Lumea satului 750x100

update 20 Oct 2020

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două ori mai mare față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2016, însă în ușoară scădere față de primul semestru, când a depășit 1,064 miliarde de euro, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În perioada ianuarie — august 2017, exporturile de alimente s-au majorat cu 5,1%, până la 3,818 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu aproape 15%, totalizând 4,639 miliarde de euro.

România a exportat în țările Uniunii Europene produse agroalimentare în valoare de 2,328 miliarde de euro, iar în țările terțe de 1,489 miliarde de euro, în timp ce importurile din spațiul comunitar au totalizat 3,814 miliarde de euro la opt luni, cele din spațiul extracomunitar cifrându-se la 824,8 milioane de euro.

Statistica Ministerului Agriculturii arată că în relația cu Uniunea Europeană, România are un deficit de 1,485 miliarde de euro, dar față de țările terțe înregistrează un excedent de 664,8 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare.

În acest context, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare în total exporturi (19,3%), au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736,6 milioane de euro la încasările primelor opt luni din 2017, respectiv cu 4 milioane de euro mai mult, deși cantitatea exportată a fost mai mică cu 143.200 tone în raport cu perioada similară din 2016.

Exportul de semințe de floarea-soarelui s-a majorat de 2,2 ori în primele opt luni și a generat cea mai mare creștere valorică (+81,2 milioane de euro), totalizând 201,2 milioane de euro, pentru 393.100 tone.

"Exporturile au mai avansat la legume păstăi (+35 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+25,5 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+24,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+19 milioane de euro), preparate alimentare (+12 milioane de euro), boabe de soia (+12 milioane de euro), carne de porc (+11,2 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+8,9 milioane de euro), brânzeturi (+7,9 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+7,6 milioane de euro)", arată datele centralizate de MADR.

Pe de altă parte, în perioada menționată au scăzut exporturile de țigări cu 50,1 milioane de euro, cele de semințe de rapiță (-37,5 milioane de euro, scăderea cantitativă fiind de 112.500 tone) și orz (-19,8 milioane de euro și 132.900 tone în minus).

De asemenea, în perioada analizată s-au redus exporturile de carne de pasăre (cu 6,6 milioane de euro), cele de porumb, cu 4,9 milioane de euro, preparatele și conservele din carne, cu 2,4 milioane de euro, și livrările de turte de soia, cu 2,2 milioane de euro.

"În condițiile continuării tendinței de diminuare a exporturilor către țările terțe (-3,2%), creșterea pe total de 5,1% a exporturilor agroalimentare s-a datorat majorării cu 11,1% a livrărilor intracomunitare, în principal la semințe de floarea-soarelui, grâu, orz, preparate alimentare, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de porc, semințe de rapiță, ulei de floarea-soarelui, etc", susțin reprezentanții MADR.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15,1% în termeni cantitativi și cu 42,8% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro.

De asemenea, în perioada menționată au mai crescut importurile de porumb, cu 48,2 milioane de euro, cele de brânzeturi, cu aproape 30 de milioane de euro, grâu (+23,3 milioane de euro), turte de soia (+20,3 milioane de euro), preparate alimentare (+20,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+19,9 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+16,8 milioane de euro), lapte și smântână (+14,8 milioane de euro), ciocolată (+12,9 milioane de euro), tomate (+11,2 milioane de euro), banane (+10,1 milioane de euro), cafea (+8,5 milioane de euro) și de animale vii din specia porcine (+7,7 milioane de euro).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerțul agroalimentar al României: livrările către această destinație au avut o pondere valorică de 61% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre au deținut o pondere de 82,2% din total importuri.

România a înregistrat, anul trecut, un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, importurile atingând însă un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.

Anii 2013 și 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Sursa AGERPRES

Deficit de aproape 500 de milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare la 7 luni; exporturile continuă să scadă

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 498,4 milioane de euro în primele șapte luni din 2016, în creștere de peste 7 ori față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2015, respectiv 69,4 milioane de euro, potrivit datelor preliminare centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2016, exporturile României au fost susținute în continuare de grâu, țigări, porumb și semințe de rapiță, în timp ce topul importurilor a fost dominat de carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, preparate alimentare și zahăr.

Potrivit datelor MADR, exporturile de produse agroalimentare au scăzut în primele 7 luni ale acestui an cu 2,32% față de perioada similară din 2015, totalizând 2,989 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 11,42%, până la valoarea de 3,487 miliarde de euro.

Astfel, în perioada menționată, au fost exportate 3,19 milioane de tone de grâu, în valoare de 537,9 milioane de euro, 30.900 tone de țigări (459 milioane de euro), 1,363 milioane de tone de porumb pentru care au fost încasate 327,1 milioane de euro.

De asemenea, au mai fost exportate în UE și țări terțe 666.600 tone de semințe de rapiță, care au generat încasări de 246,9 milioane de euro, 1,053 milioane de tone de orz (154,4 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui — 174.400 tone (119,5 milioane de euro), dar și animale vii din specia ovine sau caprine, cu încasări de 92,6 milioane de euro.

Pe de altă parte, carnea de porc se menține pe primul loc în topul importurilor în primele 7 luni din an, cu o cantitate de 101.600 tone în primele 7 luni din acest an, în valoare de 163,5 milioane de euro, față de cele 92.900 tone aduse din afara țării pe parcursul perioadei similare din 2015, valorând 145,8 milioane de euro.

Importurile de produse de brutărie, patiserie și biscuiți au totalizat 66.800 tone (133 milioane de euro) preparatele alimentare — 33.200 tone (124 milioane de euro), zahărul — 301.600 tone (113,2 milioane de euro), tutun brut — 23.200 tone (112,4 milioane de euro ) și cafea 28.600 tone (108,1 milioane de euro).

România a încheiat pe excedent anii 2013 și 2014 în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Sursa: AGERPRES

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare, în scădere cu aproape 18 procente

Deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 494 de milioane de euro, în primele nouă luni ale anului 2012, în scădere cu 17,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2011, când a atins 600 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 

Reducerea deficitului în comerţul cu produse agroalimentare s-a datorat creşterii exporturilor de produse agroalimentare, preponderent pe pieţele din afara Uniunii Europene, într-un ritm mai rapid decât cel de majorare a importurilor.

Potrivit datelor MADR, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,882 miliarde de euro, în creştere cu 287,1 milioane euro faţă de perioada corespunzătoare din 2011. Principalele produse exportate au fost porumbul, ţigările şi grâul, acestea reprezentând o pondere cumulată de 40,6% din totalul încasărilor.

Statisticile MADR arată că exporturile de produse agroalimentare în ţările terţe au crescut cu 44% în primele nouă luni din 2012 faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Astfel, faţă de un sold negativ în 2011 de 71,1 milioane de euro, la nouă luni 2012 se înregistrează un sold excedentar al balanţei schimburilor extracomunitare în valoare de 202,1 milioane de euro.

În ceea ce priveşte importurile României de produse agroalimentare, în primele nouă luni din 2012 faţă de perioada corespunzătoare din 2012, acestea au urcat cu 5,7%, din cauza intensificării achiziţiilor intracomunitare, însă importurile din ţări terţe au fost în uşoară scădere în perioada menţionată. 

În topul importurilor la nouă luni 2012, zahărul deţine primul loc, urmat îndeaproape de carnea de porc, în timp ce principalele produse exportate au fost porumbul, ţigările şi grâul.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României, în primele nouă luni din 2012, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie înregistrând o pondere valorică de 69,9%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,3%.

Sursa AGERPRES

Deficite de apă în solul agricol în mai multe regiuni din ţară, în perioada 15-21 noiembrie 2012

Rezerva de umiditate din solul agricol va fi în limite satisfăcătoare, în următoarea săptămână, la cultura grâului de toamnă, deficite semnificative semnalându-se, însă, în Moldova, cea mai mare parte a Olteniei şi Dobrogei, vestul, sudul şi estul Munteniei, precum şi local în centrul Banatului, se menţionează în prognoza agrometeorologică întocmită pentru perioada 15-21 noiembrie de către specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Potrivit sursei citate, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm, în cultura grâului de toamnă se va menţine în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

În Moldova, cea mai mare parte a Olteniei şi Dobrogei, vestul, sudul şi estul Munteniei, precum şi local în centrul Banatului, se vor semnala deficite de apă în sol, seceta pedologică fiind moderată şi local puternică.

Din punct de vedere agrometeorologic, procesele vegetative ale speciilor de toamnă şi pomi-viticole se vor derula normal în aproape toată ţara şi uşor mai lent în zonele depresionare.
Astfel, culturile de orz, grâu de toamnă şi rapiţă îşi vor continua dezvoltarea, în timp ce la pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor înregistra maturarea lemnului, îngălbenirea şi căderea frunzelor. Totodată, izolat se va putea declanşa faza de repaus vegetativ, în majoritatea plantaţiilor.

În ceea ce priveşte caracteristicile meteorologice, sub aspect termic, în intervalul 15-21 noiembrie, va predomina o vreme uşor mai rece decât în mod normal, în cea mai mare parte a ţării.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -3 şi 10 grade Celsius, mai scăzută cu 1-4 grade în raport cu mediile multianuale, la nivelul întregii ţări. Maximele vor oscila între 4 şi 15 grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar minimele între -9 şi 7 grade Celsius. Valorile cele mai scăzute, respectiv între -9 şi -5 grade Celsius, sunt posibile în zonele depresionare, unde se va produce brumă şi îngheţ la suprafaţa solului.

La nivelul solului agricol, temperatura medie diurnă la adâncimea de 10 cm va fi cuprinsă între 4 şi 12 grade Celsius, optimă desfăşurării proceselor vegetative ale speciilor de toamnă din zonele de câmpie.

Specialiştii ANM prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, nesemnificative din punct de vedere agricol, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului.

Sursa AGERPRES

România are în continuare deficit pe zona produselor alimentare

Zona produselor alimentare din România înregistrează în continuare deficit, deşi nu pot spune că suntem nemulţumiţi de cum funcţionează piaţa, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei /CC/, la prezentarea raportului 'Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale 2012'.

'Aprob interesul statului român de a dinamiza agricultura internă, de a face să avem cât mai puţine importuri de produse alimentare. În esenţă, România să ajungă să aibă un sold pozitiv pe comerţul cu produse alimentare, să exportăm mai mult decât să importăm. Situaţia actuală se îmbunătăţeşte, dar avem în continuare un deficit pe zona produselor alimentare', a afirmat Chiriţoiu.

Şeful CC a precizat, totodată, că va analiza propunerea Ministerului Agriculturii referitoare la vânzarea de legume şi fructe numai de origine autohtonă la tarabe, precum şi faptul că, la ora actuală, nu există o problemă concurenţială pe piaţă.

'Ce propun dânşii /MADR, n.r./ vom analiza, dar n-am văzut deocamdată propunerea. Nu pot să vă dau acum un cec în alb pentru ceva ce n-am văzut. Altfel, din punct de vedere concurenţial, nu pot spune că suntem nemulţumiţi de modul în care funcţionează piaţa. Problemele nu sunt de concurenţă aici, ci trebuie utilizate alte pârghii şi politici utilizate. La comercializarea produselor alimentare, cum am zis şi în raport, lucrurile stau relativ bine pentru că avem o cotă în creştere a comerţului modern, avem mulţi operatori faţă de alte state membre şi vedem că preţurile, cel puţin până de curând, erau mai mici în România şi creşteau mai încet decât în restul Europei. Momentan, monitorizăm situaţia în cazul preţurilor din piaţă', a apreciat Bogdan Chiriţoiu.

La jumătatea lunii octombrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a afirmat că una dintre preocupări este asigurarea unor spaţii speciale pentru ca producătorii să îşi poată vinde produse la preţuri decente.

Sursa AGERPRES 

Abonează-te la acest feed RSS