reclama youtube lumeasatuluitv

Comisia Europeană lansează o consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor

Comisia Europeană a lansat în luna octombrie o consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor. Se doreşte ca în termen de doi ani să fie prezentată statelor membre și Parlamentului European o propunere legislativă nouă ca parte a strategiei sale „De la fermă la furculiță“.

Aceasta va viza, pe de o parte revizuirea legislaţiei existente pentru găini ouătoare, scroafe şi viţei iar pe de altă parte, va fi inclusă şi cea pentru iepuri, găini de reproducţie, pui broiler, prepeliţe, raţe şi gâşte cuprinse în iniţiativa cetăţenească „fără cuşti“ semnată de peste 1 milion de europeni.

De asemenea, Comisia va încerca să identifice măsuri de sprijin financiar şi stimulente pentru a-i ajuta pe fermieri să-şi modernizeze unităţile, astfel încât acestea să ţină mai mult seama de bunăstarea animalelor şi să corespundă noilor standarde.

Consultarea, va dura până pe 21 ianuarie 2022 şi ar trebui să permită strângerea opiniilor publicului larg și a diferiților actori din sector. Foaia de parcurs a fost publicată în mai 2020 şi a primit aproape o mie de comentarii.

Scopul revizuirii planificate este de a asigura un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor, de a alinia legislația europeană la cele mai recente dovezi științifice, de a extinde domeniul de aplicare și  a facilita implementarea acesteia.

„Bunăstarea animalelor este un punct de referință pentru societățile civilizate. Producția alimentară durabilă nu ar putea fi realizată fără a fi luată în considerare și de aceea este un pilon al strategiei noastre «De la fermă la furculiță». Cetăţenilor europeni le pasă de animale şi doresc ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru ele. Prin urmare, opinia cetățenilor este esențială pe măsură ce ne angajăm în dezvoltarea viitoarelor norme europene privind bunăstarea animalelor. De asemenea, vom acorda o atenție deosebită la ceea ce fermierii, operatorii din sectorul alimentar, ONG-urile și autoritățile publice trebuie să ne aducă pe acest subiect. Ajutați-ne să construim un viitor mai bun pentru animale în UE, participând activ la consultarea pe care o lansăm“ a declarat Stella Kyriakides, Comisarul pentru Sănătate și Securitate Alimentară.

Teofilia BANU

19 septembrie este ultima zi pentru înscrierea la cursurile Antreprenor în Agricultura 4.0. Vă așteptăm alături de elitele agriculturii performante!

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Legislaţia europeană pentru seminţe, blocată la Parlamentul European

După ce Comisia Europeană „a moşit“ ani de zile noua Lege a seminţelor privind materialul de reproducere a plantelor (MRP), noul act normativ s-a înţepenit la Parlamentul European (PE), am aflat la Adunarea Generală a Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România – AMSEM.

„Parlamentul European este pe cale să amâne votarea Regulamentului seminţelor, lăsând pe umerii viitorilor europarlamentari această sarcină, ceea ce impune ca şi AMSEM să conlucreze cu autorităţile şi cu eurodeputaţii români pentru a înţelege şi a sprijini aceste demersuri“, a declarat Gheorghe Nedelcu, preşedintele AMSEM.

Cei aproximativ o sută de membri şi invitaţi au fost informaţi de unele aspecte ale legislaţiei europene din acest domeniu, care au stârnit vii dispute atât la nivel european cât şi naţional. Nemulţumiri s-au manifestat şi în cazul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide (clotianidin, tiametoxam şi imidacloprid) la sămânţă. Prima parte a evenimentului a fost dedicată numai membrilor, în care s-au discutat chestiuni interne. În partea a doua s-au făcut câteva prezentări care ne-au reţinut atenţia.

Regulamentul MRP

Gheorghe Hedeşan, secretar general al AMSEM, a prezentat punctul de vedere oficial emis de DG SANCO şi o sinteză a propunerilor de amendamente făcute la Regulamentul CE privind MRP.

„Voi face doar o trecere în revistă a aspectelor legate de noua Lege a seminţelor. Noi am publicat încă din toamna anului trecut acest proiect care are peste 160 de pagini. (...) Factorul politic a introdus câteva elemente care deranjează şi, credem noi, care vor perturba industria de seminţe, creând o piaţă paralelă “ – a menţionat Hedeşan. Domnia sa a reamintit că Regulamentul MRP se referă la orice material de reproducere a plantelor introdus pe piaţă.

Actul normativ prevede şi unele excepţii de la regulile de piaţă, cum ar fi scopurile ştiinţifice, de testare, scopurile de selecţie, resursele genetice ale băncilor de gene, ale persoanelor fizice şi juridice, cum sunt organizaţiile şi reţelele de conservare şi schimburi în natură între nonprofesionişti.

Conform actului normativ, speciile listate sunt supuse certificării obligatorii. Speciile majore pot fi comercializate numai ca material prebază, bază şi certificat. Materialul din speciile listate trebuie să aparţină soiurilor înregistrate, cu excepţia cazului când: aparţine unui portaltoi; este material de nişă de piaţă; este un material eterogen (condiţii care urmează să fie adoptate prin norme de aplicare a Regulamentului); este material din soiuri cu descriere recunoscută oficial, produse în regiunea de origine.

Căile de înregistrare, prevăzute în document, a soiurilor din speciile listate (aproximativ 150) rămân aproape neschimbate. Astfel rămâne obligatorie testarea soiurilor DUS (dinstinctivitate, uniformitate, stabilitate) şi VCU (valoare pentru cultivare şi utilizare).

„Noi nu înţelegem de ce se introduc două tipuri de teste VCU: clasic şi durabil. Cel clasic se efectuează la nivel naţional, iar cel durabil la nivel european, de parcă la nivel naţional s-ar urmări altceva decât crearea unei agriculturi durabile“, a spus secretarul general.

Mai departe apar probleme care pot bulversa piaţa seminţelor. Regulamentul prevede că înregistrarea soiurilor vechi şi locale se face fără testare DUS sau VCU; descrierea este furnizată de solicitant, care este apoi recunoscută de către autoritatea competentă; descrierea se bazează pe descrierile vechi oficiale, lucrări ştiinţifice, experienţă practică etc.; producţia este limitată la regiunea de origine, dar poate fi comercializată oriunde. Totodată, se acceptă material eterogen (fără a fi definit clar!), tot fără testare DUS sau VCU.

Însă cea mai gravă prevedere se referă la materialul de nişă de piaţă, în sensul că piaţa neagră locală va putea fi legalizată, ameninţând calitatea seminţelor şi încurajând furtul de seminţe certificate. În acest caz, actorii sunt definiţi în funcţie de numărul de angajaţi (≤ 10 persoane) şi cifra de afaceri anuală (≤ 2 milioane de euro). Lor nu li se cere să înregistreze soiurile şi sunt scutiţi de furcile caudine ale etichetării, menţionând doar că este vorba de „material de nişă de piaţă“. În noua piaţă paralelă fiecare vinde ce vrea şi unde vrea, fără nicio responsabilitate! Acest aspect a stârnit vii discuţii ale participanţilor.

Menţionăm că, pentru această nouă Lege a seminţelor, au fost trimise la Buxelles peste 1.400 de amendamente (!) din partea ţărilor membre ale Uniunii Europene, printre care se regăsesc şi propunerile României.

Urmarea interzicerii neonicotinoidelor

Iuliana Ionel (Institutul de Economie Agrară) a făcut un rezumat al studiului intitulat „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de seminţe din România“. Acest subiect a stârnit discuţii aprinse.

Studiul reprezintă punctul de vedere al AMSEM, Asociaţiei Industriei Seminţelor din România (AISR), Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Federaţiei Naţionale ProAgro, Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Reamintim că Regulamentul CE 485/2013 interzice utilizarea insecticidelor care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid, tiametoxam) pentru tratamentul seminţelor, cu excepţia cerealelor de toamnă. Restricţia este valabilă timp de doi ani, pentru a se evalua impactul asupra populaţiilor de albine.

„În condiţiile interzicerii insecticidelor din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor, în prezent nu există alte produse eficiente autorizate“ – a declarat Ionel.

În opinia sa, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623.889 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 20% şi 922.759 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 40%, plus cheltuielile cu reînfiinţarea culturii, pe 15% din suprafaţă, în valoare de 562 mii de euro.

Iuliana Ionel a afirmat că, pentru compensarea pier­derilor de producţie (variantele 20% şi 40%), ar trebui semănate suprafeţe suplimentare cu: porumb 1.089-2.227 mii ha, floarea-soarelui 424-490 mii ha şi rapiţă 64-87 mii ha. În structura acestor pierderi fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72-80%. Pierderile pe culturi: porumb, între 571.831 şi 855.435 mii de euro, rapiţă, între 6.602 şi 8.810 mii de euro, şi floarea-soarelui, între 45.455 şi 58.514 mii de euro.

„Pe viitor România poate deveni o ţară neatractivă pentru multiplicarea seminţelor destinate exportului în ţări non UE – Ucraina şi Federaţia Rusă –, care în anul 2012 a atins un nivel record“, a menţionat cercetătoarea. La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentaţie şi Agricultură (HFFA) a efectuat studiul „Impactul socio-economic şi de mediu al tratamentului seminţelor cu neonicotinoide la nivelul UE.“

Studiul ajunge la concluzia că, în decurs de cinci ani, pierderea acestei tehnologii ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 miliarde de euro, cu afectarea unui număr de 50.000 de locuri de muncă, în special în Europa de Est.

Traian Dobre