destinate acestei activități, dar dacă nu avem o suprafață prea mare sunt o investiție care nu este foarte rentabilă.

O altă activitate care se face foarte bine acum, la jumătatea toamnei, este săparea acelor zone din grădină unde florile deja s-au uscat. Lujerii mai lungi se îndepărtează înainte de a săpa. Dar, în limita posibilităților, este indicat ca părțile de plantă chiar uscate să fie înglobate în sol. Astfel, prin putrezire în timpul iernii, vor acționa ca un îngrășământ natural.

Săpătura de toamnă nu trebuie să fie urmată și de o mărunțire. Scopul ei este de a permite apei de peste iarnă să pătrundă mai bine și mai adânc în sol. Mare parte dintre bulgării de pământ rămași se vor sparge singuri peste iarnă, iar în primăvară oricum va fi necesară o nouă mărunțire.

În sfârșit, un alt lucru de care trebuie să avem grijă este să ne procurăm materialele de care avem nevoie pentru protejarea unor arbuști de ger. Smochinii tineri, magnoliile, ca și o serie de arbuști sau tufișuri de origine mediteraneeană trebuie protejate pe timpul iernii, dacă nu sunt plantate în ghivece care să permită mutarea lor la interior. În acest scop se folosesc de obicei folii de plastic, paie, tulpini de porumb. Mai indicată este folosirea foliilor speciale, care se pot procura din magazinele de specialitate și care permit o circulație a aerului care previne condensul.

Dar, deocamdată, până la acel moment, haideți să ne mai bucurăm, cât se poate, de farmecul toamnei, care ne-a colorat grădina! (va urma)

Alexandru GRIGORIEV

APIA a început campania de plăți în avans

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, luni, 16.10.2017, a demarat Campania de plăți în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2017.

Suma totală autorizată la plată este de 42,1  milioane euro pentru un număr de 24.464 fermieri.

De asemenea, agenția menționează că în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 6801 de punere în aplicare a Comisiei din 11.10.2017 de autorizare a Irlandei, Greciei, Croației, României și Regatului Unit să aplice derogări, în ceea ce privește anul de cerere 2017, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul  (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăţilor directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul măsurilor de sprijin pe suprafață și legate de animale, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului.

De asemenea, conform art. 6 alin. (1) din H.G. nr.701 din 27 septembrie 2017 privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri, precum și a plafoanelor aferente ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine și ovine/caprine, și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine “Începând cu data de 16 octombrie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1 şi 5, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.”

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

  • 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.09.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017, pentru plăţile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);
  • 4,5390 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 12.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 491/01 din 31.12.2016, pentru plăţile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Fermierii sunt așteptați la sediile locale ale APIA pentru a depune cererile unice de plată pentru anul 2017

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale reamintește că termenul limită de depunere a Cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2017 este data de 15 mai 2017.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, în weekend-urile următoare, respectiv 06 – 07 mai și 13 - 14 mai, sediile APIA județene/locale vor funcționa după programul de lucru normal.

În ce privește situaţia depunerii Cererilor unice de plată, până la data de 02 mai, ora 12:30, APIA avea înregistrat în baza de date un număr de 652.388 cereri pentru o suprafaţă de 4.093.024,61 hectare, conform tabelului de mai jos.

Potenţialii beneficiari ai sprijinului financiar să respecte programarea la care au fost invitați să depună Cererea unică de plată, iar cei care nu au reușit să se prezinte la data programată să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA.

Fermierii care nu vor depune cererile până la data de 15 mai a.c. nu vor putea beneficia de subvenţii

Județ Cereri primite până la data de 27.04.2017 Suprafaţa pentru care s-au depus cereri (ha)    
Alba 16.878 87.668,77
Arad 15.496 120.433,49
Argeş 17.604 114.744,84
Bacău 15.124 70.193,28
Bihor 28.311 155.108,21
Bistriţa Năsăud 23.518 106.714,1
Botoşani 26.915 101.792,19
Brăila 9.434 78.463,97
Braşov 11.249 72.169,28
Bucureşti 414 3.503,67
Buzău 15.360 133.810,91
Călăraşi 4.785 152.642,01
Caraş-Severin 13.669 68.435,53
Cluj 22.912 111.445,59
Constanţa 6.592 181.240,17
Covasna 9.288 58.339,34
Dâmboviţa 18.996 62.952,51
Dolj 27.144 146.413,4
Galaţi 13.158 91.043,85
Giurgiu 10.003 91.864,82
Gorj 14.379 45.682,04
Harghita 19.736 111.374,76
Hunedoara 13.786 70.459,89
Ialomiţa 6.419 119.236,48
Iaşi 17.674 89.584,69
Ilfov 1662 26.756,58
Maramureş 25.524 91.963,87
Mehedinţi 16.986 67.320,78
Mureş 18.233 110.710,24
Neamţ 20.226 75.379,98
Olt 24.360 133.219,4
Prahova 8.350 66.599,31
Sălaj 17.055 68.586,18
Satu Mare 13.358 98.102,77
Sibiu 9.413 61.030,2
Suceava 37.443 114.192,12
Teleorman 12.303 165.492,79
Timiş 13.394 212.178,37
Tulcea 5.945 139.601,06
Vâlcea 15.065 37.532,7
Vaslui 16.520 100.376,64
Vrancea 17.707 78.653,83
Total 652.388

Sursa: madr.ro

România susține continuarea plăților directe după 2020 și reducerea decalajelor între statele membre

România susține menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, continuarea plăților directe și a procesului privind reducerea decalajelor între statele membre, a declarat, marți, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, prezent la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al UE de la Bruxelles, unde unul dintre subiectele aflate pe agenda discuțiilor vizează viitorul PAC.

"Un subiect foarte important care se discută azi (marți — n. r.), la reuniunea de la Bruxelles, este încotro ne îndreptăm cu Politica Agricolă Comună (PAC)? Noi ne dorim în continuare să se mențină o Politică Agricolă Comună puternică, să se mențină cei doi piloni, dar și să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume și pe procesele de convergență a plăților directe. De asemenea, susținem continuarea plăților directe și noi soluții pentru atragerea tinerilor în agricultură. Nu în ultimul rând, dorim să menținem caracterul comunitar al PAC, să nu se naționalizeze, deoarece sunt anumite state puternice care și-ar dori acest lucru și atunci ar fi o discriminare", a subliniat Irimescu.

Potrivit sursei citate, în cadrul reuniunii Consiliului vor mai fi prezentate: un raport al grupului pentru piețele agricole, în contextul discuțiilor privind practicile comerciale neloiale, o analiză a concesiilor din acordul de liber schimb asupra produselor agricole, cum este CETA sau Mercosur, despre cercetare și inovare în agricultura UE, dar și o propunere la prima lectură privind modificarea regulamentului în vigoare pe agricultură ecologică.

Luni, 14 noiembrie 2016, în prima zi a reuniunii, discuțiile s-au axat pe pescuit și bunăstarea animalelor.

Sursa: AGERPRES

COMISIA EUROPEANĂ CONFIRMĂ: TERMENUL PLĂȚILOR DIRECTE ESTE 15 OCTOMBRIE

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a confirmat prelungirea termenului până la care statele membre pot efectua plăţi directe, fără reduceri ale ratei de rambursare, astfel că noua dată-limită este 15 octombrie 2016, faţă de 30 iunie 2016, informează un comunicat al Reprezentanţei din România a Comisiei Europene.

Oficialul european a subliniat că aceasta este "o măsură excepțională, care reflectă dificultățile cu care unele agenții de plăți s-au confruntat în primul an de implementare a noii politici agricole comune (PAC). Ea înseamnă o flexibilitate fără precedent din partea Comisiei Europene și,  pe baza nivelurilor actuale de plăți, ar putea genera economii în valoare de milioane de euro pentru acele state membre sau regiuni, și agricultorii lor, care nu au efectuat plățile până la data de 30 iunie. Pornind de la discuțiile avute cu un număr de state membre și regiuni, am încrederea că această măsură, care folosește toate mijloacele posibile la dispoziția Comisiei, îndeplinește în totalitate nevoile acestora în termeni de flexibilitate maximă și garantarea rambursării integrale a valorii plăților."

Inițiativa comisarului Hogan vine ca răspuns la dificultățile cu care unele state membre sau regiuni se confruntă în finalizarea plăților,înainte de data-limită de 30 iunie. În conformitate cu normele europene, pentru plățile efectuate după această dată se aplică reduceri ale ratei de rambursare de10%(pentru cele efectuate în luna iulie),25%(august) și45%(septembrie). Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plățile pot fi făcute și după 30 iunie, fără reducerile sus-menționate.

Comisarul european a adăugat, luând în considerare dependența de plățile directe pe care mulți fermieri o au, în special din cauza dificultăților actuale de pe piață cu privire la fluxul de numerar, că această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini ritmul de efectuare al plăților și a cerut agențiilor de plăți să acorde prioritate celor restante, în scopul de a maximiza efectuarea lor până la 30 iunie.

APIA a făcut plăți în valoare de 1,178 miliarde euro pentru Campania 2015. 10 iunie termenul de depunere a cererilor pentru 2016

Până în acest moment APIA a plătit fermierilor pentru cererile depuse în Campania 2015 suma de 1,178 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro fiind plăţi în avans FEGA, 681,85 milioane euro plăţi regulare din FEGA, 88,97 milioane euro Ajutor Naţional Tranzitoriu în sectorul Vegetal (ANT1) cu finanţare din Bugetul Naţional și 152,6 milioane euro (FEADR + cofinanţare de la bugetul naţional) pentru  Măsura 13 – “Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” -  din PNDR 2014-2020.

Din suma totală de 1,178 miliarde euro, 481,45 milioane euro reprezintă plata pentru un număr de 755.864 fermieri  autorizaţi începând cu  data de 12.05.2016, pentru măsura „Practici agricole benefice pentru climă şi mediu“ (înverzire), respectiv 14.05.2016,  pentru măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confrunta cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, fermieri care au fost autorizaţi anterior pentru celelalte scheme de plăţi directe. Numărul total de beneficiari autorizaţi la plată pe toate tipurile de fonduri (FEGA, FEADR şi Buget Naţional)  începând cu data de 07.04.2016 și până în prezent este de 778.451.

Întrebați când vor începe plățile pentru sectorul zootehnic, în condițiile în care termenul iniţial de 25 mai asumat de ministrul agriculturii nu a fost respectat, reprezentanții APIA au răspuns: „După cum a fost anunţat şi în mass-media, motivele întârzierii plăţilor aferente anului 2015 sunt multiple şi se regăsesc în concluziile Notei de control a corpului de control al Ministrului Agriculturii și Dezvoltătii Rurale. În ceea ce priveşte plăţile pentru schemele de plată în sectorul zootehnic, nu a fost posibil respectarea termenului de 25 mai 2016 din cauza complexităţii dezvoltării software precum şi a volumului mare de date care trebuiesc prelucrate“.

În plus, potrivit art.75 din Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului conducerea APIA menționează că: „Plăţile se fac în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la data de 1 decembrie şi se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor., iar aceste plăți nu se fac înainte de finalizarea verificării condiţiilor de eligibilitate”.

Pentru Campania 2016 data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea este 10 iunie. Aceste cereri pot fi depuse și după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, însă cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, în timp ce solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.

– Ministrul Agriculturii Achim Irimescu a declarat că APIA va implementa funcţionarea unei agenţii de monitorizare a preţurilor de intrare în ţară la importuri. În ce stadiu este acest demers? Care este data preconizată pentru înfiinţarea acestei agenţii? Cine va monitoriza în piaţă şi cum va monitoriza preţurile de vânzare astfel încât să fie depistate cele de dumping?

- La nivelul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură este în curs de finalizare elaborarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă care va reglementa situaţia menţionată, fiind necesară armonizarea prevederilor legale ce vor fi instituite cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare şi cu prevederile legislaţiei naţionale incidente.

După ce vor fi stabilite ultimile detalii, proiectul de act normativ va fi lansat în dezbatere publică, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003, republicată, privind transparenţa decizională în administraţia publică.

– Când trebuie depuse Cerile unice de plată pentru Campania 2016?

– În conformitate cu Ordinul MADR nr. 817/30.05.2016 care aduce unele modificări și completări Ordinului MADR nr. 619/2015 care aprobă criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 s-a stabilit pentru Campania 2016 ca data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea să fie data de 10 iunie. Cererile unice de plată și modificările la acestea pot fi depuse şi după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.

A fost adoptată o Ordonanță de Urgență care va permite facilitatea accesului fermierilor la plăţile directe şi ajutoarele naționale tranzitorii

În şedinţa Guvernului din 11 mai 2016 a fost adoptată o Ordonanță de Urgență care va permite facilitatea accesului fermierilor la plăţile directe şi ajutoarele naționale tranzitorii, precum şi înființarea funcției de atașat agricol.

În cadrul reuniunii Comitetului de Plăți Directe și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene din data de 4 mai 2016 s-a stabilit și votat prin procedură scrisă, în unanimitate, o derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește data limită pentru depunerea cererii unice de plată pentru anul 2016, agreându-se faptul că textul va fi înaintat spre adoptare în data de 13 mai 2016. Data limită pentru depunerea cererilor unice de plată prevăzută de Regulamentul menționat anterior este 15 iunie 2016, statele membre urmând să fixeze la nivel național data limită până la această dată.

Până în prezent au depus cererea unică de plată aproximativ 598.000 de fermieri din cei cca. 1.000.000 de fermieri potențiali beneficiari ai plăților, iar perioada de timp rămasă până la data de 15 mai, în care nu se percep penalități de întârziere, este insuficientă datorită numărului mare de fermieri rămași - cca. 400.000, cât și a complexității cererii unice de plată. Adoptarea actului normativ de modificare a OUG nr. 3/2015, după data apariției în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a Regulamentului preconizat a fi adoptat în data de 13.05.2016, ar conduce la întreruperea perioadei de depunere a cererilor unice de plată fără penalități de întârziere, în cursul cărora, cererilor unice de plată depuse ar urma să li se aplice penalități de întârziere, situație care trebuie preîntâmpinată.

Adoptarea acestui act normativ permite României să prelungească termenul limită de depunere al cererilor de plată, în prezent fixat pentru 16 mai 2016. Astfel, data limită de depunere a cererilor unice de plată va fi 31 mai 2016, urmând a fi stabilită prin ordin al ministrului imediat după publicarea în Monitorul Oficial a prezentei OUG.

Având în vedere că o serie de unități de cercetare nu beneficiază de prevederile OUG nr. 3/2015, deși desfășoară activitate agricolă, s-au modificat unele dispoziții din cadrul ordonanței, astfel încât să se extindă gama potențialilor beneficiari ai plăților cu: universitățile, institutele, stațiunile didactice, fermele de cercetare și producție agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și alte organisme și organizaţii de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.

De asemenea, la solicitarea principalelor asociații de crescători de animale, pentru a beneficia de plățile pe suprafață, pentru cca. 1 milion ha de pajiști concesionate de la autoritățile locale, se reîncadrează în categoria potențialilor beneficiari ai plăților, asociațiile crescătorilor de animale, deoarece conform prevederilor actuale ale OUG nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, acestea nu mai pot depune cererea unică de plată și implicit nu mai beneficiază de plățile pe suprafață.

Facem precizarea că Senatul României a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale adoptarea prin ordonanță de urgență a Guvernului modificărilor care fac obiectul prezentului proiect, menționând imposibilitatea adoptării acestora prin inițiativa parlamentară, până la data de 15 mai 2016.

Pentru aplicarea adecvată a prevederilor regulamentelor Uniunii Europene în domeniu, se modifică prevederile referitoare la beneficiarii plăților, făcându-se o delimitare clară între beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii, respectiv cei ai măsurii 10 - Agro-mediu și climă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care nu trebuie să aibă calitatea de „fermier activ” și beneficiarii plăților directe și ai măsurilor 11-agricultură ecologică și 13-plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, care trebuie să îndeplinească calitatea de „fermier activ”.

Prin actul normativ adoptat astăzi, se înfiinţează funcţia de ataşat agricol, în cadrul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea asigurării reprezentării României în plan extern, în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare.Creşterea competitivităţii şi a capacitaţii de producţie a agriculturii româneşti, estimată pentru următorii ani, presupune în paralel redinamizarea vocaţiei sale de export, iar promovarea sectorului agroalimentar românesc pe piaţa europeană şi mondială implică, în primul rând, consolidarea unei cooperării internaţionale specializate.  

Urmând exemplul altor ţări care şi-au îmbunătăţit concurenţa la export prin crearea funcţiei de ataşat agricol se poate implementa o politică “agresivă” în identificarea oportunităților de export și de afaceri, de investiţii, cu efecte benefice asupra economiei româneşti.     

A început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că de joi, 07 aprilie 2016, a început autorizarea iar vineri, 08 aprilie 2016, a început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015.

Ieri erau pregătite pentru plată 536.160 cereri unice în sumă totală estimată de 300 milioane euro. Dintre acestea, o primă tranșă de 27.273 cereri, în sumă totală de 13.687.915 euro vor fi plătite în cursul zilei de astăzi.

Aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

Este important de reținut că plățile se efectuează progresiv începând cu data de astăzi, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate și validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea.

Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt următoarele:

- Schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha;

- Plata redistributivă:

primul interval: 1 - 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha;

al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha.

- Plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93euro/ha;

- Plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro;

- ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19euro/ha.

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza și plata celorlalte scheme de plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii și măsuri de dezvoltare rurală.

Reamintim că, în ceea ce privește Campania 2015, APIA a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie2016.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Plățile directe pe suprafață, din 8 aprilie, iar cele pentru animale, la sfârșitul lunii mai

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a reiterat luni, în cadrul unei întâlniri avute în Alba cu fermieri, că plățile directe pe suprafață vor începe să fie achitate din 8 aprilie.

'La 8 aprilie încep plățile directe pe suprafață', a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a mai spus că nu este adevărat, așa cum au susținut unii, că subvențiile ar fi de cinci ori mai mari în Ungaria.

'Dacă discutăm de un anumit sector, sigur sunt sectoare în care România are cele mai multe subvenții la nivel european. Acest lucru l-a spus chiar comisarul Phil Hogan în octombrie, când discutam de ajutorul de criză. Aveam 250 de euro stabiliți pentru o bovină, iar după ultimele calcule, vom acorda peste 300 de euro pe cap de bovină. Dacă mai e și în zonă defavorizată, ne ducem la peste 600 de euro. Mă îndoiesc că există un alt stat în UE, și după știința mea nu există, care să aibă astfel de subvenții', a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a subliniat că România va avea cea mai mare subvenție pe cap de bovină din UE. Ministrul a menționat că plățile pe cap de animal vor începe după sfârșitul lunii mai.

AGERPRES

 

Plăţi naţionale directe în valoare de 448,5 milioane lei în sectorul zootehnic, efectuate de APIA

Prima tranşă a plăţilor naţionale directe complementare /PNDC/ în sectorul zootehnic aferente anului 2012, în valoare de 448,5 milioane lei, a fost achitată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură /APIA/, în perioada 12-14 martie, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Astfel, în intervalul menţionat, din totalul achitat, cea mai mare sumă (316,2 milioane lei) s-a transmis către 103.477 crescători de bovine. De asemenea, 117,8 milioane lei au ajuns către 14.402 crescători de ovine, iar 14,5 milioane lei către 5.254 crescători de caprine.

Potrivit APIA, pentru anul 2012, cuantumul plăţilor pe cap de bovină este de 500 lei, iar pentru speciile ovine şi caprine cuantumul este de 40,8 lei.

Ultima tranşă de plată va fi efectuată după data de 2 aprilie 2013, menţionează Agenţia.

Sursa AGERPRES

Miniştrii UE vor dezbate sistemul plăţilor directe pentru agricultori în noua PAC

Miniştrii agriculturii din ţările Uniunii Europene dezbat luni la Bruxelles schema de plată fundamentală în ceea ce priveşte ajutoarele directe pentru agricultorii europeni în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), transmite EFE.

Un număr de ţări membre solicită mai multă flexibilitate în acordarea plăţilor directe, având în vedere că până acum se ţinea cont de referinţele istorice.

Un alt punct de discuţie îl constituie modul de determinare a suprafeţelor eligibile pentru primirea de ajutoare directe de la bugetul UE, astfel încât să existe norme clare pentru a se stabili ce teren se cultivă şi a se împiedica o 'distorsionare' a ajutoarelor.

Odată finalizat bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, rămâne de văzut cum se vor repartiza fondurile dedicate capitolului agricol.

Noua PAC trebuie să intre în vigoare în ianuarie 2014, însă având în vedere întârzierea în finalizarea bugetului comunitar multianual este posibil ca aplicarea noilor norme agricole să se amâne cu un an.

'Important este că ajutoarele vor sosi la agricultori la timp', cu noile sau cu vechile reguli, au semnalat sursele, potrivit cărora 'sunt pregătite ambele scenarii şi banii sunt disponibili'.

Miniştrii europeni ai agriculturii vor face luni şi un bilanţ al crizei declanşate de descoperirea în mai multe ţări europene a unor semipreparate conţinând carne de cal etichetată fraudulos drept carne de vită.

La nivel european s-a aprobat deja efectuarea unor teste ADN asupra mai multor produse pentru a se determina amploarea acestei fraude economice şi eventualele repercusiuni asupra sănătăţii consumatorilor europeni.

Sursa AGERPRES

Plăţile directe în agricultură se duc în cea mai mare parte la agricultori de peste 60 de ani

Un studiu realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză care a avut la bază date ale APIA arată că cei mai mulţi beneficiari ai plăţilor directe în agricultură au peste 60 de ani şi deţin, în total, mai mult de 2,2 milioane hectare de teren.

Din datele APIA care au stat la baza acestui studiu reiese că 32% dintre agricultorii beneficiari ai plăţilor directe au peste 70 de ani şi deţin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au vârste între 60 şi 70 de ani şi sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare.

Tinerii, cei mai puţin interesaţi de agricultură, potrivit acestui studiu, sunt codaşii clasamentului, situându-se pe ultimele locuri. Astfel, 13% dintre beneficiarii plăţilor directe pe suprafaţă sunt fermieri între 30 şi 40 de ani şi cultivă terenuri ce nu depăşesc 500.000 de hectare, iar o pondere de 1% o reprezintă fermierii sub 30 de ani, aceştia cultivând terenuri ce nu depăşesc 93.000 hectare.

Sursa: Gazeta de Teleorman