Adama 04 mai 2020
update 27 May 2020

APIA a plătit peste un miliard de euro în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2018

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că pentru cei 727.257 fermieri eligibili la plată, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2018, s-a autorizat și plătit suma totală de 1.062.267.990 euro, astfel:

  • 801.389.696 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 217.609.842 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 43.268.452 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

În perioada 16 octombrie și 30 noiembrie APIA efectuează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Asociaţia Fermierilor din România solicită reducerea cofinanţării pentru proiectele destinate micilor fermieri

Asociaţia Fermierilor din România, membră fondatoare a Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), solicită reducerea cofinanţării de la 50% la cel mult 30% pe măsura destinată micilor fermieri pe care Ministerul Agriculturii intenţionează să o lanseze în vara acestui an.

"Vreau ca ministrul (n.r. Daniel Constantin) să se ţină de cuvânt şi să lanseze, aşa cum a anunţat, o sesiune de proiecte pentru micii fermieri pe măsura 121 din PNDR prin care pot accesa o sumă între 30.000 şi 50.000 de euro, dar vor primi gratuit şi proiecte model. Cred că este o măsură foarte bună pentru că, şi un motocultor dacă îşi poate cumpăra micul fermier, este ceva, pentru că în unele zone încă ară cu boi şi cu vaci. Noi am cerut ministrului să reducă această cofinanţare, să nu fie 50% cum era iniţial pe 121, ci între 15 şi 30% pentru că nu au bani. De asemenea, se poate crea acel fond de creditare, gen 'Prima casă', în care îi dai bani şi el pune gaj afacerea", a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Ion Cioroianu.

Acesta a mai precizat că actualul PNDR nu a ajutat micul producător din România pentru că măsurile destinate acestora au avut condiţii greu de îndeplinit.
"Actualul PNDR nu prea a ajutat micul producător pentru că cele două măsuri privind exploataţiile agricole şi tinerii fermieri au avut condiţii aberante. Nu poţi să-i ceri unui om care are două vaci, cinci porci, zece oi şi un hectar de pământ să facă plan de afaceri, practic îl iei la mişto. Cred că ar fi trebuit să se dea fonduri europene pe bază de formular, cu hârtia de la Registrul Agricol şi de la APIA. Ei au dat bani să îşi facă un plan de afaceri şi în multe cazuri proiectele nici nu au fost aprobate. Au fost condiţii foarte dure. De asemenea, vrem să încurajăm tinerii fermieri să vină în agricultură, dar îi pui condiţii ca, dacă vrea să cumpere 10 hectare din 100 hectare de teren, să le ia pe toate 100, chiar dacă nu are bani. Nici acest ghid al solicitantului nu este unic în toată ţara. Este interpretat diferit în centrele locale, într-o zonă primeşti un punctaj, iar în alta alt punctaj pe acelaşi proiect. Concluzia este că procedurile noastre de implementare sunt foarte greoaie"', a explicat şeful Asociaţiei.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a anunţat în urmă cu lună, că nu mai puţin de o mie de ferme familiale vor fi sprijinite financiar, în acest an, cu circa 50 de milioane de euro pentru a ieşi din zona de subzistenţă.

"Încercăm să alocăm în 2013 cel puţin 50 de milioane de euro de la alte măsuri din PNDR pentru sprijinirea a cel puţin 1.000 de ferme care vor să iasă din zona de subzistenţă şi să producă pentru piaţă. Mă refer şi la crescătorii de animale, care au între 3 şi 15 capete şi care vor să se dezvolte şi să producă pentru piaţă, astfel încât să genereze venituri şi să trăiască împreună cu familia. O astfel de fermă o vom putea sprijini, fie în zona de construcţie de grajduri, fie pentru achiziţia de utilaje", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că, în perioada următoare, se va stabili clar ceea ce înseamnă o fermă familială, ulterior urmând să fie puse la dispoziţia acestora, cu titlu gratuit, proiecte model pentru accesarea fondurilor.

"Lucrăm la definirea fermei familiale şi pe urmă vom crea proiecte model pentru a le putea pune gratuit la dispoziţia beneficiarilor. Este de datoria celor care merg în această caravană de a explica beneficiarilor cum să acceseze aceste măsuri. Noi trebuie să avem o listă clară cu cei care pot să devină competitivi, care se pot asocia şi se pot orienta către piaţă şi să-i învăţăm să se dezvolte", a mai adăugat Constantin.

Şeful MADR a anunţat că prin actualul PNDR s-au cheltuit pentru fermele de subzistenţă peste 468 de milioane de euro, bani care au fost alocaţi pentru 80.000 de gospodării, dar care nu şi-au dovedit eficienţa.

"Prin PNDR s-au cheltuit pe zona de subzistenţă sau urmează în total să se cheltuiască 468 de milioane de euro, o sumă importantă, care a ajuns la 80.000 de gospodării. Din păcate sprijinul primit a fost de 1.500 de euro pe exploataţie timp de trei sau cinci ani, dar fiind oferit în această formă nu au avut eficienţa pe care ne-am fi dorit-o. Cred că 1.500 de euro pentru o fermă de subzistenţă nu o ajută să devină productivă, ci doar îi prelungeşte agonia. Noi vrem să dezvoltăm fermele medii, de familie, pe care le vom defini prin lege în colaborare cu asociaţiile de producători", a adăugat ministrul Agriculturii.

Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) - primul for naţional reprezentativ pentru fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti din România - s-a lansat joi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român Bucureşti, viziunea confederaţiei fiind spijinirea micului fermier în spaţiul rural din România.

Prin nou înfiinţata asociaţie, gospodăriile ţărăneşti şi fermele mici din România vor putea susţine în faţa autorităţilor un punct de vedere comun privind nevoile lor în viitoarea perioadă de programare financiară PAC 2014-2020. CATAR urmăreşte apărarea şi promovarea intereselor gospodăriilor ţărăneşti şi ale fermelor mici, considerate adeseori neviabile pe piaţă.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS