Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din luna iulie din porturile Constanța, Agigea și Galați.

Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general, după cum arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-un comunicat.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Ce se poate face…

Într-o scrisoare transmisă către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România – Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța.

În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare.

La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore

În aceeași scrisoare oficială, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

(I.B.)

De această dată am poposit la ferma lui Cristian Vlad Roman din satul Berghia, comuna Pănet, judeţul Mureş, care împreună cu tatăl său, din pasiune pentru animale, se ocupă de un efectiv numeros. Crescătorul este dezamăgit de dezinteresul autorităților și de lipsa susținerii în această perioadă destul de dificilă pentru sectorul zootehnic, în care prețul mielului a scăzut considerabil.

Ferma familiei Roman este condusă de tatăl Dorel şi de fiul Cristian Vlad, având un efectiv de 1.000 capete ovine, 30 de bovine, plus suine, cai semigrei şi alte animale care se includ într-o gospodărie mixtă, cu de toate (carne, lapte, ouă), plus 230 ha de teren, ne spune tânărul fermierul Cristian. „Totul a fost început de tatăl meu care are o dragoste uimitoare faţă de oi, el fiind fost lăcătuş, această pasiune moştenind-o de la unchiul său Prala, care era ciobanul satului, în Oroiu, din comuna Brad. Crescând lângă tatăl meu am luat şi eu să zicem acest virus, respectiv dragostea necondiţionată faţă de animale, la care nu am renunţat, eu fiind absolvent al unei Facultăţi de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, în prezent fiind în anul doi de studiu la Facultatea de Zootehnie, la USAMV Cluj-Napoca.“

Oi jieneşti, mândria crescătorilor

Tatăl Dorel a pornit la drum cu un efectiv de 300 de oi, rasă autohtonă Ţurcană, varietatea Breaza de Petroşani, iar în prezent stâna a ajuns să aibă 1.000 de capete, mai adaugă tânărul crescător. „Părinţii mei erau buni antreprenori, în perioada aceea aveau trei magazine deschise. Tatăl meu, fiind comerciant de animale şi măcelar, s-a decis să-şi cumpere oi, după ce a început să achiziţioneze încet-încet terenuri agricole (…), după cum ştim cu toţii, nu putem ţine animale dacă nu am avea terenuri. Rasa aleasă de noi este cunoscută şi sub denumirea de oi jieneşti deoarece provin de pe Valea Jiului; sunt oi cu mameloane mici, identice vacilor, ajungând, vorbim de cele originale, până la o greutate de 80-110 kg. La vremea aceea, noi am cumpărat şi cârlane, cca 100, dar şi berbeci. Văzând randamentul lor, caracteristicile oii de talie mare, cornoase, lână diferită, de toate felurile, creaţă, moale sau aspră, cu circumferinţa pulpei foarte mare şi mameloanele mai lungi, pot afirma că sunt şi oi de lapte extraordinare, care dau şi un litru la mulsoare, de aceea am rămas la această rasă. Printre altele, au şi un gust diferit al cărnii faţă de restul oilor; în opinia mea, este mai fragedă. Despre furajare pot spune că le dăm lucernă şi porumb, cât pot ele să mănânce. Avem mereu buncăre pentru furaje printre ele.“

O astfel de investiţie ca cea din ferma familiei Roman, ţinând cont că vorbim despre o varietate foarte scumpă de oi, nu poate fi estimată. „Eu cumpăr cârlani sau noateni cu 50-60 de milioane bani vechi, iar berbecii cu 1.500 de euro; berbecii noateni ajung între 600-700 de lei şi 1.000 de lei exemplarul. Dar aici vorbesc despre cele originale, cu genetică bună, nu despre corcituri. Totodată, facem produse finite precum caş, urdă, dar vindem şi laptele. Pe acesta din urmă îl colectează o firmă, iar produsele finite le vindem la unele magazine din Târgu Mureş“, a specificat Cristian.

Pandemia Covid-19 emană frică

În perioada de pandemie, în ferma de la Berghia s-a adunat şi foarte multă grijă deoarece totul trebuie ţinut sub control. „Nu lăsăm nici zilierii cu care muncim să se întâlnească cu nimeni deoarece ştiţi cum este, toată lumea poate fi suspectă, iar eu sunt foarte îngrijorat ca nu cumva să se îmbolnăvească vreunul dintre ei sau eu, că atunci toată activitatea fermei este compromisă şi asta ar însemna faliment. Încă îmi onorez comenzile, dar cu frică, recunosc! Sincer, în momentul actual, din cauza lipsei de personal şi profesionalism şi din cauza sistemului preţurilor de mizerie care sunt la noi în ţară nimic nu este stabil. Îmi doresc să pot continua această activitate cât de mult, dar să vedem ce va decide viitorul“, a mai adăugat Cristian.

Preţul la miel a scăzut considerabil

La ora actuală, de la 16 lei kg în viu, preţul la miel a scăzut în două săptămâni la 9 lei/kg, strigător la cer, din cauza acestei pandemii de care se folosesc samsarii, s-a mai plâns acesta înainte de perioada Paștelui. „De Paşte voi avea vreo 400 de miei la vânzare; în viu îi voi da la preţul de 15 lei/kg şi tăiat 22 lei/kg deoarece samsarii îşi bat joc de noi, se înţeleg între ei. Dar de vândut, dacă nu vând de Paşte, îi voi înţărca şi îi voi da la toamnă ori în vară, după ce trece această criză cu virusul.“

Vom mai vedea oi doar în poze?

Nemulţumirile apar şi la această fermă, iar lipsa de personal şi a sprijinului din partea autorităţilor pare să-l neliniştească pe crescătorul de la Berghia, acum în aceste vremuri dificile, unde chiar este nevoie de susţinere. „Noi, fermierii, suntem supăraţi din cauza lipsei de personal care se agravează an de an; din păcate, nu mai avem cu cine munci şi vom fi obligaţi să renunţăm la efectiv încet-încet ca urmare a sistemului creat în ţărişoara asta a noastră superbă din punct de vedere geografic, dar putredă la conducere (…), care încurajează omul să stea acasă cu ajutorul social, pe banii noştri, cei care plătim taxe şi impozite. Dacă acesta nu s-ar da, atunci omul nu ar avea altă alternativă decât să muncească. Al doilea of şi cred cel mai important este cel economic. Preţul la lapte, carne şi lână este pe ultimul loc. Nici nu ştiu sincer să vă calculez cât ar costa 1 litru de lapte sau 1 kg de carne la câtă trudă este (…), preţurile acum sunt mizerii. Din nefericire, noi fermierii nu ştim să fim uniţi şi nici nu cred că s-ar putea din cauza impactului socio-economic din fiecare zonă. Eu unul îmi permit să înţarc mieii, dar alţii sunt nevoiţi să îi dea, deoarece iarna sunt cheltuieli extraordinare şi este nevoie de bani. La noi nimeni nu te ajută, eşti într-o junglă rău famată (...). Dacă se va continua în ritmul acesta şi nu intervin autorităţile să ne ajute, să ne ofere consultanţă şi să creeze proiecte eligibile pentru a ajuta ţăranul român… vom mai vedea oi doar în poze. De dorit este să se creeze piaţă la export!“, încheie Cristian Vlad Roman.

Beatrice Alexandra MODIGA

Preşedintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, participă, alături de o delegație de specialiști din cadrul instituției, la cea de a treia ediție a “Conferinței pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei”, care se desfășoară în Ningbo, Republica Populară Chineză, în perioada 6 – 8 iunie.

Invitația de participare a fost adresată Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) de către Administrația Generală pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei din R.P. Chineză (AQSIQ).

Organizatorii doresc prin această conferință consolidarea colaborării cu autoritățile pentru siguranța alimentelor și carantină aflate de-a lungul „Noilor Drumuri ale Mătăsii” și în particular cu țările Europei Centrale și de Est (ECE), în vederea dezvoltării relațiilor de import - export cu alimente și produse agricole dintre China și țările ECE.

La această reuniune sunt prezenți specialiști din mai multe țări, alături de România fiind reprezentate alte state, dintre care menționăm: Lituania, Croația, Polonia, Slovenia, Polonia, Ucraina, Bulgaria etc.

Participarea reprezentanților ANSVSA la această conferință este importantă, atât pentru continuarea discuțiilor tehnice bilaterale pentru accelerarea procedurilor de export aflate în derulare, cât și pentru faptul că la ediția din acest an sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Până în prezent, se derulează exportul din România în Republica Populară Chineză de material genetic bovin și embrioni bovini, este aprobată o unitate de abatorizare pentru a exporta carne de porc congelată, iar negocieri avansate sunt pentru exportul de miere, carne congelată de pasăre, oaie și vită, lapte și produse lactate, pește și produse din pește și produse procesate din carne. 

Reamintim că, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a semnat, alături de Zhi Shuping, ministrul Administraţiei Generale pentru Supravegherea Calităţii, Inspecţie şi Carantină a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind condițiile sanitare veterinare şi fitosanitare pentru exportul de lucernă românească în Republica Populară Chineză.

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două ori mai mare față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2016, însă în ușoară scădere față de primul semestru, când a depășit 1,064 miliarde de euro, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În perioada ianuarie — august 2017, exporturile de alimente s-au majorat cu 5,1%, până la 3,818 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu aproape 15%, totalizând 4,639 miliarde de euro.

România a exportat în țările Uniunii Europene produse agroalimentare în valoare de 2,328 miliarde de euro, iar în țările terțe de 1,489 miliarde de euro, în timp ce importurile din spațiul comunitar au totalizat 3,814 miliarde de euro la opt luni, cele din spațiul extracomunitar cifrându-se la 824,8 milioane de euro.

Statistica Ministerului Agriculturii arată că în relația cu Uniunea Europeană, România are un deficit de 1,485 miliarde de euro, dar față de țările terțe înregistrează un excedent de 664,8 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare.

În acest context, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare în total exporturi (19,3%), au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736,6 milioane de euro la încasările primelor opt luni din 2017, respectiv cu 4 milioane de euro mai mult, deși cantitatea exportată a fost mai mică cu 143.200 tone în raport cu perioada similară din 2016.

Exportul de semințe de floarea-soarelui s-a majorat de 2,2 ori în primele opt luni și a generat cea mai mare creștere valorică (+81,2 milioane de euro), totalizând 201,2 milioane de euro, pentru 393.100 tone.

"Exporturile au mai avansat la legume păstăi (+35 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+25,5 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+24,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+19 milioane de euro), preparate alimentare (+12 milioane de euro), boabe de soia (+12 milioane de euro), carne de porc (+11,2 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+8,9 milioane de euro), brânzeturi (+7,9 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+7,6 milioane de euro)", arată datele centralizate de MADR.

Pe de altă parte, în perioada menționată au scăzut exporturile de țigări cu 50,1 milioane de euro, cele de semințe de rapiță (-37,5 milioane de euro, scăderea cantitativă fiind de 112.500 tone) și orz (-19,8 milioane de euro și 132.900 tone în minus).

De asemenea, în perioada analizată s-au redus exporturile de carne de pasăre (cu 6,6 milioane de euro), cele de porumb, cu 4,9 milioane de euro, preparatele și conservele din carne, cu 2,4 milioane de euro, și livrările de turte de soia, cu 2,2 milioane de euro.

"În condițiile continuării tendinței de diminuare a exporturilor către țările terțe (-3,2%), creșterea pe total de 5,1% a exporturilor agroalimentare s-a datorat majorării cu 11,1% a livrărilor intracomunitare, în principal la semințe de floarea-soarelui, grâu, orz, preparate alimentare, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de porc, semințe de rapiță, ulei de floarea-soarelui, etc", susțin reprezentanții MADR.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15,1% în termeni cantitativi și cu 42,8% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro.

De asemenea, în perioada menționată au mai crescut importurile de porumb, cu 48,2 milioane de euro, cele de brânzeturi, cu aproape 30 de milioane de euro, grâu (+23,3 milioane de euro), turte de soia (+20,3 milioane de euro), preparate alimentare (+20,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+19,9 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+16,8 milioane de euro), lapte și smântână (+14,8 milioane de euro), ciocolată (+12,9 milioane de euro), tomate (+11,2 milioane de euro), banane (+10,1 milioane de euro), cafea (+8,5 milioane de euro) și de animale vii din specia porcine (+7,7 milioane de euro).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerțul agroalimentar al României: livrările către această destinație au avut o pondere valorică de 61% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre au deținut o pondere de 82,2% din total importuri.

România a înregistrat, anul trecut, un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, importurile atingând însă un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.

Anii 2013 și 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Sursa AGERPRES

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 498,4 milioane de euro în primele șapte luni din 2016, în creștere de peste 7 ori față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2015, respectiv 69,4 milioane de euro, potrivit datelor preliminare centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2016, exporturile României au fost susținute în continuare de grâu, țigări, porumb și semințe de rapiță, în timp ce topul importurilor a fost dominat de carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, preparate alimentare și zahăr.

Potrivit datelor MADR, exporturile de produse agroalimentare au scăzut în primele 7 luni ale acestui an cu 2,32% față de perioada similară din 2015, totalizând 2,989 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 11,42%, până la valoarea de 3,487 miliarde de euro.

Astfel, în perioada menționată, au fost exportate 3,19 milioane de tone de grâu, în valoare de 537,9 milioane de euro, 30.900 tone de țigări (459 milioane de euro), 1,363 milioane de tone de porumb pentru care au fost încasate 327,1 milioane de euro.

De asemenea, au mai fost exportate în UE și țări terțe 666.600 tone de semințe de rapiță, care au generat încasări de 246,9 milioane de euro, 1,053 milioane de tone de orz (154,4 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui — 174.400 tone (119,5 milioane de euro), dar și animale vii din specia ovine sau caprine, cu încasări de 92,6 milioane de euro.

Pe de altă parte, carnea de porc se menține pe primul loc în topul importurilor în primele 7 luni din an, cu o cantitate de 101.600 tone în primele 7 luni din acest an, în valoare de 163,5 milioane de euro, față de cele 92.900 tone aduse din afara țării pe parcursul perioadei similare din 2015, valorând 145,8 milioane de euro.

Importurile de produse de brutărie, patiserie și biscuiți au totalizat 66.800 tone (133 milioane de euro) preparatele alimentare — 33.200 tone (124 milioane de euro), zahărul — 301.600 tone (113,2 milioane de euro), tutun brut — 23.200 tone (112,4 milioane de euro ) și cafea 28.600 tone (108,1 milioane de euro).

România a încheiat pe excedent anii 2013 și 2014 în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Sursa: AGERPRES

Ca urmare a informării ANSVSA privind ridicarea restrictiilor comerciale in direcția ESB din 12 decembrie 2015, fermierii români au fost bucuroși și au trecut rapid la realizarea de contracte cu parteneri din țări terțe, urmând să inceapă livrările de animale in luna ianuarie 2016.

La pregătirea livrărilor, fermierii au aflat consternați că ridicarea restricțiilor din 8 decembrie 2015 notificată oficial de A.N.S.V.S.A. in 12.12.2015, nu a fost definitivată și că nu pot livra animalele deja contractate. Fermierii și comercianții vor plăti, se pare, penalități contractuale, dacă situația nu se clarifică de urgență.

Din acest motiv au contactat ACEBOP, care a solicitat răspuns urgent la nivelul organizațiilor europene.

Mai jos răspunsul primit de la Bruxelles:

În urma unui raport primit de OIE din partea delegatului României la OIE privind confirmarea unui caz de ESB atipic în Chinteni județul Cluj, "statutul de risc neglijabil pentru ESB" al României a fost suspendat la 27 iunie 2014.

În conformitate cu Rezoluția nr 15 din a 83-a Sesiune Generală a OIE-"Proceduri pentru țările membre pentru recunoașterea oficială și menținerea statutului anumitor boli ale animalelor sau statutul de risc de encefalopatie spongiformă bovină și pentru aprobarea programelor de control oficiale naționale", comisia științifică pentru bolile animalelor are autoritatea de a recunoaște, fără consultarea ulterioară a Adunării Mondiale a OIE, că o țară membră a recâștigat statutul de boală recunoscută anterior, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Codului Terestru al OIE.

Bazat pe modificarea capitolului 11.4. a Codului terestru, modificare adoptată de OIE cu ocazia Adunării Mondiale a Delegatilor din mai 2015, cu privire la documentația depusă de către România și în conformitate cu Rezoluția nr 15 din a 83-a sesiune Generală a OIE,

Comisia științifică a concluzionat că România îndeplinește cerințele Codului Terestru și poate să-și recâștige statutul anterior de țară cu "risc neglijabil de ESB"- recomandare făcută de OIE in 8 decembrie 2015.

O decizie a Comisiei de modificare a Deciziei 2007/453 / CE în ceea ce privește statutul ESB al României va fi publicată în martie 2016: România va părăsi lista “țărilor sau regiunilor cu un risc controlat de ESB" și va fi inclusă din nou în lista țărilor sau regiunilor cu un risc neglijabil de ESB".

Recomandarea OIE din 8 decembrie 2015 și următoarea decizie a Comisiei UE așteptată să apară in martie 2016, ar trebui să ajute România să scape de restricțiile comerciale pentru exportul de rumegătoare către țările terțe și România ar trebui să facă demersuri mai ales către Libia și Turcia.

Cu toate acestea, ridicarea restricțiilor nu este automată - au specificat experți de la Bruxelles.

Decizia așteptată in luna martie 2016 ar trebui să faciliteze și livrările de vite românești către celelalte state membre datorită punerii în aplicare a » listei SRM scurte » pentru aceste bovine - în momentul sacrificării lor în statele membre de destinație -, în conformitate cu Regulamentul UE (UE) nr. 1162/2015, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 999/2001, și arborele de decizie pus la dispoziția statelor membre, de punere in aplicare a Regulamentului UE nr. 1162/2015.

ACEBOP face apel, in numele membrilor, la sprijinul de urgență al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Domnului Ministru Achim Irimescu, pentru deblocarea situației create și evitarea posibilății de executare silită și faliment a fermierilor și exportatorilor români de rumegătoare.

Vom continua să punem presiune pe piața din Rusia pentru deblocarea exporturilor, deoarece produsele noastre alimentare sunt competitive și pot să facă față pe oricare din piețele lumii, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-un seminar dedicat industriei cărnii din România.

'Exporturile pe această zonă nu sunt foarte multe și apreciez eforturile pe care le-ați făcut pentru a deschide noi piețe. Sunt conștient că rolul ministerului nu este doar să plătească subvențiile în fiecare an, ci să-și întărească tot mai mult politicile și una dintre ele se referă la deschiderea de noi piețe pentru produsele românești. Vom pune în continuare presiune pe piața din Rusia pentru că produsele noastre pot să facă față, sunt competitive pe oricare din piețele lumii, inclusiv în Rusia. Aici nu vorbim despre chestiuni politice, ci despre chestiuni economice și cred că din acest punct de vedere se poate deschide orice piață", a precizat Constantin.

Acesta a subliniat succesul României din acest an în ceea ce privește deschiderea pieței din China pentru carne și produse din carne de porc, dar și cu bovine vii.

"Anul acesta am mers în China și acolo am avut succes. De anul acesta am deblocat piața din China pentru exportul de bovine vii și produse din carne de porc", a adăugat Constantin.

În data de 30 august 2013, România și China au semnat un Memorandum de Înțelegere privind sănătatea animală și siguranța alimentelor, care oferă producătorilor români posibilitatea de a intra cu carne și produse din carne de porc, dar și cu bovine vii pe o piață de două miliarde de locuitori și cu o cerere imensă de produse alimentare.

Pentru firmele românești din industria alimentară, dar și pentru crescătorii de animale, semnarea acestui memorandum reprezintă și o garanție pentru începerea exporturilor către alte țări terțe, cum ar fi Vietnam, Hong Kong și Algeria.

În schimb, deblocarea exporturilor de produse alimentare pe piața rusă ridică probleme, în condițiile în care nicio o companie românească din cele 12 unități de producție și procesare din România, evaluate în toamna lui 2012, nu a primit aviz favorabil din partea autorităților veterinare din Federația Rusă, deși toate erau agreate pentru export pe piața Uniunii Europene.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul total de porcine era la 1 decembrie 2012 de 5,23 milioane de capete, în scădere cu 2,4 procente față de cele aproape 5,4 milioane de capete consemnate în perioada similară din 2011, în timp ce numărul total de bovine evidenția o creștere cu 1%. Efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a rămas aproape constant, respectiv la 1,26 milioane exemplare.

România se află între primele zece țări ale Uniunii Europene (UE) la efectivele totale de bovine, cu peste două milioane capete, după Franța, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda și Belgia, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

AGERPRES

România a importat anul trecut circa 54.529 tone de vin obţinut din struguri proaspeţi, o cantitate de aproape cinci ori mai mare decât cea exportată, care a totalizat numai 11.382 tone în 2011, conform balanţei comerciale cu produse agroalimentare solicitate de AGERPRES Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Valoarea importurilor de vin din ţările intra şi extracomunitare a totalizat aproape 42 de milioane de euro, în 2012, fiind în scădere cu 16% faţă de cele 50 de milioane de euro cheltuite în 2011 însă pentru o cantitate mult mai mare, respectiv de 90.769 tone de vin.

Conform datelor statistice, încasările din exporturile de vin au totalizat 15,92 milioane de euro, în 2012, cu 10 procente mai mult faţă de suma obţinută în acceaşi perioadă din 2011, de 14,42 milioane euro. 

Vinurile din struguri proaspeţi au fost exportate atât în ţările comunitare, cât şi în cele extracomunitare şi au totalizat 11.382 tone în 2012, în timp ce în perioada similară din 2011 exporturile au fost cu 907 tone mai mici, respectiv de 10.475 tone.

Tot în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2012, au mai fost importate 4.511 tone de vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, în valoare de 2,88 milioane euro, şi au fost exportate din această categorie doar 443 de tone, pentru care au fost încasată o sumă de 632.235 euro. 

Piaţa autohtonă de vinuri este estimată la circa 500 de milioane de euro, cu un trend ascendent, mai puţin pe piaţa vinurilor premium şi super-premium.

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.

Ţara se află în top zece consumatori de vin la nivel mondial cu 22-24 de litri pe cap de locuitor, reprezentând doar jumătate faţă de consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor.

Sursa: AGERPRES

România a exportat în 2012 o cantitate de 11.460 de tone de miere, în creştere cu aproape 16 procente faţă de anul 2011, când exporturile au totalizat puţin peste 9.898 de tone, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Încasările din exporturile de miere au însumat 34,758 milioane de euro în 2012, cu peste 17% mai mult decât cele 29,688 milioane euro încasate în anul precedent.
Potrivit datelor MADR, valoarea importurilor de miere în 2012 a depăşit patru milioane de euro, pentru o cantitate de 1.712 tone, în timp ce în perioada similară a anului trecut a totalizat 2,62 milioane euro, pentru 1.067 tone de miere aduse de pe pieţele externe.

Atât exporturile cât şi importurile de miere au fost realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi cele extracomunitare.

România produce în medie, anual, 20.000 - 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, dar în 2012, din cauza condiţiilor climaterice, s-a realizat între 50-60% din această producţie, cele mai mari scăderi înregistrându-se la mierea de salcâm şi la cea de floarea soarelui. România are, în prezent, aproape 1,25 -1,3 milioane de familii de albine.

În ceea ce priveşte consumul de miere, România are o medie de 500 de grame pe an pe locuitor, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar, comparativ cu două kilograme în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, se situează încă la un nivel redus.

Sursa: AGERPRES

România a exportat în 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul şi meslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 596,5 milioane euro, iar din cele de grâu 544 de milioane euro.

Conform MADR, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.

Anul trecut, încasările din exporturile de grâu şi porumb au crescut cu 28%, de la 888,47 milioane euro în 2011, la 1,14 miliarde euro în 2012, datorită preţurilor avantajoase de export de pe piaţa mondială.

Pe de altă parte, România a importat în 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, în valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, în valoare de 191,33 milioane euro.

În 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.

România a importat în 2012 peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011.

Sursa: Brasovul tau