Lumea satului 750x100 19 martie
update 27 Mar 2020

Timac Agro România demarează campania Fermieri solidari!

Mai mult ca oricând, fermierii şi agricultura pot susține poporul român.

Pe de o parte asigurând hrana de zi cu zi a milioane de oameni, găsind soluții ca agricultura și economia țării să meargă înainte. În vremuri liniștite dar mai ales în momente greu încercate, fermierii au fost și vor rămâne eroii care asigură hrana de zi cu zi a milioane de oameni.

Pe de altă parte făcând un lanț de solidaritate oferind suport sistemului medical în salvarea vieților omenești.

Fără nicio îndoiala hrana va rămâne, indiferent de context, cel mai căutat bun în următoarea perioadă așa încât suntem conștienți că rolul fermierilor români și responsabilitatea lor în a contribui la siguranța alimentară internă,  va crește în următoarea perioadă.

Prin natura activității noastre, Timac Agro va continua să isi aducă contribuția si ajutorul în această perioadă. Promovăm aceeași direcție, aceea de a crește producțiile și productivitatea în fermă.

Contextul actual a schimbat însă prioritățile noastre, ale tuturor.

Dragi fermieri, astăzi mai mult ca oricând, sistemul medical are nevoie de noi.

Cu toții avem o responsabilitate, o datorie față de părinții, bunicii și copiii noștri, față de  poporul român. Să fim solidari, să găsim împreună soluțiile ca economia și agricultura să meargă înainte și în același timp să ne aducem aportul  sprijinind sistemul medical în salvarea vieților omenești.

Suntem într-o cursă contracronometru și avem nevoie de decizii și acțiuni clare . 

Prin intermediul Crucii Roșii, Timac a donat deja un ventilator medical necesar Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Matei Balș.

Nu puteam rămâne indiferenți! Știm că este rolul nostru să ajutăm, am simțit să ne implicăm în organizarea acestui lanț de solidaritate. Pornim însă la un drum lung și avem nevoie de fiecare dintre dumneavoastră.

Prin intermediul programului pe care l-am numit „ Fermieri solidari ” ne dorim să unim comunitatea fermierilor din România, să-i implicăm pe clienții noștri în această campanie de  susţinere a sistemului  medical în salvarea vieților omenești.

Astfel, am decis ca 2% din veniturile din vânzările realizate de Timac Agro în următoarea perioadă să meargă tot către Crucea Roșie pentru a se achiziționa aparatură medicală vitală în lupta cu noul coronavirus (COVID-19).

Suntem conștienți că doar prin solidaritate putem să ajutăm să salvăm vieți  așa încât vom fi alături în această grea încercare. Alături de dumneavoastră, dragi fermieri putem face diferența acolo unde este nevoie mai mult,  pentru că oamenii, când cred în binele pe care-l pot face, sunt de neoprit!

Recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

În această perioadă, este extrem de important ca fermierii și angajații lor să urmărească și să respecte măsurile luate de autorități, care au ca obiectiv siguranța individuală și protecția populației, pentru a preveni răspândirea coronovirusului și a diminua riscurile.

În același timp, este foarte important ca prin eforturile comune pe care le facem să ne asigurăm că activitatea continuă în sectoarele strategice, unul dintre acestea fiind agricultura. Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României.

Din acest motiv, pentru a veni în sprijinul fermierilor și a autorităților în transmiterea informațiilor de interes, Clubul Fermierilor Români a elaborat un set de recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme, ca urmare a solicitărilor primite din partea membrilor fermieri. Aceste recomandări includ un model de organizare a activităților pentru fermele care aleg să se izoleze (desigur, acest model poate fi adaptat în funcție de specificul fiecărei ferme).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, am conceput o serie de afișe care pot fi printate și afișate în ferme: la intrare în ferme, la porțile de acces, depozite, hale, adăposturi, birouri, spații pentru masă și cazare, dușuri și grupuri sanitare etc (atașat anexă; grafica afișelor va fi transmisă către fermieri și va fi disponibilă pe site-ul Clubului - www.cfro.ro).

În agricultură, siguranța oamenilor și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc!

Surse oficiale

Pentru informații legate de prevenție, puteți accesa cele două linkuri de mai jos. Cele două site-uri sunt pagini oficiale, avizate și construite în parteneriat cu Guvernul României și Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI:

  • https://fiipregatit.ro – este o platformă pentru situații de urgență unde găsiți mai multe ghiduri utile în situația actuală. Ele conțin ghiduri cu recomandări pentru diverse situații: cumpărături, interacțiune socială, autoizolare, transport în comun etc.
  • https://cetrebuiesafac.ro – este un site realizat în parteneriat cu Guvernul României și conținut avizat de DSU și conține recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii COVID-19.

Stimați colegi și colaboratori,

Cu toții ne regăsim într-o situație dificilă declanșată de pandemia de COVID-19 și pentru a putea continua activitatea în cât mai mare siguranță în cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații lor să se organizeze și să respecte măsurile de siguranță recomandate de autorități, pentru continuarea derulării lucrărilor agricole în condiții cât mai bune pentru oameni și animale.

REGULI GENERALE

Respectați toate măsurile de prevenție și siguranță comunicate de autorități.

Este importantă respectarea măsurilor prin care SIGURANȚA este pusă pe primul loc.

  • Spălați-vă des pe mâini (minim 20 secunde) și dezinfectați-vă.
  • Păstrați distanța de 2 metri față de ceilalți.
  • Evitați salutul prin strângerea mâinilor sau prin îmbrățișare.
  • Evitați să vă atingeți fața, ochii și nasul cu mâinile
  • Tușiți sau strănutați la nivelul
  • Aerisiți încăperile în care vă petreceți
  • Folosiți măști și mănuși de protecție.
  • Evitați aglomerațiile.
  • Evitați contactul cu persoanele străine, mai ales cu cei care au venit din străinătate (aceștia pot fi purtători de virus chiar dacă nu au simptome de boală).
  • Semnalați autorităților persoanele care nu respectă izolarea conform regulilor comunicate de autorități.

În cazul în care considerați că aveți simptome, este important să sunați la medicul de familie și la TELVERDE 0800 800 358.

Deplasarea și prezența la spital din proprie inițiativă expun personalul medical și alți pacienți la riscul de infecție.

Apelați la 112 doar în caz de urgență. Nu apelați abuziv 112. Urgența este pentru urgențe.

RECOMANDĂRI PENTRU FERME

În cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații să lucreze împreună pentru a identifica și adopta cele mai potrivite măsuri de protecție și siguranță, pentru a continua în bune condiții campania de primăvară și a asigura bunăstarea animalelor.

 PROTEJAREA ANGAJAȚILOR ȘI A PARTENERILOR

Este importantă asigurarea unui mediu de lucru cât mai sigur. În acest sens recomandăm:

Puneți la dispoziția angajaților și a partenerilor dezinfectant, măști și mănuși sanitare

/ de protecție prin amplasare la intrarea în curte, la porțile de acces, depozite, hale, birouri etc.

  • Verificați temperatura corporală a angajaților la intrarea în fermă, accesul fiind permis doar dacă aceaștia nu sunt
  • Dezinfectați de mai multe ori pe zi suprafețele de lucru sau de contact (birouri, mese, clanțe) și zonele de servire a
  • Amplasați afișaje în spațiile de servit masa, grupuri sanitare, bucătării, depozite cu

importanța spălării și dezinfectării mâinilor.

  • Implementați munca de acasă pentru angajații care pot lucra de acasă. Comunicați cu angajații dvs. prin e-mail, telefon, whatsapp

 SECURIZAREA APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL FERMEI

Zonele cele mai critice sunt depozitele pentru că ele asigură necesarul de inputuri, furaje, premixuri pentru toată ferma și orice blocare sau suspendare a activității aici impacteaza desfășurarea lucrărilor în fermă.

Din acest motiv se recomandă măsuri suplimentare în aceste zone:

  • Angajații să poarte mănuși de protecție
  • Trecerea dintr-o hală în alta să se facă doar după dezinfectarea mâinilor (se aplică acolo unde se impune / este valabila recomandarea)
  • Turele de lucru să se reorganizeze astfel încât să se evite contactul la succesiunea turelor (daca este aplicabil).

Șoferii au un rol cheie în acesta perioadă iar ei se protejează purtând măști și mănuși în momentul livrării produselor. Ei nu mai intră în contact cu personalul din fermă ca o măsură adițională de prevenție.

 MODEL DE ORGANIZARE ACTIVITĂȚI PENTRU FERMELE CARE ALEG SĂ SE IZOLEZE

O soluție adoptată de ferme o reprezintă intrarea în izolare a lucrătorilor care trebuie să asigure continuarea lucrărilor agricole în fermele vegetale și zootehnice.

Angajatorii oferă cazare, alimente și apă operatorilor care rămîn în fermele care intră în izolare. În același timp, se organizează echipe externe care asigură aprovizionarea celor din fermă și oferă sprijin familiilor angajaților aflați în izolare în fermă.

Reguli detaliate pentru izolarea în fermele vegetale

  • Angajații se împart în două echipe: una în exterior care face aprovizionarea, iar

cealaltă echipă care rămâne în fermă, în izolare, și care execută lucrările în câmp (similar pentru operatorii care se ocupă de animale).

  • Personalul izolat doarme și mănâncă în incinta fermei sau în altă clădire unde au acces doar persoane izolate.
  • Predarea materialelor necesare personalului aflat în izolare, precum alimente, piese de schimb și altele, se realizează de către echipa aflată în exterior. Materialele se depozitează la poarta fermei și se deinfectează la
  • Personalul aflat în izolare are voie să se deplaseze cu utilajele agricole și mașinile doar spre zonele unde sunt culturile vegetale și unde se desfășoară lucrările.
  • Pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor: persoana aflată în izolare nu coboară din utilaj; este însoțită de către o altă persoană din echipa exterioară, care va

alimenta și va plăti combustibilul.

  • Utilajele agricole care se deplasează pe drumurile publice în drum spre zona unde își vor desfășura lucrările vor avea un afiș pe parbrizul și luneta utilajului, care va

semnala că ferma este în izolare. Utilajele respective vor fi însoțite de către o mașină din echipa externă care va avea toate documentele utilajelor. Este interzis orice contact cu alte persoane pe care le intalneste pe camp.

  • Pentru orice intervenție în câmp, va acționa doar personalul aflat în izolare în fermă.
  • Recepția de marfă:
    • Șoferul anunță înainte telefonic venirea sa în incinta fermei;
    • Șoferul are obligația să-și deschidă prelata, respectiv ușa de descărcare a mașinii, după care se retrage în cabină pe durata descărcării mărfii aprovizionate;
    • Documentele (facturile) se confirmă doar prin e-mail sau sms sau whatsapp;
    • După descărcare, șoferul închide prelata/ușa mașinii și părăsește incinta
  • Servicii de reparații externe:
  • Utilajul se parchează în afara incintei, iar partenerul se ocupă de reparația necesară;
  • Dacă este nevoie ca partenerul să intervină în incinta fermei, restul personalului aflat în izolare nu va fi prezent în incintă sau în zona de intervenție. Comunicarea se asigură
  • În ambele cazuri, utilajul va fi dezinfectat după terminarea intervenției.

Reguli detaliate pentru perioada după semănat, reducerea riscurilor prin împărțirea angajaților în grupuri și decalarea programului de lucru

  • Angajații se împart în două grupe astfel încât în ambele grupe să se regăsească operatori care știu să manevreze mașina de erbicidat
  • Grupele încep programul de lucru la ore diferite, astfel încât să nu se întâlnească. De exemplu, grupa roșie 08:00 – 16:00, iar grupa albastră 10:00 – 18:00.
  • Dacă sunt doar lucrări în atelier, grupele se vor împărți în zile
  • Cele două echipe acționează independent fiecare, nu vor apela una la cealaltă pentru ajutor.
  • Șeful de fermă sau agronomii nu mai intră în contact direct cu angajații, vor comunica cu aceștia doar
  • Mecanicii agricoli rămași în atelier vor face întreținerea utilajelor singuri, fără a intra în contact cu nici una dintre cele două

Activitatea fermierilor va continua în cele mai bune condiții

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că activitatea fermierilor din sectoarele vegetal, zootehnic, apicol, industrie alimentară trebuie continuată în contextul măsurilor prevăzute de Ordonanța Militară a ministrului Afacerilor Interne privind măsurile de prevenire a COVID-19, publicată în Monitorul Oficial nr. 232 din 21 martie 2020.  

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale recomandă tuturor angajaților carae își desfășoară activitatea în domeniul agricol să completeze declarațiile pe proprie răspundere prevăzute ca anexa la OM, pentru a confirma deplasarea între domiciliu și locul de muncă, ținand cont de specificul activităților din sectorul vegetal, zootehnic, apicol și industrie alimentară iar, la rândul său, angajatorul va elibera o adeverință prin care va confirma faptul că angajații realizează activități de producție în domeniul vegetal, zootehnic, apicol ori în industria alimentară.

Conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură opinia publică că va face toate demersurile necesare astfel încât activitatea de producție din agricultură – domeniile vegetal, zootehnic, apicol și al industriei alimentare de pe teritoriul României să se desfășoare în cele mai bune condiții în această perioadă.

Model declarație/adeverință (pdf)

Sursa: madr.ro

Eveniment LAPAR. Organizațiile fermierilor din agricultură, la aceeași masa

Recent, principalele organizații profesionale din agricultură au convenit, în cadrul unei întâlniri, asupra unor măsuri care să coaguleze „sub aceeași umbrelă“ agricultorii și procesatorii pentru a avea o reprezentabilitate puternică la nivel național și european.

În continuare spicuim din minuta întâlnirii pe care o considerăm provocatoare și dinamică.

Dl. Nicolae Sitaru, președintele APPR, propune ca discuțiile să se axeze pe două teme esențiale:

F dacă organizațiile din sectorul vegetal pot fi armonizate spre a avea o voce comună (LAPAR, APPR, AFR, UNCSV, Asociația Udătorilor) /o organizație comună, nealiniată politic, care să reprezinte interesele acestor producători agricoli în dialogul civil cu autoritățile de la București și Bruxelles;

F dacă asociațiile și confederațiile prezente pot agrega o poziție comună legată de viitoarea PAC.

Dl Nicu Vasile (președinte LAPAR) consideră deosebit de constructivă inițiativă de a reuni asociațiile și federațiile reprezentative din agroindustria din România, în special în contextul în care România va scrie alături de Italia și Portugalia noul PNS 2021-2027, astfel încât nu mai avem voie să greșim pentru că asta ne va influența viitorul. Unitatea generează putere! Remarcă faptul că prin această întâlnire s-au readus la matcă membrii fondatori ai LAPAR (domnul Rădulescu, domnul Sitaru), ocazie cu care îi dă cuvântul domnului Rădulescu. Felicitări APPR pentru organizare!

Dl Adrian Rădulescu, fondator LAPAR și președinte AFR, consideră că se impune constituirea unei structuri-umbrelă care să stabilească strategii clare de dezvoltare economică. De aceea ar dori să înțeleagă ce rol va avea Banca Mondială în pregătirea Planului Național Strategic (PNS). Apreciază inițiativa întâlnirii comune și subliniază disponibilitatea de a participa la Minister la discuții, având în vedere experiența sa.

Dl Ionel Arion (președintele ProAgro), ca răspuns la întrebarea domnului Rădulescu, arată că PNS va fi pregătit de România, iar rolul Băncii Mondiale este de a asigura finanțarea nerambursabilă, dar că lămuririle cu privire la acest subiect vor face obiectul unei discuții ulterioare. În acest moment se pune în discuție constituirea unei alianțe reprezentative a producătorilor agricoli din România, care să acopere problematica din toate sectoarele, nu doar din vegetal.

În continuare, dl Sitaru arată că propusa construcție asociativă/consorțiul trebuie susținută inclusiv material, prin cotizații adecvate care să permită României să fie prezentă la Bruxelles la grupele de dialog civil și în cadrul Copa-Cogeca, pentru a se evita situațiile din trecut, în care confederații naționale au aderat la Copa-Cogeca, dar au ieșit la scurt timp, deoarece nu au mai putut să-și plătească contribuția. Totodată, acesta subliniază că nu consideră oportună finanțarea guvernamentală pentru a nu ne face vulnerabili în față politicului. Guvernele vin și pleacă, noi rămânem cu problemele noastre!

Dl Ștefan Pădure (Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc APAR) insistă că este nevoie în primul rând de contribuții tehnice pe care consorțiul să le pună pe masa decidentului politic. Guvernul ar trebui să pună la dispoziție finanțarea necesară prezenței la Bruxelles a mediului asociativ românesc, de aceea trebuie insistat pe constituirea grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană și care au loc la Bruxelles (care ulterior să transmită puncte de vedere ale filierei ce trebuie incorporate în mandatele oficiale ale reprezentanților României). Ar trebui consolidat un mecanism tehnic de lucru. Pledează pentru propunerea de finanțare a participării unei organizații reprezentative din România la structuri europene prin amendarea Legii nr. 52/2015 (decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), la care a lucrat împreună cu UNCSV și pe care a trimis-o celor prezenți spre consultare în vederea agregării unei soluții comune.

Dna Cristina Cionga (APPR) arată că, în ședința de consiliu director, APPR s-a pronunțat total în favoarea constituirii grupurilor de dialog civil pe modelul celor de la Comisia Europeană, mai ales că asociația participă de 4 ani la grupul „Plăți directe și înverzire“ și poate expune utilitatea participării la un astfel de dialog din experiență sa. Totuși, în ceea ce privește finanțarea cotizației la o structură europeană, membrii APPR consideră că aceasta ar trebui să fie acoperită în întregime de membrii interesați pentru ca aceasta să devină cu adevărat independentă politic.

Dl Marius Micu (ANTPAR) propune ca discuțiile să se focalizeze pe oportunitatea constituirii unei structuri reprezentative pentru agricultura României, care să poată promova legitim interesele naționale.

Dl Viorel Marin (ANAMOB) arată că sectorul agro-alimentar din UE trebuie să se transforme rapid pentru a răspunde noului obiectiv obligatoriu al finanțărilor UE 2021-2027, de tranziție la agricultura digitală și la un spațiu european neutru din punct de vedere climatic. De aceea este nevoie de acțiuni rapide și decise, identificându-se numitorul comun, nu diferențele dintre organizațiile prezente în sală. Cu ocazia evenimentului european SmartAgriHubs organizat la București în 9-11 martie, va fi prezent și secretarul general al Copa-Cogeca, dl Peka Pesonen, cu care se dorește o discuție în vederea afilierii fermierilor români la structura europeană. Banii alocați și necheltuiți nu se vor mai reporta, ci se vor realoca primelor 3 contributoare. Să fim pragmatici și să cheltuim în anul pentru care se alocă. Asta înseamnă ca aprobarea proiectelor să se facă rapid.

Dl Mircea Băluță (președintele UNCSV) pledează pentru un cadru organizațional tehnic în care să se poarte dialogul care să stabilească cine va gestiona partea financiară și pe ce criterii se va face reprezentarea în grupurile de lucru (dialog civil). Ar trebui făcuți pași concreți spre ceea ce înseamnă formă juridică în care se va coopera. O formă juridică ar da stabilitate și responsabilitate construcției.

Dl Bălteanu (președinte ACCPT Iași, APPR) arată că trebuie stabilite obiectivele, direcția, dar și mijloacele pentru a ajunge la ele. O finanțare adecvată printr-un efort al membrilor este esențială.

Dl T. Stan (ACCPT Iași) arată că noua structură trebuie să aibă un aparat tehnic sectorial, remunerat corect, de unde concluzia că cea mai potrivită pentru noua construcție ar fi o personalitate juridică.

Dl A. Perrein (vicepreședinte APPR) arată că mesajul transmis de structura propusă a se constitui trebuie să fie coerent și reprezentativ. De aceea cotizația ar trebui colectată de jos în sus, de la membri, pentru a conferi greutate și responsabilitate. În acest context, legislația privind cotizația profesională ar trebui promovată cu prioritate deoarece are o finanțare sănătoasă. Dl Cornel Stroescu (LAPAR) propune să fie continuate eforturile ca MADR să finanțeze decontarea anuală a cotizațiilor și serviciilor lingvistice pentru organizațiile profesionale din România care aderă la o organizație europeană, dar consideră că ar trebui să fie repusă în discuție și problematica legată de fondul mutual.

Dl Nicu Vasile prezintă elemente despre sectoarele care ar trebui acoperite la Bruxelles.

Dna Alina Crețu (APPR) furnizează o serie de informații despre felul în care se poartă dialogul civil la Comisia Europeană. APPR participă în GDC în calitate de membră a Confederației Europene a Porumbului.

Dl Adrian Rădulescu afirmă: nu trebuie să se renunțe la banii publici. Guvernul este obligat să finanțeze.

În încheiere, dl Sitaru propune pregătirea unui document comun, asumat de toți cei prezenți și pe care aceștia să-l dea publicității, în legătură cu viitoarea formă de cooperare interorganizațională.

Principalele aspecte asupra cărora urmează să se cadă de acord și pe care să le cuprindă documentul sunt:

  • cotizația profesională;
  • formulă de lucru;
  • stabilirea unor negocieri ulterioare;
  • stabilirea unor perspective de dezvoltare pentru structura propusă.

În încheiere se agreează că următoarea întâlnire în această formulă să se organizeze de ProAgro, urmând ca alte întâlniri similare să fie organizate de LAPAR și UNCSV.

Măsuri pentru a evita răspândirea coronavirusului în rândul fermierilor!

Începând de luni, 16.03.2020, Centrele județene și locale ale APIA vor transmite listele cu fermierii programați pe zile către toate primăriile de pe raza județelor aferente.

Primăriile vor emite adeverințele si le vor transmite pe toate către APIA, astfel încat fermierii să nu se mai deplaseze personal la primării. În momentul în care vor veni la sediile APIA pentru a depune cererile de plată, vor găsi adeverințele acolo.

Sursa: madr.ro

Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români 2020

Conferinţa Naţională Inovaţie pentru Agricultura Performantă, organizată pe 6 februarie la Palatul Parlamentului de către Asociaţia Clubul Fermierilor Români, a reunit peste 1.200 de fermieri, alături de oficiali români şi europeni cu responsabilităţi în dezvoltarea politicilor şi strategiilor în domeniul agriculturii, experţi în domeniul tehnologiilor pentru agricultură, precum şi lideri din partea celor mai importante asociaţii ale fermierilor la nivel european şi naţional.

Modernizarea fermelor prin achiziţia de tehnologii

Lansat în urmă cu un an, Clubul Fermierilor Români şi-a propus să dezvolte iniţiative care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor şi să devină vocea acestora la nivel european. Organizaţia promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluţia digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adăugată peste activitatea agricolă prezentă; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naţionale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor şi a riscurilor şi atragerea tinerilor în agricultură; formarea şi creşterea competenţelor acestora.

În deschiderea conferinţei Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a punctat printre altele şi finanţările odată cu noul PAC pentru o agricultură digitală. „Subvenţiile europene, în orice fel ar fi ele disponibile, fie că sunt direct pe suprafaţă, fie că sunt pe măsuri ori pe proiecte, vor avea legătură cu mediul. Ideea cu zero pesticide este nerealistă pentru că ele au un rost, să facem lucrări care să fie prietenoase cu mediul (...). Lucrul acesta l-am identificat sub forma unei performanţe multivalente, adică performanţa nu trebuie judecată doar prin randament, competitivitatea nu trebuie măsurată doar prin profit, acestea trebuie măsurate şi prin ceea ce reuşeşti să faci ca să protejezi şi să ajuţi afacerea ta să fie sustenabilă şi pe termen lung. În acest sens soluţia pe care noi o găsim şi o propunem este de a moderniza fermele şi de a eficientiza agricultura digitală, care vine cu soluţii concrete şi reuşeşte să facă o distribuţie a inputurilor, a pesticidelor sau a îngrăşămintelor într-o măsură mai sigură şi mai eficientă, astfel încât să reducă şi costurile. Ceea ce facem noi este să îi pregătim pe fermieri să acceseze finanţările care urmează să fie disponibile prin noul PAC pentru agricultură digitală, adică achiziţia de tehnologii, de sisteme informatice, de abonamente pentru imagini satelitare, care îi ajută pe aceştia în planificare“, a precizat în cadrul evenimentului Florian Ciolacu.

Promovarea competitivităţii în agricultura românească, prin atragerea tinerilor fermieri

Nicuşor Şerban, președintele Clubului Fermierilor Români, a reafirmat  dorinţa fermierilor de a participa activ la elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic, precum şi la punerea în aplicare a viitorului Pact Ecologic European pentru a asigura un viitor performant tuturor celor implicaţi în sectorul agricol.

„Este rolul şi responsabilitatea noastră, a fermierilor performanţi, care nu am moştenit, ci am muncit pentru succesul şi prosperitatea afacerii noastre, să ne implicăm mai mult şi să devenim parteneri sociali ai Guvernului în stabilirea strategiilor de dezvoltare a agriculturii româneşti şi punerea în aplicare a programelor de reformă ale PAC. De aceea, în cadrul clubului a fost organizată o serie întreagă de activităţi care duc la atragerea tinerilor fermieri în agricultură. Fără a pregăti «schimbul de mâine», orice afacere moare mai devreme sau mai târziu, mai ales în contextul dezvoltării în următorii ani a unei agriculturi care se va baza pe inovaţie şi digitalizare. De aceea, cu cât nevoia de tineri în acest sector este mai mare, cu atât mai uşor vor recepta şi vor putea pune în aplicare noile tehnologii digitale care apar şi vor ajuta agricultura cu costuri reduse la folosirea de inputuri şi de pesticide foarte puţine (…) şi în respectarea cerinţelor care nu vor fi puţine impuse de către Uniunea Europeană, respectiv cerinţele de mediu“, a spus Nicuşor Şerban la evenimentul de la Palatul Parlamentului.

Tehnologizare şi digitalizare tot mai multă la „cârma fermelor“ unde se află tineri

Un exemplu de tânăr fermier competitiv prezentat în cadrul evenimentului a fost Alexander Degianski, care face parte din Clubul Fermierilor Români şi din Comitetul de Iniţiativă pentru Consiliul Tinerilor Fermieri. Acesta este din comuna Giulvăz, judeţul Timiş, fiind unul dintre tinerii care duce mai departe ferma familiei, respectiv 5.000 ha de teren arabil, cu cultură mare, 250 ha culturi energetice şi 5.000 ha de păduri. „Pot spune că trăiesc şi respir pentru a face agricultură! Am absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar din străfundul sufletului urăsc să stau închis între patru pereţi, aşa am fost crescut. Ferma familiei este înfiinţată din 1991, iar pentru mine este ceva natural «să mă privească soarele de sus în jos şi eu să îl privesc de jos în sus» sau «să ne sărute pământul tălpile în fiecare zi», dar cel mai important lucru în zilele acestea, din păcate, sunt banii, iar agricultura este o meserie bănoasă dacă o faci cum trebuie şi la scară corespunzătoare. Fără tehnologie nu se poate, toate tractoarele sunt dotate cu autopilot, avem un sistem creat intern de monitorizare a flotei, de gestionare a resurselor, a terenurilor, a contractelor de arendă etc. Toate acestea sunt necesare deoarece cel mai important lucru este să reducem costurile de unde putem. Clubul are iniţiative bune, mai ales în domeniul legislativ care este pe departe cel mai important lucru şi cel care poate periclita culturile mai rău decât orice calamitate naturală“, adaugă Alexander Degianski, fermier din judeţul Timiş.

Un alt tânăr pasionat de agricultură este Ciprian Andrei Olteanu, care administrează o fermă de 3.000 ha cu cultură mare şi legume în judeţul Călăraşi. „Am fost implicat în afacere încă de la 18 ani, veneam vară de vară în timpul recoltei, asta practic mi-a aprins o scânteie şi nu am considerat că este cazul să fac pasul către altceva. Îmi doresc foarte mult să preiau tot ceea ce a construit tatăl meu şi să-l duc la următorul nivel. Pas cu pas, în fiecare an încercăm să alocăm o anumită sumă către tehnologizare şi digitalizare“, a adăugat tânărul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Noutățile prezentate în cadrul congresului „De la fermieri pentru fermieri“

Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR a organizat la începutul lunii februarie congresul „De la fermieri pentru fermieri“, eveniment de tradiție în cadrul căruia sunt prezentate rezultatele concursului „Porumbul de aur“ și sunt dezbătute teme de actualitate în ceea ce privește agricultura românească și rezultatele fermierilor. Însă, una dintre noutățile acestei ediții a fost prezentarea noului consiliu director ce va avea un mandat de 2 ani.

Nicolae Sitaru – noul președinte APPR

Cu o zi înainte de acest eveniment a avut loc Adunarea Generală APPR în cadrul căreia a fost ales un nou consiliu director. Astfel că, după 7 ani, președintele Arnaud Perrein a predat șefia asociației celui care a fondat-o, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru.

„Fondatorul acestei asociații a fost Nicolae Sitaru. El a creionat totul acum 8 ani. Eu am fost pentru 7 ani președintele APPR, timp în care am făcut multe lucruri, dar se puteau face și mai multe. Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca schimbări majore în mediul asociativ din România; se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat“, a declarat Arnaud Perrein.

Începând din acest  an, consiliul director va avea 7 membri titulari și trei supleanți. În urma votului, președintele a fost desemnat dintre doi candidați, Adrian Mocanu și Nicolae Sitaru, iar Arnaud Perrein ocupă funcția de vicepreședinte.

„Mi s-a încredințat un mandat care nu este deloc ușor, știu ce responsabilitate am. Sper ca acesta să fie cât mai scurt, să pot preda ștafeta către tânăra generație de agricultori, care este tot mai prezentă în preocupările fermierilor. Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu consiliul director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Nădăjduim ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor“, a precizat președintele nou ales, Nicolae Sitaru.

Directorul executiv, Alina Crețu, a prezentat raportul de activitate pentru anul 2019, inclusiv raportul financiar-contabil, din care a reieșit faptul că în anul care s-a încheiat acțiunile asociației s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

În acest context, echipa APPR s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără în prezent 9 membri, dar se bucură și de expertiza unor consultanți veterani în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Câștigătorii trofeului „Porumbul de aur“

Evenimentul anual al APPR presupune și desemnarea câștigătorilor trofeului Porumbul de Aur la secțiunea irigat și neirigat. Astfel, fermierul Biță Racman a fost câștigătorul la secțiunea neirigat, în timp ce Liviu Bălănici a obținut trofeul la secțiunea irigat.

Biță Racman este unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Giurgiu și declară faptul că porumbul este singura cultură de care a prins drag. Seamănă de mai mulți ani hibrizi Pioneer, iar 2019 a fost anul în care s-a înscris în competiția Porumbul de Aur cu hibridul P0937. A obținut producția de 17.460 kg/ha și a primit astfel trofeul Porumbul de aur la secțiunea neirigat.

„Terenul se află în luncă, a fost arat la peste 35 cm imediat după ce am recoltat rapița, după care, în toamnă, l-am pregătit cu discul. În primăvară am încorporat fosforul cu combinatorul. Am semănat hibridul P0937 – 80.000 plante/ha și am aplicat în jur de 200 kg/ha de azotat de amoniu. Semăn cât pot de repede, pentru a avea umiditate în sol și astfel să nu fie nici foarte cald în perioada de înflorit; în acest caz am semănat în data de 20 martie. De obicei semăn la adâncimea de peste 7 cm pentru că atunci când vine căldura se observă faptul că cel însămânțat la suprafață se luptă cu seceta, iar frunzele sunt răsucite. Am erbicidat după semănat și o dată în vegetație. Am mai fertilizat de două ori cu uree NG în vegetație. În momentul în care a început să apară Tanymecus am aplicat un insecticid și nu am avut pierderi de densitate. În zona noastră, dacă plouă în luna mai, porumbul se face frumos. Anul trecut am avut 137 l/mp și în iunie 200 l/mp. A fost o producție bună“,  a declarat Biță Racman.

În ceea ce privește cea mai mare producție obținută în irigat, ferma Panifcom Iași condusă de Liviu Bălănici a primit trofeul pentru cea mai mare producție înscrisă în concurs – 18.340 kg/ha, obținută cu un hibrid Dekalb, DKC 5031.

„Echipa mea a făcut posibilă câștigarea acestui premiu, eu doar am fost antrenorul“, a specificat fermierul ieșean.

Ce a presupus tehnologia aplicată acestei culturi? În primul rând terenul a fost arat și nivelat și în toamnă i-a fost administrat gunoi de grajd – 20 t/ha. În primăvară terenul a fost pregătit cu combinatorul, semănatul a avut loc în data de 11 aprilie și a fost realizată o fertilizare cu îngrășământ lichid 6:22:2,5 + 2,5 sulf. Cultura a mai fost fertilizată și în vegetație și a primit două erbicide. Porumbul a beneficiat de irigații – 1.300 mc/ha, iar recoltarea s-a făcut pe 9 octombrie, la o umiditate de 16,7%.

Una dintre distincțiile acordate de APPR la Congresul din 6 februarie a fost decernată de Valeriu Tabără – președinte ASAS, celui mai mare producător de porumb din România, Agricost SA, pentru „Cea mai mare producție de porumb obținută în România 2019“. Agricost a obținut acest premiu cu hibridul Pioneer P1535, care a oferit o producție de 22 t/ha.

La congres au participat numeroși fermieri, dar și reprezentanți ai autorităților locale, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Institutului Arvalis și ai altor organizații, precum și fermierul american Trey Hill. Aceștia au discutat numeroase teme importante în ceea ce privește agricultura, subvențiile acordate fermierilor, precum și subiectul derogărilor care se impun pentru țara noastră.

Totodată, în cadrul evenimentului a avut loc tragerea la sorți pentru Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, organizat de APPR pentru prima oară în 2020.

Larissa SOFRON

Derogările - colacul de salvare al fermierilor europeni

Industria de protecția plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare și inovare în baza cărora încearcă să obțină formule și substanțe active care să îi ajute pe fermieri să își protejeze culturile de atacul bolilor și dăunătorilor. În ultimii ani, în principal din cauza schimbărilor climatice, atacurile dăunătorilor și bolilor sunt mai agresive, iar soluțiile existente sunt restrânse sau greu accesibile. Astfel, fermierii rămân încet, dar sigur, fără soluții. În continuare, vă prezentăm un material emis pe adresa redacției de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. În egală măsură sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la trata­mentele aplicate. Tratamentele au o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată.

România – 37 de derogări în 10 ani

Autorizațiile temporare sau „derogările“ reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor în și pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor. Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările aparținând spațiului comunitar depun astfel de notificări către Comisia Europeană pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate.

Numărul de autorizații tem­porare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există țări ce solicită derogări pentru una, două produse fitosanitare și altele ce depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe din aceste autorizații se repetă de la un an la altul tocmai pentru că nu există pe piață alter­native omologate, viabile din punct de vedere economic pentru comba­terea bolilor sau a dăunătorilor din cultură.

În intervalul 2008-2018, statele membre au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei 10 ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul dero­gărilor acordate în acest interval de timp. În același timp, România a acordat, în cei 10 ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

Derogările, trend în scădere

O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociația Europeană de Protecție a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate 395 de autorizații temporare la nivel Uniunii Europene, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se 193 de derogări.

Majoritatea autorizațiilor temporare sunt acordate pentru produse fitosanitare ce conțin substanțe active destinate utilizării pentru culturi de fructe și/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind și cele mai expuse riscurilor atacului bolilor și dăunătorilor.

Statele membre notifică pentru aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanțe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Reg. 1107/2009. Un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață.

Două substanțe active noi autorizate în perioada iulie 2016 - septembrie 2018

Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanțele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanței active) în laborator și până la obținerea autorizației de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluții de protecția plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate exis­tente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esențială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piață.

În intervalul iulie 2016 – sep­tembrie 2018 au fost autorizate numai două noi substanțe chimice active.

În absența unor soluții de protecție viabile economic pentru fermieri, bolile și presiunea dău­nătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgență pentru anumite produse. Această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 și este încă relevantă în prezent.

De ce avem nevoie de neonicotinoide?

Răspunsul este extrem de amplu și aduce implicații în mai multe domenii de activitate. Fără o dero­gare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și pro­ductivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent.

  • Impact asupra planului de tratament

Un studiu realizat de către Comisia Europeană a arătat faptul că, în absența tratamentelor la să­mânță, planurile de protecție împo­triva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor.

În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonico­tinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de 3 până la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o creștere a costurilor.

În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate (în condi­țiile existenței unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate crește rezis­tența acestora la tratamentul cu pesticide.

  • Impact asupra mediului

Interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodi­versității și mediului înconjurãtor, prin creș­terea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul semințelor reprezintă o soluție tehnologică mai priete­noasă cu mediul, cantitatea de substanță activă aplicată pe unitatea de suprafațã fiind de aproximativ 50 de ori mai mică în comparație cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.

Din cauza restricției de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creștere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global, consumul de apă va ajunge la 1.3 mld. m³, în timp ce la nivelul Uniunii Europene consu­mul va atinge 1.4 mil. m³.

Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români.


Despre AIPROM
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, AIPROM, a fost înființată în 2002 și repre­zintă companiile care dez­voltă, formulează și reambalează pro­duse pentru pro­tecția plan­telor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membră a Asociației Europene de Protecție a Culturilor – ECPA. AIPROM are ca scop promovarea utilizării responsabile a produselor pentru protecția plan­telor în contextul agriculturii dura­bile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor  cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea pentru produsele agricole.

Situația plăților efectuate de APIA pentru Ajutoarele Naţionale Tranzitorii (ANT)

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie 2019 și până în prezent, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 759.466 fermieri (ceea ce reprezintă 90 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 690,98 milioane euro, astfel:

- 598,32 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Totodată aducem la cunoștință că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019.

Valoarea plafonului este de 246.232.400 euro, și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

În tabelul de mai jos regăsiți cuantumurile stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT, pentru anul de cerere 2019.

ANT - Sector vegetal

Plafon
(euro)

Cuantum
(euro)

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil

93.831.650

13,3202 euro/ha

ANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră

6.050

8,9570 euro/ha

ANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun

1.656,200

1.569,4413 euro/ha

ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei

92.400

400,2599 euro/ha

ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr

1.667.050

73,8219 euro/ha

ANT - Sector zootehnic

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte

20.376.400

17,7220 euro/tonă

ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne

85.631.700

69,1109 euro/cap

ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

42.970.950

4,7157 euro/cap

Plăţile pentru Ajutoarele Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans.

Sursa: apia.org.ro

Stadiul plăților APIA aferente anului de cerere 2019

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie și până în prezent, au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 719.895 fermieri (ceea ce reprezintă 85,25 % din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 597,2 milioane euro, astfel:

  • 520,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 63,98 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 12,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile se vor derula în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim faptul că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Sursa: apia.org.ro

Participanți din 14 țări la RALF 2019

Forumul Marilor Fermieri, RALF, a devenit unul dintre cele mai așteptate evenimente agricole. Pe bună dreptate spun participanții, pentru că o astfel de întâlnire, în care cei care obțin rezultate notabile prezintă și altora modul în care au reușit acest lucru, nu poate aduce decât un plus de informație ce se poate transforma într-un plus de producție.

Trei sesiuni și un grup de dezbatere

Cea de a IV-a ediție RALF a însemnat un program încărcat, dar util, în cadrul căruia peste 300 de fermieri, reprezentanți ai autorităților și ai companiilor de profil au asistat la 3 sesiuni de dezbateri unde s-a pus accent pe performanță, educație și modele de urmat, adică mari fermieri din străinătate și din țară.

La începutului evenimentului, reprezentanții autorităților au transmis fermierilor informații cu privire la plafonarea subvențiilor, precum și direcția pe care ar trebui să se încadreze agricultura românească pentru a deveni din ce în ce mai performantă. La eveniment a participat și ministrul Adrian Oros, care a apreciat rolul marilor fermieri în dezvoltarea agriculturii românești.

„Ministerul Agriculturii are obligația de a susține toate domeniile din agricultură și toate categoriile de fermieri. Pe considerentul că dvs., marii fermieri, contribuiți la securitatea alimentară, aplicați standarde înalte și vă asumați și riscuri, noi, Guvernul, pledăm pentru introducerea voluntară a plafonării plăților. Trebuie să susținem și fermele de familie pentru a deveni competitive în  raport cu fermele de familie din alte țări europene. Trebuie să ieșim din paradigma aceasta în care exportăm materii prime și importăm produse alimentare. Noi, împreună cu dvs., fermierii, trebuie să ne asigurăm că la consumator ajung alimente produse responsabil și să nu neglijăm mediul înconjurător“, a specificat ministrul Oros.

„RALF înseamnă un amplu schimb de bune practici între marii fermieri români și cei străini care obțin rezultate notabile. În acest an am avut invitați din 14 țări, din Europa, America și chiar Asia.  Este cea mai amplă ediție de până acum, au fost peste 55 de vorbitori, printre care aș enumera fermierul anului din Canada, Trevor Scherman, fermierul anului din Marea Britanie, David Fuller-Schapcott, Viljar Veidenberg din Estonia sau Grzegorz Brodziak din Polonia“, a declarat Bogdan Romaniuc, organizator RALF.

Alături de fermieri, au participat la eveniment reprezentanții marilor companii din agricultură. Distribuitorii de inputuri, de utilaje sau de noi tehnologii au profitat de această întâlnire pentru a le prezenta participanților modul în care pot evolua și obține o rentabilitate mai bună în fermă.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

AGROW - dialog deschis între fermieri și experții în agricultură

Știința ne oferă suficiente rezultate, tehnici și inovații pentru progres genetic? Avem toate cunoștințele necesare pentru aplicarea sistemelor de nutriția plantelor astfel încât să asigurăm sporuri de producție care să genereze profit? Schimbările climatice ne vor permite să avem o siguranță și securitate a producțiilor și a fermelor? Toate aceste teme au fost dezbătute în cadrul primei conferințe AGROW. Evenimentul a reușit să reunească, la un loc, sute de fermieri și experți în agricultură.

Rotația culturilor și monocultura

Unul dintre răspunsurile enumerate mai sus este chiar rotația culturilor. O etapă importantă în exploatațiile agricole. Aceasta contribuie la menținerea resurselor solului și previne apariția bolilor și dăunătorilor. „O rotație lungă, pe o perioadă mai mare de ani, înseamnă probleme mai mici privind bolile, dăunătorii și buruienile specifice. De asemenea, planta premergătoare trebuie să ofere niște condiții favorabile culturii care urmează, dar care să nu aibă boli și dăunători comuni sau același consum de elemente nutritive. Cu alte cuvinte trebuie să ofere un sistem diferit de lucrare a solului“, explică prof. univ. dr. ing. Viorel Ion, prodecan Facultatea de Agricultură, USAMV București. Monocultura, practicată deseori la porumb, este opusă rotației culturilor. Ea înseamnă cultivarea unei singure plante mai mulți ani pe același teren, şi anume cel puțin atâția ani cât durează rotațiile în zonă respectivă (4-6 ani). Specialiștii recomandă rotația culturilor în locul monoculturii.

„Monocultura are mari dezavantaje în comparație cu rotația culturilor. Printre efectele sale nefavorabile se numără epuizarea și eroziunea solului, îmburuienarea, dar și creșterea numărului de boli și dăunători“ spune prof. univ. dr. ing. Viorel Ion, prodecan Facultatea de Agricultura, USAMV București.

O iarnă mai caldă decât în mod obișnuit

În cadrul evenimentului s-a ridicat și problema schimbării radicale a vremii.  În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatic. Din punct de vedere termic, luna decembrie 2019 se va caracteriza printr-o vreme ușor mai caldă decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Sub aspect pluviometric, cantitățile totale de precipitații vor fi în general apropiate de mediile multianuale lunare, pe întreg teritoriul agricol al țării. „Nu avem cea mai grea iarnă din ultimii zeci de ani. În fiecare an se discută de un asemenea scenariu. Nu avem un semnal robust în acest sens. Dar nu putem exclude ca pe parcursul următoarelor trei luni să nu avem alternanțe de perioade mai călduroase, urmate de perioade mai reci specifice sezonului de iarnă“, spune Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie.

La sfârșitul lunii decembrie 2019 aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă în aproape toate regiunile agricole. Pe suprafețe extinse din estul, sud-estul și centrul țării rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime.

Ruxandra Hăbeanu

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor

2020 este anul în care Campionatul European de Fotbal vine la București. La cererea fermierilor APPR dar și a partenerilor care vor să se implice în comunitățile locale de fermieri se lansează: „Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor”.

CAMPIONATUL NATIONAL DE FOTBAL AL FERMIERILOR reprezintă un eveniment sportiv dedicat amatorilor. La campionat se poate înscrie orice persoana de sex masculin, fermier, atâta timp cât respectă prevederile regulamentului.

Regulamentul poate fi găsit pe pagina oficială a campionatului www.campionatulfermierilor.ro.

Înscrierile de pot face online printr-un email la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau intrând pe site- urile www.campionatulfermierilor.ro si www.apprs.ro.

Organizarea unui astfel de eveniment de către comunitatea fermierilor din Romania reprezintă modul prin care aceștia se vor implica și mai mult în comunitățile din care fac parte.

Întâlnire de lucru cu reprezentanții fermierilor privind utilizarea neonicotinoidelor în agricultură

În data de 25 noiembrie 2019, la inițiativa MADR, a avut loc o întâlnire de lucru privind acordarea unor derogări pentru folosirea neonicotinoidelor de către fermierii români pentru culturile care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020. Reuniunea a fost condusă de ministrul Nechita Adrian Oros și de secretarul de stat Florian-Emil Dumitru. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul general al Direcției Generale de Politici Agricole, cercetători, precum și reprezentanți ai sectorului.

În deschiderea discuțiilor, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a subliniat necesitatea de a crea o fundamentare solidă și credibilă care va fi prezentată Comisiei Europene, cu sprijinul expertizei profesionale a reprezentanților formelor asociative.

Participanții la discuții și-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile statului și de a pune la dispoziția acestora toate resursele științifice proprii pentru a fundamenta necesitatea acordării derogărilor.  În cadrul reuniunii s-a reliefat importanța prognozei și a avertizării în domeniul fitosanitar.

Ministrul a declarat că este necesar să existe un echilibru între protejarea plantelor și sănătatea umană,  precum și cea a animalelor. De asemenea, acesta a apreciat că institutele de cercetare trebuie să-și prioritizeze tematicile de cercetare în funcție de problemele actuale cu care se confruntă fermierii.

S-a agreat stabilirea unui calendar de lucru astfel încât, până la data de 15 decembrie a.c., cei implicați să întocmească un proiect de argumentare credibilă, în vederea acordării derogării. Astfel, se va crea un grup de lucru care va discuta aspectele tehnice pentru a contura o poziție fermă a României.

Atât ministrul Nechita-Adrian Oros, cât și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru i-au asigurat pe cei prezenți la masa discuțiilor de tot sprijinul pe care instituția îl poate oferi și și-au exprimat speranța că împreună pot conlucra la binele fermierilor.

Reamintim că față de alte state membre, România se confruntă cu numeroși dăunători, foarte agresivi la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar din anul 2014 MADR a acordat derogări pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide, astfel încât fermierii să nu înregistreze pagube semnificative pentru aceste culturi. 

Sursa: madr.ro

APIA a autorizat la plată un număr de 726.598 fermieri din 16 octombrie până în prezent

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de  726.598 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 1.276.750.450 miliarde euro, reprezentând un procent de 92,11 % din numărul fermierilor pentru plata în avans, astfel:

  • 971.514.311 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 254.680.838 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 50.555.301 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Viziunea unui fermier: cum arată un sistem eficient de valorificare internă a producției

„Un sistem eficient de valorificare a producției în țară presupune ca fiecare fermier să aibă spații de depozitare și un contract de desfacere. Dar, în general, aprovizionarea pentru piață se face direct din câmp, de la cei obligați să vândă pentru că nu au unde să depoziteze producția. În plus, fermierii nu sunt organizați. Toți vorbim despre cooperative, ne învârtim în jurul lor, dar nu intrăm. Fără unitate nu avem scăpare, iar cei de sus trebuie să vină cu niște soluții ca să ne stimuleze.“ Declarația îi aparține lui Gheorghe Cozma, un fermier din județul Iași cu un portofoliu bogat în agricultură.

Trebuie să vinzi ceva ca să poți relua ciclul

Rep.: Se apropie sfârșitul acestui an agricol și sunt convinsă că fermierii și-au făcut deja un bilanț al reușitelor și nereușitelor. Cum a fost pentru dvs. 2019?

Gheorghe Cozma: Producțiile de porumb au fost între 11 și 12 tone. Un an foarte bun arată ca 2019, dar vedeți că agricultorii nu se pot împotrivi voinței lui Dumnezeu. Nici anul acesta nu a fost unul fără surprize. Am încercat să tăiem cu secera niște porumb și, în loc să se taie tulpina, aceasta se smulgea din pământ. Ce ne spune lucrul acesta? Că plantele nu au fost înrădăcinate din cauza faptului că aportul de apă a fost suficient, iar planta are și ea o „doză“ de lenevie, ca și omul, și nu și-a mai extins sistemul radicular. La o pauza de precipitații, lucrul acesta își spune cuvântul.

Rep.: Există în activitatea dvs. o componentă extrem de importantă, este vorba despre valorificare. Ce veți face cu producția?

G.C.: Aici este o altă problemă. Personal, noi în firmă avem capacități de depozitare, dar e nevoie și de bani. Nu poți să ții producția pe stoc până când prețul va fi unul care să satisfacă nevoile fermierilor. Trebuie să mai vinzi ceva ca să poți relua ciclul de la capăt. Soia am depozitat-o și nu am ofertă mai mare de 1,10 bani, deci este o bătaie de joc. Producția de floarea-soarelui este, de asemenea, depozitată, iar prețul este similar celui oferit la soia. La porumb am prins niște contracte pe vreo 3.000 de tone. Oricum, vom desface în primăvară, când vor mai crește prețurile. Acum, dacă nu ai spații de depozitare, ești „copilul ploii“, nu ai cum să faci față.


„Dacă aș fi dușmănos, aș spune că se continuă intenția de distrugere a țării. Atât a mai rămas, pământul, și probabil vor să îl ia și pe ăsta.“

Nu există un element din agricultură care să nu fi fost scumpit

Rep.: Ce anume condiționează scăderea sau creșterea prețurilor pe piața agricolă?

G.C.: Nu am reușit să înțeleg acest mecanism până acum. Din 2008 prețurile sunt în scădere. Dacă în 2008 vindeam din câmp cu 0,63 sau 0,65 bani cu umiditate impusă până în 17%, acum umiditatea impusă este de 14%, iar prețul este sub 60 de bani. Prețurile pentru producție sunt în cădere, în vreme ce totul s-a scumpit din 2008 încoace. Nu există un element din agricultură care să nu fi fost scumpit, inputuri, utilaje, salarii. În plus, trebuie neapărat ca și noi să creștem salariile angajaților. Există tot mai puțină forță de muncă în piață și atunci trebuie să te asiguri că oamenii pe care îi ai vor rămâne lângă tine. Salariile în agricultură trebuie să ajungă în scurt timp la 1.000 de euro, dar nu reușim să ne dăm seama de unde să facem rost de această diferență de bani pentru salariați. Eforturile sunt destul de mari. Constant trebuie să faci dotări, să crești salariile, dar prețurile de valorificare sunt în continuă scădere. Este un paradox care nu știu ce va aduce cu sine. Dacă aș fi dușmănos, aș spune că se continuă intenția de distrugere a țării. Atât a mai rămas, pământul, și probabil vor să îl ia și pe ăsta.


„Ne trebuie un surplus de venit pentru a face față cerințelor și fără o desfacere a producției în țară nu văd o ieșire.“

Totul funcționează ca la carte până la vânzare

Rep.: Și atunci, în acest context nefavorabil agricultorilor, ce șanse au aceștia?

G.C.: Șansa cred că ar trebui să vină din structurile de sus. Trebuie făcut ceva astfel încât producătorii să își poată desface producția. S-a instalat o rețea de desfacere proprie unor indivizi (germani, francezi etc.) de care producătorii nu mai au loc. Știți cum se intră într-un supermarket, câte taxe, condiții și termene de plată sunt? Trebuie făcut ceva unitar în sensul ăsta. Vă dau un exemplu. Readuci tineri în țară care au lucrat peste hotare în agricultură. La ce bun să îi aduci dacă aici nu există desfacere pentru produsele pe care ei le pot face? Avem exemplele fermierilor aduși din Spania sau Italia care au învățat tehnologii noi și care realizează produse de calitate, ca la carte. Dar totul funcționează până la vânzare. Când este vorba despre vânzare, sunt singuri. Dacă am începe să producem noi mâncare și să o vindem pe piață am avea și noi desfacere la materia primă. Așa suntem nevoiți să le vindem traderilor care, dacă vor cumpăra sau nu, cumpără de la tine. Am discutat în primăvara aceasta cu un francez și îi povesteam că în luna martie prețul porumbului oferit producătorilor români era sub 0,60 bani. L-am întrebat care este situația lui și mi-a spus că primește 0,88 bani. Diferența aia de bani este exact cea care la mine ar trebui să meargă către salarii, modernizare și alte investiții. Ăsta-i of-ul. Ne trebuie un surplus de venit pentru a face față cerințelor și fără o desfacere a producției în țară nu văd o ieșire.


„Constant trebuie să faci dotări, să crești salariile, dar prețurile de valorificare sunt în continuă scădere.“

Laura ZMARANDA

Societatea Almos şi USAMV Iaşi, în vizită la fermierul Iulian Alexandru Cozma

În luna octombrie, studenţii din anul IV de la Facultatea de Agricultură şi Montanologie, din cadrul Universităţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi (USAMV), au făcut o vizită tânărului fermier Iulian Alexandru Cozma, din satul Miron Costin, comuna Trifeşti, județul Neamț, care se afla în campania de recoltat sfeclă de zahăr. Cel care a făcut posibilă această vizită şi a venit cu combina de recoltat sfeclă Ropa a fost Alexu Molodoi, de la societatea Almos Group România.

Almos Agrorom: 900 ha de sfeclă pentru zahăr

Alexu Molodoi, director tehnic al firmei Almos Group România şi inginerul agronom al societăţii, a prezentat viitorilor ingineri societatea, structura culturilor şi în special a vorbit despre cultura de sfeclă pentru zahăr. „Astăzi suntem oaspeţii tânărului Alexandru Gozma, pe o parcelă de sfeclă de zahăr, cu combina noastră Ropa. Din cauza condiţiilor meteo nu am putut ajunge la parcela unde recoltăm, în condiţii bune, astfel încât şi dumneavoastră să vedeţi această cultură, care este foartă importantă pentru noi. Despre Societatea Almos pot spune că exploatează 3.600 ha de teren pe raza a mai multor comune din judeţul Neamţ. În zona în care ne aflăm, Miron Costin, comuna Trifeşti, avem aproximativ 1.500 ha. Ca structură de cultură în anul agricol 2018-2019 am recoltat 230 ha de rapiţă; cu toate că am semănat în toamna anului 2018 730 ha, 500 ha le-am întors şi au rămas 230 ha, cu o producţie catastrofală. În ceea ce priveşte cerealele păioase, orz şi grâu, avem 200 ha, unde am realizat o producţie de 5 tone, mai puţin în comparaţie cu anul 2018 cu cca 20-25% şi porumb 800 ha. Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, care este cea mai importantă cultură pentru noi, este de aproximativ 900 ha. Putem spune că suntem cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din ţară, iar ca nivel de producţie şi tehnologie suntem tot cel mai mare furnizor de materie primă pentru Agrana. Dacă Agrana procesează 500.000 tone de sfeclă de zahăr într-o companie, 10% din acea cantitate este livrată de către firma Almos. Pot să mai spun că pentru această cultură subvenţia este destul de consistentă deoarece sfecla beneficiază de sprijin cuplat, care în campania 2018 a fost de 825 euro/ ha. În afară de preţul care este în contract, Agrana, pentru a stimula producţia de sfeclă în zonă, oferă suplimentar 150 de euro pentru fiecare hectar cultivat pentru această campanie“, a precizat Alexu Molodoi, odată cu vizita în câmp.

„În anul 2019 am cultivat o suprafaţă totală de 600 ha de teren, dintre care aproximativ 58 ha de sfeclă pentru zahăr, plus alte culturi precum grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Anul acesta am avut ca experiment 2 ha de năut şi 2 ha de mazăre, dar pentru primul an nu pot spune că sunt chiar profitabile. La cultura de sfeclă pentru zahăr am fertilizat cu 450 kg NPK 4:24:12, după care am arat. În primăvară am folosit combinatorul pentru pregătirea patului germinativ, după care a urmat semănatul. La această cultură am făcut două tratamente de la firma Adama cu produsul Belvedere Forte, care are trei substanţe active, plus Tornado, care are ca substanţă activă metamitronul; acest produs menţine câmpul curat de buruieni monocotile şi dicotile. Din cadrul portofoliului FMC am aplicat două erbicide, respective Safari si Venzar, ambele fiind sistemice. Anul acesta estimez o producţie de 80 de tone la hectar“, încheie Iulian Alexandru Cozma.


Tânărul Iulian Alexandru Cozma, gazda acestei vizite, le-a vorbit viitorilor absolvenţi despre structura culturilor din ferma sa, dar şi despre tehnologia folosită.

Beatrice Alexandra MODIGA

Rolul femeii, tot mai important în agricultură

Implicarea femeilor în agricultură nu mai este o alegere. Nu vom mai putea hrăni lumea în următorii 30 de ani fără mai multe femei în agricultură. După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Numai asta ar scoate 150 de milioane de oameni din foamete. În acest sens, compania Corteva dorește să susțină femeile din agrobusiness.

De Ziua internaţională a femeilor din mediul rural, sărbătorită pe 15 octombrie, pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la dezvoltarea economiei rurale, liderii companiei au organizat o întâlnire cu cele mai importante personaje din domeniul agriculturii pentru a identifica problemele cu care se confrunta acestea. Provocările nu le țin pe loc doar pe ele, ci și pe familiile lor și comunitățile din care fac parte. În cadrul evenimentului au fost purtate discuții pentru a veni în sprijinul femeilor cu soluții.

„Aceste rezultate sunt îmbucurătoare în anumite direcții, dar pe de altă parte ne dezamăgesc. Femeile sunt încă considerate mai puțin puternice și adaptate lucrului în agricultură. Într-adevăr, potrivit unui studiu, în Europa numărul femeilor care lucrează în agricultură a scăzut în ultimii 10 ani. În schimb, în România situația este puțin diferită, mai ales în ultimii ani, când exploatațiile agricole au început să fie transferate de la o generație la alta. Ne bucură faptul că în generația tânără procentul de fete care lucrează în agricultură este din ce în ce mai mare“, spune Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova.

Ziua femeilor de la sate

Ideea celebrării, în fiecare an, a unei Zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing, în septembrie 1995. Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale.

Femeile din mediul rural, dintre care majoritatea depind de resursele naturale şi de producţia agricolă pentru asigurarea hranei zilnice, alcătuiesc peste un sfert din totalul populaţiei mondiale. În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură şi din producţia de prelucrare şi procesare a unei părţi considerabile din produsele alimentare, conferindu-le astfel acestora responsabilitatea principală pentru siguranţa alimentară.

Rolul crucial pe care îl joacă femeile şi fetele în asigurarea durabilităţii gospodăriilor şi a comunităţilor rurale, în îmbunătăţirea mijloacelor de trai rural şi a bunăstării generale a fost recunoscut din ce în ce mai mult. Femeile reprezintă o parte substanţială din forţa de muncă agricolă şi îndeplinesc cea mai mare parte a îngrijirii neplătite şi a muncii casnice în cadrul familiilor şi gospodăriilor din zonele rurale. Ele îşi aduc contribuţia semnificativă la producţia agricolă, securitatea alimentară şi nutriţie, gestionarea terenurilor şi a resurselor naturale, precum şi la construirea rezistenţei climatice.

Casetă:

În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură.

Sunt doar două țări din Europa unde jumătate din numărul total de ferme au ca fermier-șef o femeie. Vorbim de Lituania și Letonia. În România doar 34% din fermele existente sunt conduse de femei.

Ruxandra HĂBEANU

APIA reamintește că până la data de 30 noiembrie se efectuează plăți în avans

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de 517.928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 715.413.116 euro, astfel:

  • 561.958.064 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 22.541.090 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Reamintim că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

 

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Suceava, Botoșani și Iași

Pentru agricultorii din nordul și nord-estul țării, 2019 a fost un an cu producții îmbucurătoare la cultura de floarea-soarelui. Atât în județul Suceava, cât și în Botoșani sau Iași, fermierii fideli hibrizilor Pioneer® au avut de câștigat la proba cântarului, motiv pentru care vor continua să aleagă genetica Pioneer®.

Domnul George Rotari din localitatea Dănila, județul Suceava, a ales în acest an  hibridul de floarea-soarelui P64LE99 și a obținut o producție de 4.496 kg/ha. “Lucrez o suprafață de  460 ha, iar floarea-soarelui a ocupat în acest an 92 ha. Am semănat și pe sole unde am întors rapița, dar și pe terenuri unde plantă premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul, în două treceri, am semănat la jumătatea lunii aprilie, densitatea a variat între 65.000 – 70.000 b.g/ha și tot atunci am aplicat 350 kg/ha de îngrășământ triplu 15. Am erbicidat doar cu Express® 50 SG, am tratat floarea cu fungicidul Tanos® 50 WG până la apariția butonului floral și am mai administrat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Nu am mai aplicat nimic altceva și nici nu a fost cazul să prășesc. Am recoltat la începutul lunii septembrie, cred că anul viitor voi semăna în jur de 100 ha și sigur voi alege tot hibrizi Pioneer®”, a declarat fermierul campion.

rotari george

În județul Iași cea mai bună producție a obținut-o fermierul Plumbu Spiridon din localitatea Movileni, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha.

plumbu spiridon

În localitatea Bivolari din județul Iași își desfășoară activitatea și următorul fermier campion - Ionuț Rusu. Acesta lucrează 800 ha, dintre care 300 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui, iar hibridul P64HE118 i-a oferit 4.100 kg/ha. “Respectăm rotația culturilor, de aceea au avut și diferite plante premergătoare. Arăm întotdeauna și pregătim terenul în primăvară  dintr-o singură trecere. În acest an am fertilizat înainte de semănat cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 16, am semănat apoi la jumătatea lunii aprilie, 65.000 - 67.000 b.g/ha. Am aplicat 2 erbicide, în două treceri și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada normală, astfel că am început la finalul lunii august. Pentru anul viitor voi alege hibrizii P64LE99 și P64HE118, pentru că oferă producții stabile”, a precizat fermierul.

rusu ioan

Un alt fermier campion din județul Suceava este domnul Petre Atomulesei, care a obținut 4.033 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 336 ha, floarea-soarelui am avut pe 47 ha, iar rezultatul acesta foarte bun l-am obținut pe un teren care nu a fost arat în jur de 30 de ani. Am aplicat aici și gunoi de grajd, de aceea cred că a fost producția așa mare. Am arat, am intrat cu combinatorul și freza, după care am semănat până în data de 20 aprilie. Am mai fertilizat cu   250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 și am administrat îngrășământ foliar în două faze. Am erbicidat în 3 treceri și am prășit cultura, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat pe data de 27 septembrie și chiar a fost îmbucurătoare producția pe care am obținut-o”, a punctat fermierul.

atomulesei petru

Nicolae Zamoșteanu este agricultorul cu cele mai bune performanțe la cultura de floarea-soarelui din județul Botoșani. Acesta lucrează 136 ha, pe 45 ha a avut în acest an  floarea-soarelui, iar hibridul P64LE25 i-a oferit 4.020 kg/ha. “Am întors rapiță în primăvară, pentru că nu a avut densitatea corespunzătoare și am semănat floare. Am mai semănat și pe parcele unde plantă premergătoare a fost grâul, însă producția acesta am obținut-o pe solele unde a fost întoarsă rapița. Noi scarificăm și apoi pregătim terenul pentru semănat. În acest an am semănat 65.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie. Am administrat erbicidul Express® 50 SG și fungicidul Tanos® 50 WG, iar în ceea ce privește fertilizarea am aplicat inițial la rapiță 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și atunci când am semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. A fost un an fără probleme, nu am prășit cultura, dar hibridul s-a comportat foarte bine. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor voi semăna circa 50 ha cu floare și cred că voi alege același hibrid”, a specificat agricultorul.

zamosteanu nicolae

În comuna Miroslava din județul Iași, Adrian și Ionel Voinescu  lucrează 80 ha, iar cu floarea-soarelui au avut 15 ha, semănate cu hibridul P64LE99, iar producția pe care au obținut-o a fost de 4.000 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, astfel că terenul l-am pregătit foarte bine cu discul, am fertilizat cu azot apoi am încorporat uree, în total 300 kg/ha. Am semănat la finalul lunii martie 75.000 b.g/ha, am aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar, precum și erbicidul Express® 50 SG. Cultura a mers foarte bine și am recoltat la începutul lunii septembrie”, a punctat Adrian Voinescu.

voinescu ioan

Andrei Amariei este un alt fermier campion din județul Iași. Acesta a mizat pe hibridul P64LE99 și a obținut 4.000  kg/ha.

amariei andrei

Abonează-te la acest feed RSS