Lumea satului 750x100

Premierul Ponta: Ideea noastră de a reduce TVA la 9% la o serie de alimente - un obiectiv politic

Ideea reducerii TVA-ului la 9% la o serie de alimente reprezintă un obiectiv politic care ar putea fi aplicat mai întâi doar pentru pâine, a declarat luni premierul Victor Ponta, copreşedinte al Uniunii Social Liberale (USL).

"Ideea e următoarea: nu avem acordul FMI, avem o propunere pe care am discutat-o cu cei de la FMI. Lucrurile stau în felul următor - ideea noastră de a reduce TVA-ul la 9% pentru o serie de alimente este un obiectiv politic şi economic pe care îl asumăm şi la care nu am renunţat. Cei de la FMI au spus: "O să aveţi o mare scădere a încasărilor din TVA", contabil vorbind au calculat şi au zis o să aveţi o pierdere. Împreună cu dl Daniel Constantin (ministrul Agriculturii, n.n.) şi cu cei doi miniştri, dl Chiţoiu (ministrul Finanţelor Publice, n.n.) şi dl Voinea (ministru delegat pentru Buget, n.n.), ne-am hotărât să propunem şi vom discuta la următoarea întâlnire cu cei de la FMI, deci nu avem încă acordul lor", a declarat Victor Ponta, la sediul central al USL.

Potrivit acestuia, este vorba mai întâi de un test pentru un singur produs - pâinea.

"La pâine să facem un test pentru semestrul al doilea. Şi dacă la 31 decembrie 2013 tragem linie şi vedem că a avut dreptate FMI, care spune "Aţi redus TVA-ul şi aveţi bani mai puţini", înseamnă că proiectul nostru nu e corect. Dacă la 31 decembrie se va arăta că noi am avut dreptate - şi un TVA de 9% duce în realitate la încasări mai mari, pentru că scoatem de fapt fiscalizăm ceea ce e nefiscalizat - ăsta e un argument valid de a extinde acest sistem şi la alte produse, la carne de exemplu, la lapte. Deci - unu - nu avem încă acordul celor de la FMI, dar avem dorinţa clară şi proiectul validat ca influenţă bugetară pentru pâine. Doi - dacă producătorii de pâine, dacă cetăţenii vor fi solidari în acest proiect, adică dacă cei care produc pâine, văzând că au TVA-ul mai mic chiar emit facturi, dacă cetăţeanul cere bon când cumpără pâine şi dacă se va dovedi un proiect de succes, asta înseamnă că de la anul putem să trecem şi la alte categorii de alimente. Dacă se va dovedi că de fapt nici cu 9% nu vor oamenii din domeniu să emită facturi şi să combatem evaziunea, va fi o mare dezamăgire şi pentru mine şi pentru Daniel Constantin şi pentru toţi cei care credem în proiectul ăsta", a subliniat copreşedintele USL.

Sursa: AGERPRES

Victor Ponta: Importatorii de alimente şi competitorii producătorilor români sunt în spatele scandalului din industria alimentară

Importatorii de alimente în România şi competitorii producătorilor români pe piaţa europeană sunt în spatele crizei din industria alimentară, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, la Antena 3.

"Au fost nişte probleme reale, dar care nu erau de natură să creeze o criză. În primul rând a fost o problemă de control şi acesta ar trebui să fie mai eficient în viitor, să nu fie doar formal, dar şi o problemă de competiţie pentru ca nimeni nu vrea ca producătorii să fie prezenţi, în primul rând pe piaţa internă. Sunt mari interese ale celor care importă alimente şi în al treilea rând a celor care au văzut o oportunitate să facă teste ca să rezolvăm problema", a adăugat Ponta.

În ceea ce priveşte pierderile înregistrate în piaţa din cauza acestor scandaluri, Ponta a spus că este prematur.

"Nimeni nu poate să facă acum o evaluare, este prematur. (...) dar ideea este următoarea: aici trebuie să fie un parteneriat, pe de o parte autorităţile statului să fie mai responsabile şi nu să ne repezim la televizor şi să spunem că se pare că, şi după cinci zile venim şi spunem că nu s-a confirmat. Păi ai făcut rău deja. Doi, controalele trebuie să fie transparente, să nu pară că ascundem ceea ce am găsit. Trei, dacă nu este un parteneriat şi cu media, respectiv găsim ceva şi anunţăm", a explicat premierul.

Ponta a subliniat că a învăţat mult din această criză şi acum situaţia este sub control.

"Situaţia este acum sub control şi se îndreaptă în această direcţie, inclusiv să evităm pe viitor aceleaşi probleme pe care le-am avut, dar repet va trebui să fie un parteneriat între autorităţile statului, mass media şi producători. Vreau să vă spun că cea mai mare panică în România nu a stârnit-o anunţul ANSVSA ci nişte producători care vărsau laptele pe câmp. Asta este singura chestie care rămâne. Omul zice că dacă şi ăsta varsă laptele înseamnă că nu trebuie să-l beau", a spus premierul.

Victor Ponta a adăugat că deşi cunoaşte firma din spatele acestei crize din industria alimentară, MADR si ANSVSA sunt cele care vor face publice toate interesele economice din aceste scandaluri.

Sursa AGERPRES

Ponta: Mă gândesc să reorganizăm ANPC, ANSVSA şi Inspecţia Sanitară într-o singură instituţie

Guvernul examinează posibilitatea comasării Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi a Inspecţiei Sanitare într-o singură instituţie, a declarat miercuri premierul Victor Ponta.

"Mă gândeam să încercăm să reorganizăm instituţiile de control - ANPC, ANSVSA şi Inspecţia Sanitară. Dacă putem să le facem într-o singură instituţie, sunt multe ţări care au acest sistem, în primul rând ca să nu mai vină trei instituţii să controleze fiecare firmă în parte, să existe un tip de coordonare între ele", a explicat Victor Ponta, la postul de televiziune România TV.

El a reiterat că îşi doreşte mai multă "responsabilitate în comunicare" din partea unor structuri, cum ar fi ANSVSA.

Sursa AGERPRES

Victor Ponta: România are un interes special pentru eficienţa energetică

Premierul Victor Ponta a exprimat marţi, la Copenhaga, interesul României pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică, arătând că ţara noastră ocupă ultimul loc la acest capitol, în timp ce Danemarca se clasează pe primul loc.

Întrebat într-o conferinţă de presă comună cu premierul danez dacă investitorii din Danemarca sunt interesaţi de România, şeful Executivului a răspuns afirmativ, precizând că i-a asigurat pe oamenii de afaceri de la Copenhaga că România a devenit o ţară stabilă şi predictibilă.

"Cu siguranţă sunt interesate (companiile), dar mediul de afaceri danez este obişnuit cu transparenţa şi cu o legislaţie stabilă şi primul lucru de care i-am asigurat a fost că România este o ţară stabilă, predictibilă în ceea ce priveşte politica şi legislaţia", a afirmat premierul Victor Ponta.

El a susţinut că Executivul de la Bucureşti are strategii pentru a convinge companiile daneze să investească în energie şi agricultură.
"Avem un interes special pentru eficienţa energetică. Vă voi da un exemplu important: Danemarca şi România sunt printre primele state europene în ceea ce priveşte independenţa energetică, ceea ce este un aspect foarte bun pentru ambele state, dar în ceea ce priveşte eficienţa energetică Danemarca e pe primul loc iar România pe ultimul - aici e diferenţa uriaşă şi suntem optimişti că unii dintre şefii companiilor cu care m-am întâlnit astăzi vor continua să investească în România, alţii vor demara noi investiţii", a declarat premierul Victor Ponta.

Primul-ministru s-a întâlnit la Copenhaga cu reprezentanţi ai comunităţii de afaceri daneze.

Guvernul României a anunţat că îşi doreşte lansarea unui Parteneriat între cele două state, pentru intensificarea cooperării strânse în vederea reluării creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă, obiectiv promovat intens de Danemarca în perioada în care a asigurat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene în 2012 şi la care România a aderat cu entuziasm.

Obiectivele principale ale relaţiilor dintre cele două state vizează creşterea cooperării economice dintre Regatul Danemarcei şi România prin diversificarea comerţului bilateral şi pe terţe pieţe, cu focalizare pe tehnologii şi produse ecologice, creşterea reciprocă a investiţiilor, iniţierea de proiecte şi programe comune de cercetare pentru tehnologii ecologice, transferul de tehnologie către România, în domenii în care Danemarca deţine know-how.

Sursa: AGERPRES

Premierul Victor Ponta: Agricultura ecologică reprezintă un mare avantaj pentru consumatorul european

Agricultura ecologică reprezintă un uriaş potenţial pentru toate ţările Uniunii Europene (UE), dar şi un mare avantaj pentru consumatorul european de a avea acces la produse de foarte bună calitate, la produse sănătoase, a declarat joi, la Nurnberg, premierul român Victor Ponta, la începutul dezbaterii ''Agricultura Ecologică - Orizonturi 2020", organizată în cadrul Târgului Mondial de Comerţ cu Produse Ecologice - Biofach.

'Agricultura ecologică reprezintă un uriaş potenţial pentru toate ţările Uniunii Europene, dar şi un mare avantaj pentru consumatorul european de a avea acces la produse de foarte bună calitate, la produse sănătoase şi de a putea alege între produsele ecologice bio şi cele clasic convenţionale', a precizat Ponta.

Şeful Guvernului României a subliniat că trebuie găsite noi proceduri de sprijin, de încurajare şi de promovare a agriculturii ecologice.

'Trebuie să găsim pentru toţi producătorii din România, dar şi din restul Europei, programe europene şi politici naţionale pentru noi proceduri de sprijin, de încurajare şi de promovare a agriculturii ecologice şi a produselor bio. Credem că este o mare oportunitate pentru producătorii din ţările noastre şi pentru viitorul nostru, al celor tineri, care pot să aibă acces la produse eco şi care respectă cele mai înalte standarde', afirmat prim-ministrul.

Victor Ponta le-a mulţumit organizatorilor pentru că au ales România să fie 'Ţara anului' la ediţie din acest an a târgului.

'Vreau să mulţumesc organizatorilor pentru că România este 'Ţara anului' la cel mai mare eveniment de acest fel din lume. Este o mare onoare pentru România să participe în această poziţie privilegiată (...), deoarece agricultura ecologică reprezintă o mare oportunitate şi, implicit, o prioritate. Sunt un adept convins al agriculturii ecologice şi, implicit, un sprijin eficient pentru ceea ce ne dorim să facem cu toţii aici', a spus şeful Executivului.

Înainte de seminar, premierul Victor Ponta, a vizitat pavilionul României de la Biofach, împreună cu ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, şi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Ponta le-a mulţumit expozanţilor români şi le-a transmis că a primit semnale pozitive vizavi de prezenţa României la târg.
România deţine statutul de ţară a anului la ediţia din acest an a Biofach, fiind reprezentată de 55 de expozanţi din sectorul agriculturii ecologice. Evenimentul este susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - "Bio România".

Pavilionul României se întinde pe o suprafaţă de 600 de metri pătraţi, inclusiv un restaurant unde vor fi gătite meniuri tradiţionale româneşti.

Cel mai mare târg de comerţ cu produse ecologice din lume, "BioFach Nürnberg 2013" şi-a deschis porţile miercuri pentru 2.420 de expozanţi, din 130 de ţări, şi pentru cei peste 40.000 de vizitatori estimaţi că vor vizita târgul în cele patru zile de evenimente.

Sursa: AGERPRES

Principiul coeziunii nu a fost abandonat în UE, dar "face paşi înapoi", consideră premierul Ponta

Bugetul pentru perioada 2014-2020 demonstrează faptul că principiul coeziunii "face paşi înapoi" în Uniunea Europeană, chiar dacă nu a fost abandonat, a apreciat premierul Victor Ponta duminică, la România TV.

"Deciziile luate vineri la Bruxelles (...) reprezintă până la urmă un eşec. Este prima dată în istoria Uniunii Europene când un nou buget (...) este mai mic decât cel anterior. Nici măcar nu acoperă inflaţia. Asta înseamnă că una din ideile fundamentale ale Uniunii Europene, aceea de a uni mai multe ţări şi de a le aduce la un nivel de dezvoltare asemănător, că asta înseamnă fonduri de coeziune, este o idee nu abandonată, dar care face paşi înapoi", a afirmat Ponta.

În opinia sa, bugetul adoptat săptămâna trecută nu poate mulţumi niciunul dintre membrii UE, cu excepţia Marii Britanii, care a promovat ideea reducerii cheltuielilor.

"Dacă primul ministru britanic, domnul Cameron, care a venit şi a cerut mai puţine cheltuieli, a anunţat că este mulţumit de rezultat, practic toţi ceilalţi 26 plus Croaţia (...) au avut câte ceva de pierdut. (...) Acolo a fost interesul fiecărei ţări de a obţine mai mult pe ceea ce e mai important, fie pe fonduri structurale, ca să te apropii de nivelul de dezvoltare, fie pe politica agricolă comună", a spus Victor Ponta.

Sursa: AGERPRES

TVA de 9% pentru pâine, proiect-pilot de la 1 iulie

Reducerea TVA la 9% pentru pâine ar putea fi aplicată de la 1 iulie, ca proiect-pilot, dacă veniturile bugetare vor creşte asfel încât să acopere deficitul de 200 de milioane de lei generat de această decizie, a declarat, luni, premierul Victor Ponta, la finalul întrevederii cu FMI.

Întrebat de presă dacă a discutat cu delegaţia FMI despre reducerea TVA la pâine, de la 24% la 9%, premierul a spus că au fost unele discuţii de principiu, dar dialogul se va relua la viitoarea vizită a partenerilor financiari internaţionali.

"Avem o discuţie din nou la sfârşit de mai, început de iunie, şi o să încercăm atunci, de la 1 iulie, odată cu rectificarea bugetară, să facem acel proiect pilot pentru un singur produs, pentru a vedea dacă opinia noastră, şi anume că un TVA redus duce în realitate la încasări mai mari şi la combaterea evaziunii fiscale, este reală", a spus el.
Jurnaliştii prezenţi au revenit asupra întrebării, dorind să afle dacă măsura este acceptată de delegaţia FMI.

"Le-am prezentat această idee şi cei de la FMI au spus foarte clar: "Cât se pierde contabil dacă doar la pâine reduceţi TVA?" "Cred că e undeva spre 200 de milioane de lei". "Îi puneţi din altă parte cei 200 de milioane de lei la rectificare, asta înseamnă că n-aveţi încasări mai mici şi vedem dacă în şase luni chiar e adevărat ce spuneţi voi", a relatat Victor Ponta.

Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că măsura reducerii TVA la 9% la pâine ar putea fi introdusă experimental în al doilea semestru din 2013, urmărindu-se reducerea evaziunii fiscale.

Sursa: Brasovul tau

Victor Ponta doreşte un proiect-pilot pentru reducerea TVA la pâine

Reducerea TVA la produsele alimentare de bază este o discuţie care rămâne în picioare, dar într-o primă etapă Guvernul intenţionează introducerea unui proiect-pilot pentru reducerea TVA la pâine, a declarat luni premierul Victor Ponta, la finalul reuniunii USL.

El a subliniat că va discuta în perioada următoare un astfel de proiect cu ministrul Agriculturii şi cel al Finanţelor.

"Împreună cu ministrul Agriculturii şi cu cel al Finanţelor vreau să fac întâi un proiect-pilot, de exemplu la pâine. Vreau să merg pe tot lanţul de producţie, să vedem ce înseamnă implicaţia bugetară ca şi când pur şi simplu de la 24 la 9 considerăm toţi cei 15% în încasări. Sigur, asta presupune că asigurăm banii din altă parte şi să vedem la sfârşitul anului dacă acest proiect-pilot ne arată că de fapt avem la pâine mai multe facturi emise, mai mult taxe plătite sau nu. Pentru că cei de la FMI, pe bună dreptate, spuneau: cine ne garantează că ceea ce spunteţi voi, ideea frumoasă optimistă, că, dacă aveţi TVA mai mic, sunt încasări. Arătaţi-ne un proiect care a reuşit pe aceasta zonă. La pâine am zis, pentru că este un produs unde este o uriaşă evaziune fiscală, în al doilea rând pentru că este un produs extrem de consumat în România, nu unul exotic, şi în al treilea rând pentru că are o anumită semnificaţie", a detaliat premierul.
Potrivit acestuia, la finele anului se pot constata efectele acestui proiect pe tot lanţul.

"M-am lămurit încă odată - ca să nu fie considerat ajutor de stat şi atunci trebuie să mergi pe tot lanţul, ca să nu se rupă undeva, să nu rămână profitul, ce vrem noi să facem - 15% să se reflecte în încasări mai bune, eventual şi la un preţ mai mic, dar mai ales fiscalizare, să nu ne trezim că se rupe undeva. Această variantă o să o discut cu ministrul Agriculturii şi cu ministrul Finanţelor şi o cred posibilă anul acesta", a spus premierul.

El a menţionat că banii la TVA-ul redus vor fi puşi din alte părţi ale bugetului.

Premierul a mai spus că o mare problemă constă în faptul că, dacă la pâine va fi pus şi cozonacul, acesta poate fi considerat tot pâine. El a adăugat că va primi o situaţie exactă în acest sens de la ministrul Agriculturii "ca să nu ne trezim că de fapt toate sunt pâini în România".

Sursa AGERPRES

'Starea naţiunii din punct de vedere bugetar', prezentată de premierul Victor Ponta (sinteză)

Premierul Victor Ponta a prezentat joi seara starea naţiunii din punct de vedere bugetar, o analiză a bugetului de stat pe anul 2013.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, şeful Guvernului a explicat situaţia resurselor bugetare şi, după cum a spus Victor Ponta, "ceea ce orice cetăţean civilizat, dintr-o ţară civilizată, dintr-o ţară cu o democraţie spre care ne uităm de fiecare dată, trebuie să cunoască, despre modul în care se strâng la bugetul public banii din taxele, impozitele, veniturile lor personale şi modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi de către cei care în mod vremelnic, prin voinţa exprimată democratic la alegeri, sunt în conducerea Executivului".

"Guvernul nu are niciun ban al său. Guvernul gestionează nişte bani, care sunt luaţi de la cetăţenii României, pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României. Noi suntem doar nişte administratori a ceea ce înseamnă resursele şi veniturile fiecăruia dintre cetăţenii români", a spus Ponta.

Conform documentului prezentat de Executiv, Guvernul estimează că, în 2013, Produsul Intern Brut va fi de 139,8 miliarde de euro, în creştere faţă de anul trecut, când a fost de 132,6 miliarde de euro, aşa cum rezultă din elementele bugetare prezentate joi seara de premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria.
PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă, astfel, anual, la 7.000 de euro.

În 2013, veniturile statului sunt estimate la 46 miliarde de euro, reprezentând 2.300 de euro pe persoană, iar cheltuielile statului se ridică la 49 miliarde de euro (2.450 de euro pe persoană).

Deficitul bugetar ar urma să fie de trei miliarde de euro, adică 150 de euro de persoană.

În ceea ce priveşte datoria publică a ţării, aceasta este de 51 miliarde de euro, sumă acumulată după 1989 şi până în prezent. 60% din această datorie este în valută, iar 40% în lei, a explicat premierul Victor Ponta, în prezentarea referitoare la "Starea naţiunii din punct de vedere bugetar".
Aproximativ 48% din această datorie este internă, iar 52% datorie externă.

Datoria pentru fiecare cetăţean este de 2.500 de euro, se arată în documentul Guvernului. "În ultimii patru ani, datoria României a crescut. Acum patru ani, datoria României era de 19% din PIB (28 miliarde euro), echivalentul a 1.400 euro datorie pentru fiecare cetăţean", a indicat Executivul.

Potrivit documentului prezentat de primul-ministru, în 2013, România are datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI şi Uniunea Europeană - acestea vor refinanţate.

România are o datorie de 34,7% din PIB. Din Uniunea Europeană, doar trei ţări au datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 au datorie mai mare, se mai arată în document.

Asistenţa socială, sănătatea şi transporturile sunt domeniile care vor beneficia în 2013 de cele mai mari alocări bugetare, cumulând 27,6 miliarde euro din totalul cheltuielilor bugetare de 49 miliarde euro, potrivit datelor prezentate de premierul Victor Ponta.

Pentru asigurări şi asistenţă socială, suma prevăzută în buget este de 16,5 miliarde euro, pentru sănătate - 6,2 miliarde euro, iar pentru transporturi - 4,9 miliarde euro.
Alocările bugetare pentru educaţie şi cercetare se ridică la patru miliarde euro, pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 3,8 miliarde euro, pentru ordine publică şi siguranţă naţională - 2,7 miliarde euro, pentru administraţie - două miliarde euro, pentru locuinţe, servicii, dezvoltare publică - 1,5 miliarde euro, apărare - un miliard euro, protecţia mediului - un miliard de euro.

De asemenea, după cum a precizat primul-ministru, o treime din investiţiile publice prevăzute în bugetul pe 2013 vor fi realizate din fonduri europene.
Bugetul pe 2013 prevede investiţii de 7,8 miliarde euro, din care investiţii de 2,5 miliarde euro din fonduri europene.
Cele mai mari alocări bugetare sunt destinate plăţii salariilor - 10,2 miliarde euro şi pensiilor - 11,1 miliarde euro.
Numărul de angajaţi va fi redus cu 5 - 10% în majoritatea ministerelor, a subliniat premierul. 

"De la numărul de consilieri vom trece, până pe 31 martie, la reducerile în aparatul central, atât ale funcţiilor de conducere, cât şi ale numărului de angajaţi. Nu există în nicio structură a aparatului central, guvernamental, un singur post suplimentar aprobat. Dimpotrivă, deja, după primele hotărâri de Guvern privind reorganizarea ministerelor, în majoritatea ministerelor există o reducere între 5% - 8% - 10% a numărului de personal", a spus Ponta.

Guvernul estimează că România a înregistrat o creştere economică de 0,7% în 2012, iar în 2013 creşterea economică va fi de 2%, a declarat, la rândul său, în aceeaşi conferinţă de presă, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. El a precizat că la elaborarea bugetului pe 2013 a fost luată în calcul, pe o abordare mai prudentă, o creştere economică de 1,8%.

Conform documentului prezentat de Executiv, bugetul pe 2013 va aduce nou "transparenţă şi bune practici, publicarea online a datelor din bugetul României pentru a putea fi verificate tot timpul cheltuielile prognozate pentru fiecare minister, bugetarea cheltuielilor de capital bazată pe criterii de eficienţă a investiţiilor, proiecţie bugetară multi-anuală pentru 2014 - 2016, pentru o mai mare stabilitate şi predictibilitate, dezbatere publică extinsă a bugetului, inclusiv cu opoziţia parlamentară, înainte de adoptare".
Pentru 2013 se au în vedere reduceri de cheltuieli atât la Parlament şi Guvern, cât şi la alte instituţii publice. Astfel, potrivit documentului, bugetul Parlamentului în ansamblu va rămâne la nivelul anului 2012 şi va scădea suma alocată pentru fiecare parlamentar. În ceea ce priveşte Guvernul, se va reduce numărul de consilieri, precum şi numărul celor angajaţi în ministere, dar va fi redus şi numărul de funcţii de conducere din aparatul central. 

Se are în vedere "eliminarea privilegiilor" printr-o "reformă dură a companiilor de stat, a autorităţilor şi a altor instituţii bugetofage". În celelalte instituţii publice, se vor reduce cheltuielile prin instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor şi se vor stopa alocările pe criterii politice.
Guvernul propune disciplină bugetară, în loc de austeritate, dezvoltare prin sprijinirea mediului privat şi echitate socială, după cum a subliniat premierul Victor Ponta, la finalul prezentării elementelor bugetare pentru 2013.

"Sunt condiţii istorice pe care doar istoria le poate judeca, dar în ultimii patru ani în special principalele elemente de politică fiscală şi bugetară au fost austeritatea, subdezvoltarea, pentru că evident când tai foarte mult ai şi o subdezvoltare - s-a văzut asta în scăderea PIB - şi inechitatea - faptul că tăierile şi măsurile de austeritate s-au aplicat împotriva regulilor de echilibru social. Ceea ce propunem: în loc de austeritate disciplină bugetară, ceea ce e un pic altceva, evident dezvoltare prin ceea ce încercăm să facem în zona de investiţii publice şi de sprijinire a mediului privat şi echitate socială, ceea ce am făcut în 2012 şi susţinem mai departe în bugetele următoare", a declarat Victor Ponta.

Sursa: AGERPRES

 

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare în 2014-2020

România îşi menţine poziţia de a beneficia de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună şi de o alocare superioară vizând fondurile de coeziune şi structurale, a declarat marţi premierul Victor Ponta, după întâlnirea Grupului "Prietenii coeziunii", care a avut loc la Bruxelles, subliniind, totodată, necesitatea, ca ţara noastră să administreze mai bine banii primiţi.

"România îşi păstrează poziţia de a beneficia în următorul exerciţiu financiar multianual de fonduri suplimentare pentru Politica Agricolă Comună. Asta înseamnă că acel obiectiv de convergenţă - să avem plăţi directe şi subvenţii la media europeană - să fie realizat în cadrul exerciţiului financiar următor, dar, în acelaşi timp, România îşi doreşte o alocare superioară în ceea ce priveşte fondurile de coeziune şi structurale, o alocare superioară, care să vină în paralel cu o capacitate administrativă superioară", a afirmat Victor Ponta.

El a precizat că discuţiile vizând următorul cadrul financiar multianual tind să se finalizeze, fiind necesar ca "Prietenii coeziunii" şi susţinătorii unor cheltuieli reduse să ajungă la un acord.
"În cadrul Consiliului European, sub coordonarea preşedintelui van Rompuy, trebuie armonizate poziţii diferite, aparţinând membrilor Coeziunii - cei care beneficiază de fonduri mai mari decât propria contribuţie - şi celălalt grup, al statelor net contributoare, care solicită o reducere a bugetului alocat pentru 2014-2020", a spus Ponta.

El a afirmat că este important ca România să obţină o alocare superioară în 2014-2020, aspect care depinde de rezultatul negocierilor vizând bugetul şi de modul în care ţara noastră reuşeşte să-şi crească gradul de absorbţie.

"Am salutat ralierea Parlamentului European, reprezentat de Martin Schulz, care a afirmat că PE sprijinul de vedere al ţărilor noastre, privind necesitatea alocării unor fonduri suficiente pentru dezvoltarea convergentă a statelor din UE. Adică pentru ţări cum este România aflate în urmă în ceea ce priveşte infrastructura, dezvoltarea agriculturii", a spus Victor Ponta.

Sursa AGERPRES

FMI nu s-a opus aplicării unei TVA diferenţiate

Premierul Victor Ponta consideră că Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu s-a opus aplicării unei Taxe pe Valoarea Adăugată (TVA) diferenţiate în România, ci a cerut o analiză foarte clară asupra efectelor bugetare, în perspectiva reducerii TVA la produsele agricole.

"Nu este vorba de faptul că FMI nu agreează un nivel al TVA diferenţiat. Ceea ce ne-a cerut FMI a fost o analiză foarte clară asupra efectelor bugetare, respectiv ce pierdem la buget în măsura în care aplicăm acea schemă în care eu cred foarte mult şi pe pe care o vom aplica până la urmă, cea în care TVA rămâne 24%, dar 15% se întoarce la producător, în momentul în care prezintă factură. Practic, rămâne TVA 9%, iar un procent de 15% sunt pentru dezvoltarea plantaţiei, a fermelor. Este vorba de o idee la care nu renunţ şi la care FMI nu a spus niciodată că se opune, ci doar a cerut să ştim care sunt efectele pentru buget şi cum le absorbim", a declarat, sâmbătă, la Indagra, premierul Victor Ponta.

Acesta a precizat că din cele 27 de ţări ale UE, numai România şi Danemarca au acelaşi nivel al TVA pentru produsele agricole, toate celelalte aplică o taxă diferenţiată.
Premierul a adăugat că principala problemă care trebuie discutată în momentul construirii bugetului pe 2013 este legată de efectul asupra încasărilor bugetare în perspectiva aplicării acestei măsuri.

"Problema principală pe care trebuie să o discutăm la momentul construirii bugetului pe 2013 este efectul pe încasările bugetare la TVA şi mai ales ale perioadei de timp în care absorbim primele două trei luni de încasări mai mici. Ceea ce avem noi ca studii şi ce vom discuta cu cei de la FMI este un rezultat destul de simplu care spune că, deşi pe hârtie ai 24% TVA la produsele agricole, în realitate încasezi mult mai puţin din cauza evaziunii fiscale. Dacă implici această schemă, în care îl obligi pe producător să emită factură pentru că altfel nu primeşte cei 15% înapoi, după 2-3 luni în care încasările la TVA pentru aceste produse vor scădea, după aceea se absoarbe acest prim efect şi pe urmă vom avea încasări mai mari. Practic, avem fiscalizare şi vom scoate la lumină piaţa neagră care este undeva la 80%, dar va exista şi un sprijin pentru producătorii interni, pentru că la un nivel al TVA de 24% nu rezişti în faţa produselor importate, ori şi aici avem încă foarte mult evaziune fiscală', a adăugat Ponta.

În opinia premierului, aplicarea acestei scheme pe TVA ar putea aduce până la finele anului viitor, "o situaţie de normalitate şi de creştere în ceea ce priveşte încasările din TVA".
"Din analizele noastre, după 2-3 luni de scădere, treci pe creştere şi recuperezi până la jumătatea anului tot cea ce ai pierdut în primele 2-3 luni, plus că ai un sistem mult mai sănătos cu acel TVA la plata facturii, nu la emitere, la produsele agricole. Cred că până la sfârşitul anului viitor putem intra într-o situaţie de normalitate şi de creştere în ceea ce priveşte încasările din TVA", a mai spus premierul Victor Ponta.

Premierul a participat sămbătă la Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra.

Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa Agerpres

Victor Ponta: Agricultura şi energia pot reprezenta motoarele de dezvoltare ale României

Agricultura şi energia pot reprezenta motoarele de dezvoltare ale României, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, la finalul vizitei efectuate la târgul Indagra.

"Concluziile sunt mai degrabă optimiste, în sensul în care cele două domenii despre care vorbim de ceva timp, agricultura şi energia, chiar cred că pot să reprezinte, la modul realist, motoarele de dezvoltare ale României. M-am bucurat să văd atât de mulţi producători, să vad oameni care trăiesc din agricultură şi care mi-au spus şi ce am făcut bine, şi aici este meritul ministrului agriculturii, dar şi ce nu am făcut bine, şi aici cred că e din cauza Ministerului de Finanţe şi a primului ministru. Cred că agricultura şi tot ceea ce înseamnă acest domeniu reprezintă o şansă foarte mare pentru România", a precizat Ponta.

Acesta consideră că România poate deveni numărul unu în Europa la produse bio, dacă investiţiile în acest domeniu vor continua.

"Nu întâmplător vreau să vorbesc de fiecare dată când vorbesc despre agricultură, despre produse tradiţionale şi despre irigaţii, unde noi avem o sarcină foarte mare, dar şi despre produsele bio. Acolo, la modul cel mai serios, România poate să fie numărul unu în Europa şi cred că este un domeniu în care, dacă investim în continuare, o să avem foarte multe rezultate bune. Mă bucur că l-am ascultat pe Daniel (ministrul Agriculturii, Daniel Constantin n.r.) şi pe întreaga echipă de la MADR şi am venit la expoziţia Indagra pentru că ştim ce avem de făcut mai departe", a precizat Ponta.

Premierul, împreună cu soţia sa, europarlamentarul Daciana Sârbu, a vizitat sâmbătă Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra, alături de ministrul de resort, Daniel Constantin şi echipa sa din minister.
Premierul şi-a început vizita la standul Rompan şi la producătorii de morărit şi panificaţie, care nu au scăpat prilejul de a-i aminti premierului de necesitatea reducerii TVA la alimente.

Victor Ponta a tăiat şi din pâinea uriaşă de 75 de kilograme pregătită de brutarii Rompan şi a degustat din mai multe produse tradiţionale oferite de producătorii prezenţi pe Aleea Negustorilor. Premierul a vizitat şi salonul Eco-agricultura, unde preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu, l-a anunţat de şansa României de a fi ţara parteneră la cel mai mare târg de produse ecologice din lume.

Nu în ultimul rând, Ponta a vizitat o stână în miniatură a ciobanilor din Sibiu, dar şi pavilionul cu meşteşuguri şi tradiţii populare.
Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa Agerpres

Premierul Ponta spune că la rectificarea bugetară vor fi ajutaţi agricultorii afectaţi de secetă

Premierul Victor Ponta a anunţat luni că a discutat cu colegii din Uniunea Social Liberală (USL, alianţă, la guvernare) principalele direcţii de rectificare bugetară, care prevăd, între altele, un sprijin substanţial pentru agricultorii afectaţi de secetă.

"Am discutat cu colegii din USL principalele direcţii de la rectificarea bugetară, care va avea loc ori la sfârşitul acestei săptămâni ori săptămâna viitoare, rectificare prin care ne vom ţine de cuvânt cu lucrurile pe care le-am promis în campanie, în opoziţie - în primul şi în primul rând un sprijin substanţial pentru agricultură şi pentru acele persoane afectate de secetă. Şi sunt foarte mândru şi bucuros că putem să-i ajutăm pe oamenii afectaţi de secetă, pe agricultorii care au astfel de probleme (...) Ştiu că banii pe care noi îi dăm reprezintă doar o mică parte din ceea ce se va primi de la Uniunea Europeană şi că, dacă în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune din cauza gravelor nereguli comise în perioada 2099-2011 sunt foarte mari probleme, din fericire, la plăţile directe în ceea ce priveşte politica agricolă comună stăm foarte bine", a spus premierul, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii USL.

La rectificarea bugetară, a mai precizat şeful Executivului, vor fi alocaţi bani pentru achitarea tuturor datoriilor către însoţitorii persoanelor cu handicap, către plata arieratelor autorităţilor locale.

"Avem un angajament cu FMI de a reduce arieratele în zona autorităţilor locale. Acolo, în ultimii ani, a fost un fel de haiducie, s-au dat la câţiva de la Partidul Democrat Liberal (PDL, în Opoziţie) şi în rest la nimeni niciun leu", a afirmat premierul.

Rectificarea mai prevede bani pentru funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), unde, potrivit premierului, erau nişte mari restanţe, dar şi pentru redeschiderea unor spitale şi pentru deblocarea unui număr de posturi importante în sistemul sănătăţii.

Nu în ultimul rând, Victor Ponta s-a referit la pensiile militare din sistemul apărării naţionale şi de securitate naţională şi interne.

"Există încă o problemă discutată în USL şi pe care o vom discuta şi la nivel guvernamental - cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Apărării Naţionale. Putem să găsim o soluţie pentru pensiile militare, atât cele din sistemul apărării naţionale, cât şi cele din celelalte sisteme - sistemul de securitate naţională şi MAI. Dacă reuşim şi acest lucru, înseamnă practic că am reuşit în aceste şase luni de guvernare să îndreptam cea mai mare parte din lucrurile nedrepte făcute de preşedintele Băsescu şi guvernele sale", a susţinut premierul Ponta.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS