reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Nov 2019

Microfermă cu 20 de vaci. Iată că se poate trăi din fermele familiale

Dacian Cioloș: „Nu există țară care să nu se bazeze pe fermele de familie. Acestea joacă un rol economic în termeni de securitate alimentară, dar au și funcție socială.“

Agricultura românească este un domeniu al contrastelor. Pe de-o parte vorbim despre marile exploatații agricole, puține la număr, dar care susțin financiar sectorul, iar de cealaltă parte a baricadei sunt fermele de subzistență. Mai puțin vizibile și cu un aport mai mic la veniturile agriculturii, microfermele au totuși un rol crucial în economia satului. De aceea pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate lansat de Guvernul Cioloș mizează pe o strategie de susținere consecventă a fermelor familiale și pe transformarea lor într-un motor de dezvoltare a mediului rural. Dacă teoria se va aplica în realitate nu se știe clar. Singura certitudine este că fermele familiale pot avea succes. Am văzut asta în comuna Ciugud, Alba Iulia.

Dacian Ciolos si Achim Irimescu in vizita la o microferma de vaciDan Ioan (foto, alături de premierul Dacian Cioloș aflat într-o vizită la microferma sa), un tânăr fermier, crescător de vaci mai exact, a dezvoltat în satul Limba o microfermă de vaci. După cinci ani de activitate spune că o exploatație de această dimensiune poate asigura traiul unei familii și că speră ca în cele din urmă să scape de munca de birou și să se dedice exclusiv creșterii animalelor. Proiectul său a început în 2011 când, prin PNDR – Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, a beneficiat de fonduri europene în valoare de 25.000 de euro. Practic, activitatea sa a început cu un număr restrâns de animale. La început a avut doar cinci vaci, dar efectivul a fost mărit treptat și, în cele din urmă, s-a impus necesitatea construirii unui grajd mai mare.

Astăzi microferma are 20 de vaci, iar mica sa afacere, constituită într-un circuit închis, este gestionată în totalitate de membrii familiei. Spun circuit închis pentru că baza furajeră pentru hrănirea animalelor este asigurată de pe cele aproximativ 15 hectare de teren lucrate cu tractor achiziționat tot prin fonduri europene. În plus, procesarea și comercializarea producției obținute se fac în regim propriu. Nu există un contract cu marii procesatori pentru că, spune fermierul din Ciugud, este mai avantajos să valorifice marfa direct către clienți. Astfel obține 3 lei pe litrul de lapte, în vreme ce procesatorii oferă doar 0,8 bani pe litru. Chiar dacă vinde doar jumătate din cantitate de lapte obținută pe zi, spune că se descurcă pentru că din restul producției face în „laboratorul“ de acasă diverse produse lactate: caș, telemea, cașcaval etc.

În planurile de extindere a acestei afaceri de familie Dan ia în calcul posibilitatea depunerii unui proiect pe Măsura 4.1 – Dezvoltarea fermelor pentru obținerea de fonduri europene pe care să le folosească pentru realizarea unei minilinii de producție a produselor lactate. Dacă proiectul va fi eligibil, și-a propus să schimbe sistemul de muls – deocamdată are mulgătoare, dar la bidon –, să achiziționeze un tanc de răcire și două sau poate chiar trei dozatoare de lapte pe care să le pună în comună și în Alba Iulia. În momentul de față, crescătorul de vaci din Ciugud spune că este primordial să investească în partea de procesare pentru a putea face cât mai multe produse tradiționale și apoi ia în calcul și mărirea efectivului de animale. Speră ca, în timp, businessul său să asigure veniturile pentru două familii. Și atunci chiar va fi o afacere de viitor.

Laura ZMARANDA

Lansarea 'Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate'

Luni, 21 martie 2016, o delegație guvernamentală condusă de primul-ministru Dacian CIOLOȘ, însoțit de viceprim-ministrul Vasile DÂNCU și ministrul Agriculturii Achim IRIMESCU a efectuat o vizită de lucru în județul Alba, prilejuită de lansarea “Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.  În prima parte a zilei, delegația condusă de premierul Dacian CIOLOȘ a avut o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale din județul Alba, respectiv președintele Consiliului Județean, primarul municipiului Alba-Iulia, prefectul județului Alba și alţi oficiali de pe plan local, subiectele discutate vizând dezvoltarea locală a zonelor urbane și rurale din județ, pregătirea centenarului Albei-Iulia, identificarea unor soluții de dezvoltare economică a zonelor din județ, precum și aspecte vizând reforma administrației publice românești.

În a doua parte a zilei, delegația guvernamentală a realizat o serie de vizite în județ, în comuna Ciugud, la ferme agricole, non-agricole și la lucrări de infrastructură ale autorităților locale, toate realizate cu fonduri europene prin Programul National de Dezvoltare Rurală și constituindu-se în inițiative locale care pot fi date de exemple de bune-practici. În căminul cultural al comunei Ciugud, aproape de cei cărora le este destinat acest proiect, delegația guvernamentală a lansat “Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. Pachetul își propune să vină cu soluții inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) și implementarea unor măsuri noi ce au ca scop "resuscitarea satului romanesc".

Având în vedere bipolaritatea agriculturii romanești, formată, pe de o parte din ferme mari şi pe de altă parte din ferme de subzistenţă care produc pentru autoconsum, pachetul lansat vizează crearea unei legături şi a unei coerente între inițiativele deja demarate dar disparate, propunând politici noi care răspund unei nevoi identificate de strategiile elaborate în ultimii ani, dar ignorate până acum la nivel de implementare şi consecvenţă. Pachetul vizează un plan care sa umple golul de dezvoltare a satelor, prin impulsionarea dezvoltării unei clase de mijloc rurale, completând, în același timp, măsurile anti sărăcie rurală şi oferind o șansă de creștere pentru fermierii de semi subzistenţă dar şi de consolidare pentru fermierii mijlocii.

În cuvântul său, ministrul Achim Irimescu a subliniat importanţa creării unui pachet de măsuri pentru clasa de mijloc de la sat, punctând totodată oportunitățile pe care le au la îndemână fermierii prin noul PNDR 2014-2020 pentru dezvoltarea satului românesc, dar şi măsurile de simplificare şi debirocratizare avute în vedere pentru acest an.  „În noua Politică Agricolă Comună, prin reforma Cioloş, atenţia este îndreptată şi către clasa de mici producători şi, aşa cum ştim cu toţii, această clasă de mijloc reprezintă motorul unei societăţi moderne şi era normal şi firesc să dezvoltăm şi să implementăm acest concept. Avem măsuri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (peste 8 miliarde de euro), aşa cum am avut şi prin SAPARD, PNDR 2007-2013 pentru dezvoltarea satului românesc”, a completat ministrul Achim Irimescu.

Ministrul Agriculturii a trecut în revistă câteva dintre elementele esenţiale pe care trebuie să le avem în vedere în implementarea acestui pachet complex de măsuri şi care pot spori eficienţa absorbţiei banilor disponibili prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală: formarea profesională, stimularea asocierii, crearea unor baze de colectare, în special pentru micii producătorii care ajung greu pe piaţă, crearea cadrului legislativ pentru „Produsul montan” pentru creşterea valorii adăugate, încurajarea producătorilor să aplice pentru obţinerea politicilor de calitate de la nivel european, precum şi crearea unui fond de creditare care să acorde beneficiarilor PNDR microfinanţare şi crearea unui fond mutual.

Scrisoare deschisă către: prim-ministru Dacian Cioloş, vicepremier Vasile Dâncu, ministrul Agriculturii Achim Irimescu

„Numele meu este Leontina Prodan, sunt născută în satul Gâlgăul Almaşului, judeţul Sălaj, iar după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara (1980) am lucrat ca economist până în 1991, an în care am început o afacere în domeniul producţiei de confecţii. Activitatea aceasta o desfăşor şi astăzi având ca segment de piaţă: vestimentaţia şcolară, îmbrăcăminte naturală din in şi cânepă (costume populare), ateliere de promovare a meseriilor şi meşteșugurilor tradiţionale. Între timp am absolvit secţia de Design Vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj: Agricultură, Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară.

V-am prezentat aceste detalii pentru a înţelege de ce în 2014 am cultivat in şi cânepă în satul meu, pentru a avea materie primă pentru activitatea firmei. Ştiam despre probleme legate de legislaţie, dar eu doresc să îmi păstrez identitatea şi libertatea de a continua ceea mi-a transmis neamul meu. Am întâmpinat situaţii ridicole până am reuşit să obţin o autorizaţie de cultură a cânepii în sistem gospodăresc, iar mama mea de 83 de ani a făcut faţă tuturor controalelor: Direcţia Agricolă, Brigada Antidrog şi Crimă Organizată!

În anul 2015 având deja experienţă, am crezut că va fi mai uşor, a trebuit să fac aceleaşi demersuri, inclusiv să cumpăr altă sămânţă certificată pentru că cea obţinută de mine nu aveam voie să o folosesc pentru însămânţare. Dar cultura în sistem gospodăresc nu figurează în legislaţie, pentru că în noul PNDR 2014-2020, ŢĂRANUL nu mai există, aşa că suprafaţa mea de cinci arii cultivate cu cânepă a trebuit să o declar lot experimental, folosindu-mă în acest sens de adeverinţa de masterand la USAMV Cluj. Anul acesta, pe 6 august, am organizat la Gâlgăul Almaşului Ziua Cânepii, eveniment la care au participat personalităţi importante din domeniu (76 de profesori, cercetători, investitori), peste 700 de persoane interesate de cultura plantelor tehnice. Reprezentanţii din MADR nu au răspuns invitaţiei noastre.

Prin iniţiativa Drumul inului şi cânepii a Asociaţiei Culturale Tradiţii, Identitate şi Succes (ACTIS – Timişoara), câţiva cultivatori au reuşit să obţină autorizaţii pe suprafeţe mici în judeţul Arad şi Cluj, dar cu foarte mari probleme create de funcţionarii din instituţiile statului: primării, Direcţii Agricole, Direcţia Antidrog, Poliţie, Ministerul Agriculturii.

Cânepa românească este recunoscută în lume, nemţii, spre exemplu, o numeau «fibra de aur» a României. Aproape zilnic primim solicitări din ţară şi din străinătate pentru produse din cânepa noastră. În magazinele naturiste şi supermarketuri se găsesc seminţe şi frunze din China, Franţa, Austria, iar firma Cannah – Salonta produce ulei de cânepă, procesând săptămânal 5 tone de seminţe importate din China şi Franţa. Un alt procesator importă din Austria.

Incompetenţa la cel mai înalt nivel, prin adoptarea legii 143/2000, care interzice culturile de Cannabis fără să menţioneze diferenţa dintre Cannabis sativa şi Cannabis indica, şi a altor acte şi norme de aplicare, au dus la distrugerea în totalitate a unităţilor de procesare (topitorii, filaturii, ţesătorii, staţiuni de cercetare). Lipsa cânepii ca plantă de asolament îngrijorează adevăraţii specialişti agronomi, marginalizaţi în drepturi de opinie şi decizie.

Lipsa de atitudine a Forurilor ştiinţifice (academii, universităţi, institute de cercetare) privind manipularea media prin denumirea drogurilor sintetice Etnobotanice, care nu au legătură nici cu Etno şi nici cu Botanica, este de neînţeles. Denumirea ştiinţifică a cânepii româneşti este Cannabis Sativa. Această plantă este diferită de Cannabis indica prin conţinutul de THC. În actele oficiale ale Ministerului Agriculturii denumirea de cânepă nu este folosită, ci doar cea de plantă holotropă şi halucinogenă, argumentând că «ne-am aliniat armonios la legislaţia europeană» (Elena Tatomir – dir. General MADR).

Sunt mari oameni de ştiinţă ai planetei care susţin importanţa şi necesitatea acestei plante. Îl menţionez aici şi pe savantul japonez Masaro Emoto, care în cartea «Viaţa secretă a apei» (ed. Adevăr divin, pag 140-147) susţine că planeta poate fi salvată de cânepă.

La noi în ţară firma Hofigal este premiată cu aur la Geneva pentru tratarea cancerului pe bază de cânepă, la Cluj CASA BIO a editat cartea „Sănătate multă într-un miez de cânepă“ (Alina Varadi), iar la Lugoj, Virginia Faur, inginer doctor chimist, în cartea «Un brevet de viaţă lungă», la capitolul Cânepa românească nu este drog. Este o plantă-miracol (pag 139-149) ne prezintă o listă cu beneficiile cânepii.

Este nevoie de legi clare şi corecte care să repună în drepturi cea mai veche plantă cultivată pe pământ, de o viziune şi o strategie bine documentată pe cele două direcţii: sistemul industrial şi sistemul gospodăresc (foarte important pentru civilizaţia rurală, adică pentru gospodăria ţărănească). În războiul economic în care am depus armele prin incompetenţă, trădare şi corupţie, putem deveni imbatabili prin respectarea tradiţiilor şi identităţii, prin promovarea valorilor spirituale ale neamului nostru.“

(Leontina Prodan)

Micii românești - Declarația comisarului european Dacian Cioloș după votul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătate animală

Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală (SCFCAH), prezidat de Comisia Europeană a votat astăzi autorizarea folosirii bicarbonatului de sodiu, ca ingredient în prepararea tradițională a micilor.

"Votul de astăzi arată că atunci când există argumente, atunci când există o bună coordonare între industrie și autoritățile responsabile la nivel național și european, rezultatele sunt pozitive. Mă bucur că serviciile Comisiei europene, în special Direcția Generală pentru Sănătate coordonată de colegul meu Tonio Borg, au tratat cu atenție o problemă atât de importantă pentru cei de acasă și că, după întâlnirea de pe 20 februarie, s-au mobilizat într-un timp foarte scurt pentru a pune cererea României din nou pe agenda comitetului. Decizia de azi înseamnă nu numai că micii românești pot fi produși în continuare după rețeta tradițională, dar pot fi și exportați pe piața europeană”, a declarat comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș.

La ședința SCFCAH din 20 februarie 2014, câteva state membre au fost nemulțumite că pe lista ce urma să fie supusă votului se aflau numai câteva produse, printre care și mititeii românești. Pentru că nu exista o majoritate calificată, votul a fost amânat pentru luna iulie. În urma discuțiilor cu statele membre, Comisia Europeană a propus din nou acest punct pe ordinea de zi a ședinței de azi, unde a fost adoptat cu majoritate calificată.

Comisarul european Dacian Cioloş la București

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, va fi prezent în România, la București, în perioada 10 – 12 februarie 2014.

Înaltul oficial european se va întâlni cu dl Traian Băsescu, președinte al României, cu dl Crin Antonescu, președinte al Senatului României, cu dl Liviu Dragnea, viceprim-ministru al României și ministru al dezvoltarii regionale și administrației publice și cu dl Victor Ponta, prim-ministru al României. În cadrul aceleiași vizite, comisarul Cioloş se va întâlni cu dl Daniel Constantin, ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, și cu dl Eugen Teodorovici, ministru al fondurilor europene.

Pe agenda comisarului va mai fi inclusă o reuniune cu reprezentanți ai Asociației Comunelor din România, cu care va discuta oportunitățile existente pentru agricultura și spațiul rural din Romania în politica agricolă comună 2014-2020, dar și pașii de urmat pentru buna implementare a viitorului program de dezvoltare rurală.

 

Declarația comisarului european Dacian Ciolos referitoare la liberalizarea vanzarii terenurilor agricole

In urma intrebarilor primite pe aceasta tema, va transmitem cateva precizari ale comisarului european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, referitoare la liberalizarea vanzarii terenurilor agricole.  

"Este putin probabil ca Ungaria sa materializeze in plan legislativ si cu atat mai mult in practica intentia declarata de un functionar de rang inferior de la Ambasada ungara de la Bucuresti. Inteleg ca Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat ca a fost vorba doar de o discutie si nu de o intentie propriu-zisa a statului ungar.

Ideea in sine, de a dezvolta o politica funciara bazata pe discriminare etnica pe teritoriul unui alt stat membru este profund neeuropeana. Obsesia pentru inginerie etnica si teritoriala prin interventia statului – in contrast cu libertatea individuala de a alege intr-un context de sanse egale - apartine unui trecut pe care nimeni nu-l doreste repetat. Dincolo de aceasta, in functie de detaliile eventuale ale programului, in cazul putin probabil ca se va ajunge acolo, atat legislatia europeana cat si cea nationala pot fi utilizate pentru a bloca orice forma de abuz sau discriminare. Crearea de avantaje economice cu resurse publice pe criterii etnice este strict interzisa de legislatia europeana, iar Comisia Europeana, prin departamentele specializate, urmareste aceste aspecte cu rigurozitate. 

Articolul 10 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene prevede ca "in definirea si punerea in aplicare a politicilor si actiunilor sale, Uniunea cauta sa combata orice discriminare pe motive de sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală". De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrata in vigoare in baza Tratatului de la Lisabona la 1 Decembrie 2009, contine in Articolul 21 (1) o interdictie generala a "discriminarii de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală."

Statul roman are la randul sau la dispozitie instrumente pentru a pastra controlul asupra propriei politici funciare si agricole si de dezvoltare rurala, oferind oportunitati tuturor cetatenilor sai, indiferent de etnie."

Tinerii fermieri primesc sprijin suplimentar incepand cu 2014

Imbatranirea fortei de munca active din agricultura este o realitate la nivelul intregii Uniuni Europene, iar Romania nu este o exceptie. Pentru a-i stimula the tineri sa se instaleze in mediul rural si sa porneasca o afacere in agricultura, Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 promite mai mult sprijin pentru acestia, atat prin plati directe pe suprafata mai mari fata de media nationala cat si prin masuri dedicate de dezvoltare rurala.

In domeniul platilor directe, tinerii fermieri – adica cei sub 40 de ani care desfasoara o activitate agricola – vor primi incepand cu 2014 plati directe pe suprafata cu 25% mai mari decat media nationala, anunta comisarul european Dacian Ciolos in vara, dupa ce Parlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind reforma PAC. Suplimentarea de 25% este valabila pentru primii cinci ani si ramane la latitudinea statelor membre sa decida pentru ce suprafata se va aplica. Potrivit ultimelor informatii de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), plata pe suprafata suplimentata s-ar putea oferi pentru suprafete de pana la 90 de hectare.

Pe langa aceasta forma de sprijin, prima de instalare in mediul rural a tinerilor fermieri oferita prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) ar urma sa fie de pana la 70.000 euro, incepand cu 2014, fata de pana la 40.000 euro, in actualul program, 2007-2013. Insa, ca si in cazul platii suplimentare pe suprafata, forma finala in care va fi disponibila aceasta masura depinde de constrangeri bugetare, explica recent ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Pentru Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri au fost disponibile 331 milioane de euro prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 – 2013 si toate fondurile au fost contractate. In total au fost finantate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane de euro. Platile efectuate se ridicau la 216,46 milioane de euro in septembrie 2013, potrivit datelor oferite de APDRP. Masura s-a dovedit foarta populara printre tinerii romani, in total fiind inscrise 22.494 de proiecte cu o valoare totala de 630 millioane de euro.

Potrivit ultimelor date de la MADR, viitorul PNDR ar putea intra in vigoare incepand cu semestrul doi din 2014.

La cat se va ridica efectiv sprijinul oferit tinerilor fermieri romani in perioada 2014 - 2020? In ce conditii va fi disponibil? Subiectul va fi discutat pe larg in cadrul celei de-a treia editii a evenimentului Focus on Agriculture organizat de Business Review pe 31 octombrie si 1 noiembrie la INDAGRA.

Dacian Cioloş: Reforma PAC integrează mai pragmatic noile state membre în UE

Reforma Politicii Agricole Comune, recent adoptată ca urmare a dialogului tripartit dintre Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European, va schimba în următorii 7 ani evoluţia sectorului agricol de la nivelul întregului bloc comunitar. Astfel, o susţinere mai echitabilă a fermierilor (convergenţa internă şi externă), promovarea unui model agricol bazat pe dezvoltare durabilă (măsurile de „înverzire“) şi încu­rajarea tinerilor fermieri sunt principalele principii care stau la baza PAC 2014-2020. Pentru a înţelege mai bine motivaţia acestei reforme l-am rugat pe comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş, cel care s-a aflat în spatele proiectului de reformă, să ne acorde un interviu.

– Domnule comisar, sunteţi artizanul Politicii Agricole Comune 2014-2020; ce sentiment vă încearcă acum, după ce au fost adoptate majoritatea măsurilor propuse?

– Nu sunt singurul, decizia a fost luată împreună cu Consiliul de miniştri şi Parlamentul European, dar, într-adevăr, eu am propus această iniţiativă legislativă. E un sentiment de împlinire şi de mulţumire, mai ales pentru că mi s-a confirmat că intuiţia iniţială pe care am avut-o faţă de acest proiect a fost una bună şi că multe dintre propunerile adoptate erau aşteptate. De aceea, prin această nouă reformă, sper ca Politica Agricolă Comună să ia o direcţie nouă care să ţină mai bine cont de realităţile din Uniunea Europeană de astăzi, cu 28 de state membre, şi să eliminăm aceste complexe care pot să existe în noile state membre, că PAC este făcută pentru unii şi e împotriva altora. Cred că sunt multe elemente în această reformă care integrează într-un mod şi mai pragmatic noile state membre din punct de vedere agricol în UE.

Fiecare stat se regăseşte în noua PAC

– Aţi avut vreodată în timpul negocierilor surpriza ca dumneavoastră sau ideile pe care le-aţi susţinut să fie criticate sau bănuite că ar simpatiza mai mult cu anumite state?

– Au fost sugestii de acest fel pe care am putut să le combat foarte rapid pentru că nu există nicio măsură propusă de mine despre care cineva să poată spune că este dedicată doar unui stat membru. Sigur, când m-am gândit la fermele mici am pornit de la ceea ce ştiam din România.

Multe dintre noile state intrate în UE nu au finalizat procesul de restructurare a agriculturii şi atunci sunt necesare măsuri specifice pe care le puteau aplica până la aderare, dar pe care, după aderare, nu le mai puteau aplica pentru că nu existau în PAC şi atunci trebuia să ne aliniem la ceea ce făceau ceilalţi. Cunoscând această realitate, am propus măsuri, care însă nu sunt specifice doar pentru România; ferme mici sunt şi în Portugalia, în sudul Italiei, care erau marginalizate pentru că nu intrau în modelul unic european. Acum nu mai putem vorbi de acest lucru. Am vrut ca unul dintre principiile de bază ale acestei reforme să fie luarea în considerare a diversităţii agriculturii din UE şi să facem în aşa fel încât fiecare să se regăsească în noua PAC. Totodată, criteriu de departajare, am dorit să nu fie dacă eşti mic sau mare sau dacă eşti din vest sau din est, ci dacă ai o idee clară despre ce vrei să faci, dacă eşti performant sau nu; adică oamenii să poată alege să-şi decidă singuri viitorul în agricultură. Faptul că reforma a fost adoptată fără niciun vot împotrivă din partea niciunui ministru mi se pare semnificativ.

– Care sunt principalele deosebiri între PAC 2007-2013 şi recent adoptata formulă 2014-2020?

– În primul rând, faptul că noua PAC nu se mai orientează în mod prioritar spre un anumit tip de agricultură, ci ia în considerare diversitatea tipurilor de agricultură. Se găsesc măsuri pentru diferite tipuri de structuri – sunt programe specifice pentru fermele care se orientează către producţia locală, tradiţională sau ecologică, sunt programe şi măsuri care să se orienteze spre performanţă din punctul de vedere al preţului ca să se poată câştiga piaţă de desfacere la nivel internaţional –, deci e o paletă foarte mare de oportunităţi. În al doilea rând, un alt element de noutate este legat de rolul pe care îl acordăm tinerilor agricultori.

– Spuneaţi la un moment dat că susţinerea pe hectar va fi mai echilibrată ca urmare a acestei reforme; ce înseamnă asta şi cât de echilibrată va fi pentru România?

– Asta înseamnă că, în condiţiile în care unele state membre vor pierde din nivelul subvenţiilor gradat din 2014 până în 2020, alte state membre vor beneficia de o creştere. Sunt 5 sau 6 state membre care vor avea o creştere a subvenţiilor, printre acestea aflându-se şi România. Diferenţele nu vor mai fi atât de mari pentru că media comunitară e undeva la 240 euro/hectar şi în 2019 se va ajunge în România undeva la 200 euro/hectar.

 Viitorul îl reprezintă investiţiile

– Diferenţa aceasta va continua să creeze fermierilor români un dezavantaj pe piaţă pentru că nu se poate compara un fermier care are o susţinere financiară de 400-600 euro/hectar cu un fermier care primeşte 160-170 euro/hectar. Cum vedeţi acest aspect?

– Lucrurile sunt mai complexe decât această analiză realizată la prima vedere. De exemplu, în Olanda, care are o medie de 400 de euro/hectar, sunt producători care au costuri de producţie foarte ridicate pentru că au un model de agricultură cu investiţii foarte mari şi au subvenţii de 600-800 de euro/hectar şi sunt fermieri care au 150 de euro/hectar sau chiar mai puţin. E uşor de spus politic, dar e mult mai greu să tai de la cineva care are o subvenţie de 400 de euro şi costuri de producţie cu o marjă foarte mică. Sunt multe situaţii de acest tip în Spania, în Italia, în Franţa, unde sunt culturi intensive din punctul de vedere al inputurilor şi, dacă s-ar reduce direct subvenţia de la 400 la 200 de euro, mulţi dintre aceşti fermieri ar intra în faliment. Fermele acestea au făcut investiţii acum 15 ani, când a fost mărită subvenţia lor pe baza modelului agricol de atunci şi trebuie întâi să le rentabilizeze pentru a putea să investească apoi şi în reducerea costurilor. În România, când faci o fermă nouă, unde ai în unele cazuri până la 75% cofinanţare pentru tineri fermieri, poţi să faci o investiţie pe un model cu costuri de producţie mai scăzute şi să trăieşti în primul rând din ceea ce câştigi de pe piaţă. Nu subvenţia este viitorul agriculturii europene, ci investiţiile. Asta vreau să o repet; dacă cineva vrea să se orienteze spre viitor trebuie să producă ceea ce se vinde pe piaţă, nu ceea ce se subvenţionează mult.

– Cât de mult va susţine investi­ţiile noua formă a PAC?

– Avantajul României este că, din 19 miliarde de euro de care va dispune prin PAC în următoarea perioadă bugetară, 8 miliarde de euro sunt pentru dezvoltare rurală, care se pot duce în mare parte pe investiţii, inclusiv din banii alocaţi pentru mediu. Sunt investiţii prin care îţi creşti fertilitatea solului sau îţi gestionezi mai bine apa de irigaţii, sunt investiţii economice, dar sunt investiţii calculate şi pentru mediu. Trăim într-o lume în care nu mai facem separarea între producţia pentru mediu şi cea pentru performanţă economică. În agricultură, când nu ţii cont de resursele naturale ajungi la nişte limite peste care nu poţi să treci fără să faci pagubă la nivelul fertilităţii solului, a resursei de apă, care vor costa generaţiile viitoare. Sunt deja cazuri în unele state membre unde generaţia de astăzi de agricultori plăteşte erorile pe care le-au făcut în anii ’60 – ’70 fermierii de atunci.

– Domnule comisar, cum vedeţi agricultura europeană în 2020?

– Ar trebui să fie o agricultură care să răspundă la diversitatea de cerere de alimente care există acum în Europa şi în lume, care să fie capabilă să îşi menţină nivelul de productivitate şi de competitivitate pe piaţa internaţională, dar, în egală măsură, o agricultură care să ţină cont de performanţa economică şi de durabilitatea resur­selor naturale şi care să permită menţinerea unui număr cât mai mare de agricultori în mediul rural pentru că de dinamismul mediului rural depinde şi modul în care se face agricultura. Eu spun că sunt toate elementele în noua PAC pentru ca aceste deziderate să se poată împlini. În ceea ce priveşte România, sper că vom avea o agricultură care va fi îndreptată spre ceea ce se cere pe piaţă, agricultori care să trăiască într-un mediu rural cu o infrastructură mai bine dezvoltată şi o politică agricolă de susţinere care să vizeze termenul mediu şi lung, şi nu termenul scurt.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Comisarul european Dacian Cioloş în China, pentru întărirea cooperării în domeniul agriculturii

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, efectuează până miercuri o vizită în China pentru întărirea cooperării în domeniul agriculturii, 'pentru care există încă un enorm potenţial de dezvoltare în beneficiul ambelor părţi', informează un comunicat dat publicităţii luni de Comisia Europeană (CE).

'Agricultura este de o importanţă strategică atât pentru UE, cât şi pentru China în eforturile noastre de a răspunde unor provocări precum asigurarea securităţii alimentare, combaterea schimbării climatice şi realizarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriilor rurale. Bazate pe o colaborare pe termen lung, de încredere şi deschisă, relaţiile noastre comerciale se dezvoltă. După acordul de anul trecut privind un plan de cooperare în agricultură, care a început deja să producă rezultate concrete, cred că există încă un potenţial enorm de dezvoltare în beneficiul ambelor părţi', a declarat Dacian Cioloş, citat în comunicat.

Principalele puncte care vor fi abordate în cadrul vizitei sunt întărirea cooperării în domeniul combaterii contrafacerii în sectorul vinului şi al băuturilor spirtoase, precum şi în cel al securităţii alimentare şi al cercetării în agricultură, cu un accent special pe creşterea productivităţii în agricultură şi pe un management sustenabil al resurselor naturale. De asemenea, comisarul european Dacian Cioloş va încerca să aprofundeze dialogul cu China în chestiuni comerciale legate de produsele agricole, precum şi de acordul UE-China privind echivalenţa alimentelor organice.

Dacian Cioloş se va întâlni la Beijing cu vicepremierul Wang Yang, cu ministrul agriculturii, Han Changfu, precum şi cu alţi miniştri relevanţi.AGERPRES

Dacian Cioloş despre impactul reformei PAC asupra agricultorilor români

Reforma politicii agricole comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) nu va afecta pe termen scurt plăţile directe din România, a declarat, joi, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, cu ocazia lansării dialogului tripartit - CE, Consiliul UE şi Parlamentul European - privind reforma PAC.

'Reforma PAC intră în vigoare de la 1 ianuarie 2014, doar că, pentru anumite măsuri, impactul la agricultori va apărea abia din 2015 pentru că statele membre, guvernele naţionale, vor avea nevoie de timp pentru ca să-şi pregătească procedurile administrative şi pentru ca agenţiile de plăţi să se pregătească pentru a aplica noile reguli. E vorba mai ales de plăţile directe. Dacă vorbim specific de România, acest lucru nu va afecta România, pentru că şi în 2014, şi în 2015, şi în 2016 România foarte probabil va aplica acelaşi sistem de plată la hectar şi nu va avea din acest punct de vedere schimbări de făcut în imediat', a declarat Dacian Cioloş la Bruxelles, după ce a anunţat începerea trialogului privind reforma PAC.

El a adăugat că 'doar acea creştere financiară, de la un an la altul, a plăţilor directe, va continua în România şi după 2016, pentru că, în momentul de faţă, avem o creştere care e prevăzută prin tratat până în 2015-2016, dar cu noua reformă a PAC creşterea plăţilor directe va continua şi după 2015-2016'.

Potrivit înaltului oficial european, România nu va fi afectată nici de discuţiile privind convergenţa internă din reforma PAC, 'pentru că în România avem deja un sistem de plată la hectar care este uniform'. 

În cadrul dialogului început joi, România este interesată de aspectele legate de sprijinul pentru tinerii agricultori şi respectiv exploataţiile mici. 'Am propus un sprijin consistent în primii cinci ani după instalare pentru tinerii agricultori, deci plata directă pentru tinerii agricultori va fi mai mare, să vedem acum cu ce procentaj, noi am propus cu 25% pentru tinerii fermieri în primii cinci ani după instalare. Am propus, totodată, o plata simplificată, cu un număr de controale aproape de zero pentru fermele mici, mai ales pentru a reduce birocraţia pentru micii fermieri şi pentru a putea să se dezvolte', a precizat Cioloş.

Trialogul între CE, Consiliul UE şi Parlamentul European privind reforma PAC a început joi, fiind programate nu mai puţin de 30 de întâlniri în următoarele săptămâni. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, şi-a exprimat speranţa că se va putea ajunge la un acord politic privind reforma PAC până la sfârşitul lui iunie, cel târziu în iulie.

Sursa: AGERPRES

 

Dacian Cioloş: Producătorii români trebuie să-şi creeze un brand pe care să-l protejeze

Producătorii agricoli români trebuie să-şi creeze un brand pe care să-l protejeze, decât să lupte împotriva altor produse care intră pe piaţa locală din altă parte, a declarat, luni seară, pentru AGERPRES, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, la evenimentul de lansare al expoziţiei 'Dunărea - Fluviu European'.

"Ceea ce a reieşit din această situaţie (scandalului laptelui contaminat cu aflatoxină, n.r.) este că, pe de o parte, cei care pierd cel mai mult din punct de vedere economic sunt producătorii, iar pe de altă parte consumatorii, care-şi pierd încrederea şi pe urmă au probleme de aprovizionare (...) Din această perspectivă, pornind şi de la experienţa altor state membre din Uniunea Europeană în astfel de situaţii, ideea pe care eu am lansat-o a fost ca producătorii să se gândească într-un viitor, dar nu foarte îndepărtat, ca pe scheletul unor federaţii sau organizaţii care reprezintă anumite sectoare sensibile, cum e creşterea animalelor, de exemplu, să se gândească să-şi construiască un brand comun cu care să garanteze nu numai siguranţa alimentară, ci şi calitatea şi originea producţiei pe care o pun pe piaţă", a afirmat Dacian Cioloş.

Oficialul european a adăugat că un astfel de brand ar rezolva anumite probleme, iar pe de altă parte producătorii şi-ar putea consuma energia în promovarea valorii propriilor produse.

"Un astfel de brand ar putea rezolva două lucruri: pe de o parte ar da încredere consumatorilor în amonte, deci fără să aştepte controale de la Autoritatea Sanitară Veterinară sau Protecţia Consumatorului (...) Pe de altă parte, un astfel de brand rezolvă şi o problemă importantă pentru producători, respectiv cea legată de originea materiei prime. E o modalitate pentru producători de a-şi asuma producţia pe care ei o comercializează. Decât să protesteze vizavi de alte producţii care vin din altă parte pe piaţa locală, decât să lupţi împotriva altora, mai bine îţi foloseşti energia respectivă să pui în valoare ce ai tu şi îl laşi pe consumator să aleagă în cunoştinţă de cauză. În momentul de faţă, de foarte multe ori, consumatorul nu e în măsură să identifice astfel de lucruri şi producătorii agricoli au toată legitimitatea să facă lucrul ăsta. Se întâmplă şi în altă parte, dar este mult mai important şi mai eficient să facă lucrul ăsta producătorii decât să vină statul să facă asta pentru ei pentru că e brandul lor. Nu este brandul unui ministru, al unui Guvern sau al unei autorităţi. Este brandul lor", a subliniat Dacian Cioloş.

Sursa: AGERPRES

Cioloş:Producătorii de lapte pot negocia colectiv preţurile şi cantităţile livrate procesatorilor în baza unui Regulament European

Trimisul special al AGERPRES, Daniel Badea, transmite: Sectorul laptelui este singurul din Uniunea Europeană în care producătorii, inclusiv cei români, pot negocia colectiv preţurile şi cantităţile livrate către procesatori, a declarat, luni seară, pentru AGERPRES, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, prezent la deschiderea oficială a expoziţiei "Dunărea - Fluviu European" de la Parlamentul European.

"Pentru negocierile preţului în perioada următoare, deja a intrat în vigoare un Regulament European care a fost adoptat la sfârşitul anului trecut şi care permite producătorilor de lapte să se organizeze la nivel de mari regiuni. E singurul sector din Uniunea Europeană în care producătorii pot să negocieze colectiv preţurile şi cantităţile livrate către procesatori. De exemplu, Federaţia Crescătorilor de Bovine din Transilvania sau din Moldova sau chiar la nivel naţional, în unele limite de cantitate de lapte, poate să negocieze preţurile în numele membrilor colectiv cu procesatorii. Ei au, aşadar, deja baza juridică să negocieze', a spus Cioloş.

Comisarul european pentru Agricultură a precizat, totodată, faptul că este foarte important ca producătorii să evite pe viitor situaţii în care, din cauza unor probleme izolate, să fie întreg sectorul laptelui afectat.

"Negocierea noilor preţuri vine şi pe fondul a ceea ce s-a întâmplat (scandalul laptelui contaminat cu aflatoxină n.r.) şi a neîncrederii pe piaţă, dar cred că este important ca producătorii să nu se limiteze doar la a negocia acum colectiv preţurile şi contractele pe baza noului Regulament, ci să se gândească să evite pe viitor situaţii în care, din cauza unora, să fie afectat sectorul întreg (...) să vină data viitoare într-o astfel de negociere cu un brand şi să propună procesatorilor nu numai o cantitate de lapte, ci şi un brand pe care consumatorul român îl cunoaşte", a mai afirmat Dacian Cioloş.

Sursa: AGERPRES

Comisarul european Cioloş: Nu este drept ca un stat membru să fie acuzat fără dovezi

Nu este drept ca un stat membru al Uniunii Europene să fie acuzat fără dovezi, a declarat miercuri comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, şi a catalogat drept corectă şi promptă reacţia autorităţilor române în privinţa scandalului cărnii de cal. 

'România a dat dovada de transparenţă, ceea ce arată că poate gestiona o astfel de situaţie', a declarat Dacian Cioloş, miercuri, la o conferinţă de presă. 

Oficialul european, care se va întâlni, miercuri, la Bruxelles, cu miniştri europeni din statele implicate în scandalul cărnii de cal, a precizat că va prezenta şi în Comisia Europeană aceeaşi poziţie exprimată vizavi de modul în care autorităţile române au gestionat problema cărnii de cal.
Ministrul Agriculturii din Irlanda a convocat, miercuri, la Bruxelles, o reuniune a Miniştrilor Agriculturii din Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii, Luxemburg şi Polonia, la care va participa şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Dacian Cioloş: România trebuie să ia măsuri pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014

România trebuie să ia măsuri pentru accelerarea execuţiei unor proiecte pe dezvoltare rurală pentru a evita dezangajarea de fonduri în 2014, a declarat, luni, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la finalul întâlnirii avute cu ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin.

"Am discutat absorbţia fondurilor pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În perioada bugetară actuală, lucrurile deocamdată merg bine, însă se va ajunge şi aici la un vârf de plată spre sfârşitul anului acesta şi anul viitor. Pentru a evita dezangajările de fonduri, este nevoie de măsuri pentru a accelera execuţia unor proiecte pentru anul viitor. Deocamdată, nu există acest risc", a declarat comisarul european, la finalul întâlnirii. 

Discuţiile avute luni de cei doi oficiali au vizat perspectivele României pe viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi.

"Am vrut să trec în revistă, împreună cu domnul ministru, elementele principale de conţinut din această reformă şi modul în care România se poate pregăti pentru implementarea acestor noi oportunităţi prevăzute de Politica Agricolă Comună, atât pentru modul de acordare a plăţilor directe, cât şi pentru pregătirea Programului de Dezvoltare Rurală. Am avut o discuţie detaliată legată pe aceste puncte", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că, în luna martie, vor mai avea loc întâlniri pe marginea reformei PAC, la care vor participa şi producătorii agricoli pentru discuţii concrete pe specificul României.

În opinia comisarului european, reducerea bugetului total pe agricultură a fost mai mică decât media reducerii bugetului global european, iar pentru România a fost proporţională cu reducerea efectuată şi celorlalte state membre, mai ales pe dezvoltare rurală.

"Sunt elemente care stimulează competitivitatea agriculturii europene şi adaptarea mai bine la PAC, la nevoile diferitelor state membre. Nu cred că au fost afectate în mod drastic alocările bugetare pentru acest lucru. Cred că putem merge înainte", a spus comisarul.

Deşi în ultimele zile s-a vorbit despre faptul că România nu a obţinut fondurile de un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, ministrul Agriculturii a precizat că solicitarea României era pe anvelopa financiară actuală şi se referea la fondurile de coeziune, nu la cele pe dezvoltare rurală.

"Ne-am manifestat zilele trecute dezamăgirea în primul rând de faptul că nu am reuşit să obţinem acel program pentru irigaţii. Despre el vreau să vorbesc în momentul de faţă. Vreau să fac o precizare foarte clară, pentru că zilele trecute s-a discutat despre acest subiect: solicitarea României pentru a avea acces la un miliard de euro pentru reabilitarea sistemului de irigaţii a fost făcută pentru anvelopa financiară actuală, aprobată în noiembrie de către Consiliul European. Vrem să dirijăm un miliard de euro din fondurile de coeziune. A fost o confuzie zilele trecute. S-a vorbit despre fonduri de dezvoltare rurală. Infrastructura primară din irigaţii se finanţează numai şi numai din fondurile de coeziune", a explicat ministrul român al Agriculturii.

"În continuare, rămâne o ţintă reală pentru România şi sper să reuşim, în discuţiile pe care le vom avea la nivelul comisarului european pentru fonduri de coeziune şi politică regională, să putem obţine această decizie importantă care stă la baza dezvoltării agriculturii româneşti în perspectivă. De asemenea, am discutat şi despre un alt subiect important pentru România şi aici mă refer la fermele familiale. (...) Încercăm în anul 2013 să redirecţionăm o parte din banii europeni pe care îi avem prin PNDR sau chiar o formă de ajutor de stat către ajutorarea fermelor familiale, aşa cum vor fi ele definite în condiţiile legii. Există o premisă foarte bună ca în perioada 2014 - 2020, odată cu aprobarea reformei PAC, să finanţăm direct din fonduri europene fermele de familie, aşa cum le definim în perioada aceasta. Am vrut să subliniez aceste două lucruri pentru că au reprezentat subiecte de discuţie cu domnul comisar şi avem susţinerea dânsului în implementarea acestor decizii", a subliniat ministrul Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Comisarul european Dacian Cioloş s-a întâlnit cu agricultorii europeni care au protestat la Bruxelles

Agricultorii adunaţi în faţa sediului Parlamentului European (PE) din Bruxelles l-au primit marţi cu aplauze şi clopoţei pe comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, când acesta venit să discute cu protestatarii sosiţi din toată Europa în circa 800 de tractoare.

'Sectorul laptelui este, pentru mine, un sector prioritar. Nu vom rezolva problemele de pe azi pe mâine', le-a spus Dacian Cioloş celor circa 250 de manifestanţi care se mai aflau marţi la prânz în cortul masiv în care protestatarii şi-au petrecut noaptea.

'Cu cotele am văzut că erau totuşi probleme. Este începutul introducerii noului pachet al laptelui, cu contracte privind cantităţile şi preţurile, trebuie să vedem cum va răspunde sectorul. Îmi iau angajamentul să vin, înainte de finalul mandatului meu, cu o analiză mai precisă a sectorului şi poate cu propuneri, nu mi-am uitat angajamentul. Am cerut un studiu unor experţi independenţi pentru a pune pe masă propuneri până la jumătatea lui 2013, idei mai adaptate la sectorul laptelui, iar voi puteţi participa la această analiză', a spus comisarul european pentru agricultură, la microfon în faţa agricultorilor europeni veniţi la Bruxelles la apelul European Milk Board (EMB).

Oficialul european a precizat însă că trebuie să se ţină cont de procesul decizional al UE şi ca ideile noi să se discute cu participarea tuturor, Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European. 'Trebuie să se ţină cont de diversitatea situaţiilor în UE şi să aducem răspunsuri structurale în materie de gestiune de către pieţe a transparenţei asupra preţurilor. Să ţinem cont de situaţia celor care au investit mult. Ascult ideile voastre privind transparenţa şi monitorizarea preţurilor şi îmi iau angajamentul să le analizez. Nu există o soluţie de-a gata, ci un proces pentru a soluţiona problemele nu doar pentru unul sau doi ani, ci un răspuns pe termen mai lung', a mai spus Dacian Cioloş.

După întrevederea cu comisarul european Dacian Cioloş, încheiată în jurul orei 12:00, agricultorii europeni au început să părăsească Piaţa Luxemburg, pe care o ocupaseră de luni după-amiază, deşi iniţial anunţaseră că protestul va lua sfârşit la ora locală 13:00. Luni seară protestatarii au stropit cu lapte forţele de poliţie care au montat garduri cu sârmă ghimpată în zonele de acces spre Parlamentul European, precum şi pereţii de pe strada Treves ai instituţiei, şi au dat foc unor diverse obiecte.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că au avut loc unele scurte ciocniri cu forţele de ordine, nu s-au înregistrat violenţe deosebite. Singurul care a avut de suferit în mod serios a fost traficul în cartierul european, în condiţiile în care mai multe străzi au fost efectiv blocate de tractoare circa 24 de ore.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Dacian Cioloş a discutat cu Vlad Filat despre cooperarea în domeniul agriculturii

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a avut marţi o convorbire telefonică cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, în cadrul căreia au fost discutate probleme legate de cooperarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării regionale.

Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău, cele două oficialităţi s-au referit în timpul discuţiei lor la importanţa dezvoltării durabile în sectorul rural, ca o componentă de bază a economiei naţionale.

Vlad Filat a subliniat importanţa expertizei UE în procesul de apropiere de standardele europene, în contextul negocierilor purtate de Republica Moldova privind crearea Zonei de Comerţ Liber cu UE. Totodată, premierul Filat a dat asigurări că asistenţa oferită Republicii Moldova va fi valorificată în mod eficient şi în condiţii de maximă transparenţă.

UE va susţine şi în continuare Republica Moldova pe calea dezvoltării, a declarat Dacian Cioloş, apreciind succesele Chişinăului în realizarea angajamentelor asumate privind implementarea agendei europene.

Premierul Filat a reiterat angajamentul guvernului de la Chişinău de a avansa consecvent în dialogul cu UE în vederea realizării obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Sursa AGERPRES

Popularii europeni pledează pentru renunţarea la austeritate în favoarea investiţiilor

Reducerea fondurilor pentru politica agricolă comună în bugetul pentru perioada 2014-2020 ar fi o dovadă de incoerenţă din partea decidenţilor europeni atât timp cât aceştia susţin redresarea economiei, a declarat, ieri, comisarul pentru agricultură Dacian Cioloş, în cadrul congresului Partidului Popular European (PPE), desfăşurat la Bucureşti.

Dacian Cioloş a subliniat că diminuarea bugetului pentru agricultură ar afecta una dintre cele mai dinamice ramuri industriale europene - sectorul agro-alimentar, responsabil pentru cele mai multe exporturi ale Uniunii Europene (UE), dar şi pentru crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă.

Comisarul european a declarat: 'Mai puţini bani pentru politica agricolă comună înseamnă mai puţine ambiţii în acest domeniu, din moment ce utilizarea fondurilor a fost deja eficientizată. Astfel, s-ar reduce plăţile pentru agricultură în contextul concurenţei crescânde pe plan internaţional, dar şi capacitatea de a asigura coeziunea teritorială în mediul rural".

Un euro investit se poate multiplica de patru ori

Vocile în favoarea impunerii unui buget european de austeritate nu iau în considerare faptul că, în proporţie de 95%, bugetul UE se întoarce în statele membre sub diferite forme, iar fiecare euro investit ar putea aduce, prin efectul de multiplicare, câştiguri de până la 4,2 euro până în 2020, a declarat, în acelaşi cadru, preşedintele Comitetului Regiunilor, Ramon Luis Valcarcel Siso.

Oficialul european a subliniat că disparităţile economice regionale la nivelul UE, unde raportul dintre cele mai bogate şi cele mai sărace regiuni este de 12 la 1, în timp ce chiar şi state emergente precum China şi India au un raport de 7 la 1, ar trebui să reprezinte un argument puternic în favoarea continuării actualei scheme de finanţare pentru coeziune.

De concurenţă puternică din partea economiilor asiatice se tem şi alţi oficiali europeni, printre care Michael Schneider, care a subliniat că UE trebuie să fie pregătită pentru o eventuală piaţă comună asiatică, soluţia pe care o propune domnia sa fiind tot investiţiile europene, care ar genera efectul de pârghie, urmând să se îmbunătăţească atât volumul de investiţii din celelalte sectoare, cât şi capacitatea administrativă la nivel regional.

Atât creşterea competitivităţii pe plan extem, cât şi asigurarea bunăstării cetăţenilor depind, în mare măsură, de funcţionarea unuia dintre pilonii principali ai construcţiei europene - piaţa unică, iar optimizarea ei ar putea fi făcută, potrivit comisarului european Michel Barnier, împărtăşind bune practici.
'De la Germania, cel mai performant stat european din punct de vedere economic, am putea învăţa cum funcţionează dialogul social, capitalismul de familie şi regional sau formarea alternativă", a precizat Michel Barnier.

Sursa: Bursa

Dacian Cioloş: Nu trebuie să pierdem legăturile cu rădăcinile agriculturii

Turismul veritabil nu înseamnă doar cazare şi activităţi de recreere, ci şi o alimentaţie locală sănătoasă, iar România poate oferi aceste servicii, a declarat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, la deschiderea Congresului European de Turism Rural de la Piatra Neamţ.

'Este o plăcere, în calitatea mea de comisar european, să fiu aici şi să văd că România este activă pe harta europeană, într-un domeniu cu potenţial şi pe care îl stăpâneşte. Pentru agricultura europeană, turismul rural este un element cheie, pentru că producem hrană, dar trebuie să păstrăm şi tradiţiile din mediul rural. România are un cuvânt important de spus şi cred că şi acest congres va contribui la o legătură mai practică între turismul rural, agricultură şi alimentaţie', a declarat duminică seara comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.

Oficialul european a adăugat că turismul rural este o latură importantă pentru agricultură, în condiţiile în care dezvoltarea mediului urban a condus la o ruptură între oameni şi mediul rural, cu modul de a produce alimente şi de a face agricultură.

'Alimentaţia nu este doar o marfă. Oamenii au o legătură emoţională cu alimentaţia şi nu trebuie pierdut contactul cu rădăcinile agriculturii. Din acest punct de vedere, şi pe viitor avem intenţia de a finanţa dezvoltarea turismului rural. Şi în România trebuie să vedem dacă în pensiuni se poate sută la sută oferi alimentaţie locală şi sănătoasă', a declarat Dacian Cioloş.

La Congresul European de Turism Rural de la Piatra Neamţ participă reprezentanţi din 26 de ţări.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS