Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

200 de milioane de euro au fost autorizate la plată până în prezent pentru 613.692 fermieri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată până în acest moment suma de 200 de milioane de euro pentru un număr 613.692 de fermieri, a declarat, luni, directorul general al APIA, Ioan Merca, într-o conferință de presă.

"APIA a autorizat la plată până în acest moment suma de 200 de milioane de euro pentru un număr 613.692 de fermieri. În continuare pentru noi rămâne o prioritate să facem plățile pentru toate schemele și pentru toate măsurile de sprijin. În ceea ce privește Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), APIA gestionează trei măsuri delegate de la AFIR, respectiv măsurile pentru agromediu și climă, pentru agricultura ecologică și plățile compensatorii pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale. Intenționăm în cursul acestei luni să facem plăți și aici pe măsura privind plățile compensatorii", a spus Merca.

Acesta a precizat că, în decursul lunii mai, APIA va demara și plățile pentru sprijinul cuplat pe zootehnie, astfel încât la 30 iunie să se finalizeze integral toate plățile pentru campania 2015.

Potrivit șefului APIA, aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal. Astfel, au fost autorizate la plată: schema de plată unică pe suprafață în cuantum de 79,73 euro/ha, plata redistributivă — primul interval: 1 — 5 hectare inclusiv, în cuantum de 5,00 euro/hectar, iar al doilea interval peste 5 hectare și până la 30 hectare inclusiv, în cuantum de 51,07 euro/hectar, plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/hectar; plata pentru micii fermieri care au până la 7 hectare, în cuantum de maximum 1.250 euro și ANT 1 (Schema de ajutoare naționale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producție) în cuantum de 19,19 euro/hectar.

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2015 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

În campania 2015, APIA a efectuat plățile în avans pe suprafață autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro dintr-un total de 1,59 miliarde de euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferența de plată de 1,34 miliarde de euro aferentă plăților directe pe suprafață se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie 2016.

AGERPRES

A început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că de joi, 07 aprilie 2016, a început autorizarea iar vineri, 08 aprilie 2016, a început efectuarea plăților finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015.

Ieri erau pregătite pentru plată 536.160 cereri unice în sumă totală estimată de 300 milioane euro. Dintre acestea, o primă tranșă de 27.273 cereri, în sumă totală de 13.687.915 euro vor fi plătite în cursul zilei de astăzi.

Aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

Este important de reținut că plățile se efectuează progresiv începând cu data de astăzi, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate și validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru fiecare schemă de plată pentru care s-a făcut solicitarea.

Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt următoarele:

- Schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha;

- Plata redistributivă:

primul interval: 1 - 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha;

al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha.

- Plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93euro/ha;

- Plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro;

- ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) în cuantum de 19,19euro/ha.

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza și plata celorlalte scheme de plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii și măsuri de dezvoltare rurală.

Reamintim că, în ceea ce privește Campania 2015, APIA a efectuat plăţile în avans pe suprafaţă autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri. Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015 care este în valoare de 1.59 mld euro, se va efectua în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, până la data de 30 iunie2016.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Plățile directe pe suprafață, din 8 aprilie, iar cele pentru animale, la sfârșitul lunii mai

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a reiterat luni, în cadrul unei întâlniri avute în Alba cu fermieri, că plățile directe pe suprafață vor începe să fie achitate din 8 aprilie.

'La 8 aprilie încep plățile directe pe suprafață', a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a mai spus că nu este adevărat, așa cum au susținut unii, că subvențiile ar fi de cinci ori mai mari în Ungaria.

'Dacă discutăm de un anumit sector, sigur sunt sectoare în care România are cele mai multe subvenții la nivel european. Acest lucru l-a spus chiar comisarul Phil Hogan în octombrie, când discutam de ajutorul de criză. Aveam 250 de euro stabiliți pentru o bovină, iar după ultimele calcule, vom acorda peste 300 de euro pe cap de bovină. Dacă mai e și în zonă defavorizată, ne ducem la peste 600 de euro. Mă îndoiesc că există un alt stat în UE, și după știința mea nu există, care să aibă astfel de subvenții', a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Achim Irimescu a subliniat că România va avea cea mai mare subvenție pe cap de bovină din UE. Ministrul a menționat că plățile pe cap de animal vor începe după sfârșitul lunii mai.

AGERPRES

 

Programul LEADER a devenit a cincea roată la căruță din cauza abordării de la APIA

Programul LEADER, prin care Grupurile de Acțiune Locală (GAL) pot beneficia de finanțare, a devenit a cincea roată la căruță, din cauza abordării Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, până în prezent fiind consemnate 3.700 de proiecte în valoare de 92 de milioane de euro dintr-o alocare de peste 300 de milioane de euro, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-o conferință de specialitate.

'Importanța GAL-urilor este mare. Sumele sunt consistente, iar în total pe Strategia de Dezvoltare Locală avem în PNDR suma de 563 milioane de euro, avem și pe partea POP sume destul de bune, iar în total depășim 650 milioane de euro. Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat până acum, nu putem fi foarte mulțumiți, deși ține și de abordarea noastră. Din păcate, abordarea în Agenția de Plăți (APIA) vizavi de LEADER a dus ca acesta să fie a cincea roată la căruță. Nu putem fi mulțumiți la 3.700 de proiecte cu 92 milioane de euro din peste 300 de milioane de euro. Deci, absorbția nu este pe măsura dorințelor noastre. Este cert că GAL-urile trebuie să devină motorul dezvoltării la nivel local. Acestea au și sarcini extrem de complexe și delicate, ținând cont că GAL-urile sunt AM-uri la nivel local. Dacă dânșii nu se ajută, vom avea probleme', a spus Irimescu.

Potrivit ministrului Agriculturii, România s-ar putea să nu respecte termenul referitor la procesul de selecție a Strategiei de Dezvoltare Rurală, programat pentru 6 august 2016.

'În procesul de selecție a strategiei de dezvoltare locală, care trebuie finalizat în maximum doi ani de la semnarea Acordului de Parteneriat, ne duce cu termenul la 6 august 2016. În această situație, s-ar putea să nu respectăm acest termen. Ar fi bine ca GAL-urile să revigoreze proiectele abandonate dintr-un motiv sau altul. Din păcate, avem o carență la Ministerul Agriculturii, în sensul că nu am tras învățămintele necesare din aceste cazuri și greșim în continuare', a subliniat oficialul.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a precizat că este nevoie de identificarea de noi de produse autohtone pentru a fi protejate la nivel european, cu scopul de dezvoltare economică a zonelor montane.

'Încă avem decalaje mari de dezvoltare în mediul rural în comparație cu celelalte state-membre. Cred că trebuie să ne mobilizăm efectiv. Toate solicitările dvs. de simplificare a procedurilor vor fi luate în considerare. Am renunțat la foarte multe cerințe care ridicau probleme. Sunt mari probleme în ceea ce privește coșul de produse locale. Aici este un domeniu enorm, vast, în care GAL-urile se pot implica. Recent, am protejat Salamul de Sibiu, urmează brânza de Ibănești, dar și alte produse. Trebuie neapărat să venim cu identificarea de noi produse, de calitate extraordinară pentru că nu există alte posibilități de dezvoltare a zonelor montane', a afirmat Achim Irimescu.

Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România (FNGAL) a organizat, vineri, cu susținerea Consorțiului Programului Dezvoltare Rurală prin Antreprenoriat și Asociere și a Nevo Parudimos — membră a rețelei europene ERGO Network, conferința cu tema 'Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 — 2020 a Uniunii Europene'.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL), entități care își desfășoară activitatea pe un teritoriu rural, cu o populație cuprinsă între 10.000 și 100.000 de locuitori și densitatea de maximum 150 de locuitori pe kilometru pătrat, sunt beneficiare ale programului LEADER, inițiativă europeană apărută în anul 1990, în momentul când programele publice pentru dezvoltare rurală din multe țări erau limitate.

GAL-ul are sarcina de a identifica și implementa o strategie de dezvoltare locală, de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare și de a le administra, cu scopul de a asigura dezvoltarea durabilă a teritoriului pe care îl reprezintă. Dintr-un GAL pot face parte atât primăriile, cât și societățile comerciale, ONG-urile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și inclusiv persoane fizice, indiferent de domeniul de activitate.

AGERPRES

Vocea fermierului gânduri, probleme, speranțe pentru 2016

Ing. Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, fermier Dămienești – Bacău (2.500 ha): „Am în vedere cel puțin cinci lucruri pe care le-aș dori rezolvate în 2016. Unele trenează de ani buni, dar am avut o discuție cu ministrul Agriculturii și domnia sa insistă să rezolve neapărat câteva dintre probleme în scurtul său mandat:

– simplificarea documentațiilor pe care fermierii trebuie să le întocmească în relația cu APIA și AFIR, lucru care va conduce la mai puțină birocrație;

– crearea condițiilor, inclusiv de natură legislativă, prin corecții aduse documentelor elaborate până acum, pentru funcționarea fondului mutual (fond deschis de investiții);

– înființarea (în fine!) camerelor agricole, organizații necesare mai ales în cazul micilor producători, iar din discuția purtată cu actualul ministru am reținut că dorește expres să pună punct tuturor disputelor, să alegem împreună cea mai bună variantă legislativă (n.n. – până acum, legea a fost schimbată de cel puțin trei ori) și să organizăm camere în fiecare județ;

– clarificarea, cumva adaptarea la specificitățile agriculturii de la noi, a aspectului privind „înverzirea“, fiindcă sunt o serie de neconcordanțe/nepotriviri între regulamentul european, ce se scrie la București și ce avem noi, fermierii, în teren;

– irigațiile, în sensul în care putem rezolva din punct de vedere financiar chestiunea asta pur românească, de a pune căruța în fața boilor, adică de a aloca programe și resurse europene pentru infrastructura secundară pentru irigații, fără a avea la ce o conecta, fiindcă infrastructura principală, care cade în sarcina statului, lipsește. Acolo unde fermierul a avut acces la o sursă de apă el și-a rezolvat inclusiv din fonduri proprii irigațiile, dar avem milioane de hectare care nu pot fi irigate fără partea de infrastructură primară.“

Ing. Iulian Iancu, Societatea Agricolă „Libertatea“, comuna Fulga – Prahova (1.046 ha): „Mi-aș dori și aș aștepta mai multă transparență decizională la nivel de administrație agrară și un pic mai multă promptitudine: dacă zice că dă subvenția la o dată anume, s-o dea; dacă a promis subvenția la motorină într-un anumit termen și la o anumită valoare, atunci așa să fie. În plan personal îmi doresc măcar stabilitatea pe care am avut-o până acum, iar salariații să-și dea mai mult interes pentru locul de unde-și primesc salariul.“

Ing. Stoian Ionuț Bogdan, fermier Lehliu – Călărași (996 ha): „Anul calendaristic a venit avantajos ca și anul agricol, de altfel; au fost ploi astă-toamnă, acum avem toate culturile acoperite cu zăpadă. Deci e bine din acest punct de vedere. Ca problemă sper să se rezolve favorabil următoarea situație legată de subvenții: se aude că plata la unitatea de suprafață ar fi condi­ționată de documentele de intabulare în sensul în care lotul lucrat efectiv trebuie să coincidă ca amplasament (tarla, parcelă, vecini) cu cel menționat în documente; or, pentru a comasa terenurile, să putem cultiva sole compacte, noi, fermierii, am făcut schimb de terenuri, astfel că fiecare avem per total suprafața arendată/lucrată, dar ea nu corespunde scriptic ca amplasare. Dacă subvenția va fi condiționată de acest aspect o să fie mare haos.“

Ing. Ionel Mărunțoiu, Săcele – Constanța (1.400 ha): „Ca de obicei eu sunt optimist și trag nădejdea unui 2016 bun. Am început anul agricol favorabil, cu toamnă lungă, ploi destule, acum ninge la noi, deci chiar am motive să fiu încrezător. Pe termen lung, ca să glumim un pic, aștept clipa când subvenția de la noi o să fie egală cu cea din Franța, Olanda sau Germania! Dar am și o mare amărăciune: eu am prins perioada în care toată Dobrogea era irigată, iar acum nu cred să se mai ude 1.000 ha. Dacă n-aș fi lucrat și n-aș fi știut – când era secetă n-aveam efectiv probleme – nu mi-ar fi părut rău, dar cu atâta apă în jur, Canalul Dunăre – Marea Neagră, cel mai mare lac din România, Razelm, puțin mai sus de Săcele, unde am eu ferma, regret foarte mult că nu ajungem și noi să punem la punct sistemul de irigații. Mă refer la infrastructura primară, sunt bani mulți la mijloc, fiindcă trebuie realizată de la bun început, deoarece tot ce a existat a fost distrus/furat de oameni ori mai știu eu de cine; dincolo, fermierul și-ar putea înjgheba, din fonduri proprii sau europene, irigațiile, dar n-ai la ce să te conectezi, n-ai sursa de apă asigurată de obicei de infrastructura primară. Am putea face, în condițiile tehnologiilor de azi, performanță în agricultură, dacă n-ar fi această uriașă problemă, a lipsei irigațiilor.“

Medic veterinar Petru Bordean, președintele Asociației crescătorilor de bovine Brașov (5.155 de crescători, 17.500 capete de bovine, în principal vaci de lapte): „Într-o situație atât de rea ca acum n-am fost de când suntem noi fermieri. În primul rând, subvenția (pe cap de animal, plățile cuplate, pe suprafață, la producția de lapte) pentru care am făcut cereri cred că va însemna un fiasco. Doi: noi, cel puțin cei din Brașov, n-am reușit să mai găsim o piață corectă a laptelui și vindem în minus de o jumătate de an, cu un leu litrul, sub prețul de producție (1,10 lei/litrul de lapte), în condițiile unui produs conform, cu 3,4 % proteină și 3,7% grăsime (n.n.-în comerț, cel mai ieftin lapte, din care este scoasă smântâna, se vinde cu 3 lei litrul). Trei: la carne, de asemenea, e un dezastru total, nu mai ia nimeni niciun animal, s-au oprit exporturile, nu avem un preț corespunzător nici la carne... Eu cred că, în primăvară, vom rămâne cu jumătate din efectiv, iar asta nu-i bine deloc, fiindcă un animal de valoare biologică superioară îl formezi în 6-7 ani, nu-i ca la cultura mare, semeni primăvara, culegi toamna. Știți că la porcine aproape că nu mai avem ferme de reproducție; pesemne că acolo se dorește să se ajungă și cu bovinele, să cumpărăm doar de afară, noi să nu mai avem nimic în țară. Cu PNDR 2014-2020, am umblat un an de zile pe la toate simpozioanele, întrunirile, am dezbătut, am căzut de acord asupra unor priorități sau lucruri. Nimic din ce-am vorbit sau stabilit nu e-n legislație și ghiduri, e complet diferit ce se aplică mă rog, de fapt nu se aplică, fiindcă deocamdată în noul exercițiu financiar european nu se desfășoară niciun proiect, la Brașov avem zero, deci sunt deja doi ani pierduți. Senzația mea este că toți care se ocupă cu sectorul acesta – și politicieni, și minister – parcă-s puși anume să distrugă, nu să creeze, una se vorbește, alta se face, chestiune care aproape mă sperie. Și mai este un lucru: în 2007 ne-au înnebunit să facem asociații cu personalitate juridică, ne-am chinuit, am convins oamenii, le-am înființat; acum nu mai e bună asociația, trebuie grup de producători sau cooperativă. Mâine vine alt oficial cu altă idee și uite așa ne cam batem joc de tot.“

Ing. Dumitru Andreșoiu, președintele Asociației județene a crescătorilor de ovine „Dacia“ din Orăștioara de Sus – Hunedoara (800 de crescători, 145.000 capete ovine): „Dorințele noastre țin de: un an normal din punct de vedere meteorologic; reluarea exportului de carne către țările arabe, blocat în toamna trecută; un preț corect (10-11 lei/kg în viu, în cazul mieilor, tarif pe care fermierii l-au avut până în urmă cu trei ani); reglementarea acordării pășunilor comunale, lucru pe care noi l-am discutat de foarte multe ori la nivel central, dar una vorbim, alta se face la București, astfel că, în clipa de față, 60% din suprafețele de pășune se duc în altă parte, gen asociații fantomă, nu la crescătorul de animale. Aceste grupuri au luat subvenția, iar logic este ca banii să meargă la fermier, nu la asociație, fiindcă ajungem la absurdul ca niște președinți să se plimbe cu «gipanul», pășunea să rămână plină de mărăcini, iar amărâtul de cioban să care brânza cu măgarul sau căruța! Menirea asociației este să-l îndrume pe fermier, nu să-i ia subvenția! În fine, mai sper ca anul acesta să se pună în practică chestiunile convenite anul trecut, şi anume ca asociațiile să se transforme în cooperative, iar fermierii să activeze în cadrul acestei organizații, cu tot ceea ce decurge de aici, achiziționarea de inputuri, negocierea prețului de vânzare a produselor etc. În clipa de față, nu știu ce să vă spun, oamenii cam stau pe un butoi de pulbere fiindcă subvențiile întârzie; mai avem de luat bani și din 2014, de doi ani am fost mințiți și umiliți, iar noi riscăm să ne pierdem business-urile din cauza unor neglijențe sau incompetențe etc. Sincer, ne punem speranța în noul ministru pe care-l cunoaștem ca pe un om corect, neimplicat politic, pentru a susţine interesele unora şi altora.“

Ing. Lucian Mugurel Florea, pomicultor, loc. Itești – Bacău: „Mă gândeam într-o doară ce bine ar fi ca fiecare lege/ordonanță să fie emisă la timpul potrivit. Vă dau exemplul actului normativ privind programul Mere în școli, apărut pe site-ul ministerului pe 13 august și aprobat abia în ședința de guvern din 23 decembrie, când deja este foarte târziu pentru ca fermierii autohtoni, în special cei care nu dispun de depozite frigorifice, să-l mai poată accesa. Mi-aș dori apoi o mai mare deschidere a instituțiilor față de fermieri, să fim priviți ca parteneri, nu ca adversari, așa cum cel mai des avem senzația. Vorbind despre programele europene, cele care anunțau revitalizarea fără precedent a sectorului pomicol – mă refer în special la reconversie – sunt depuse proiecte, dar ele sunt în așteptate, chiar dacă s-a promis o evaluare rapidă a lor. Nu știu ce să zic, una s-a vorbit, alta a ieșit din punct de vedere legislativ, avem un soi de struțo-cămilă între ceea ce a fost și ceea ce este, parcă-i mai multă birocrație. Dosarele sunt excesiv de stufoase, e nevoie de extrem de multe avize, unul e de tot hazul, trebuie să obținem o negație de la DSVASA că sanitar-veterinarii n-au nicio treabă cu plantația și pomicultura! Nu vă mai spun că a apărut pe site-ul AFIR ghidul antifraudă și, din ce știu eu, mai mulți viitori beneficiari de fonduri europene s-au retras din cauză că, în orice conjunctură, ei sunt văzuți ca infractori. Sunt acolo niște prevederi stupefiante. De pildă, în cazul unui grup de producători, nu pot aplica pentru aceeași măsură doi inși care se cunosc! Cum poți să aderi la un grup și să nu ai întâi de toate afinități sociale cu viitorii parteneri/asociați? Se pune mult prea mare accent pe monitorizare după aplicarea proiectului, şi nu pe stabilirea/trasarea condițiilor clare, fără echivoc, de implementare a proiectului sau măcar de verificare în timpul aplicării acestuia. Ai zice că asta și urmăresc, să ne lase să greșim și apoi să inventeze condiții noi cât să ne ia banii, să ne trimită în judecată, să ne facă infractori. Dincolo de toate acestea, și din partea noastră, a fermierilor, trebuie mai multă seriozitate, cel puțin în declararea producției. Nu poți să vrei totul și când e să dai și tu ceva înapoi subevaluezi recolta în halul în care, vrând-nevrând, am devenit cei mai neperformanți pomicultori din Europa, iar realitatea nu este deloc aceasta, cel puțin în livezile noi și unde se aplică tehnologie de vârf.“

Pagini realizate de Maria Bogdan

PRO AGRO: Neacordarea la timp a avansurilor poate duce la proteste

Federația Națională PRO AGRO trage un puternic semnal de alarmă asupra modului în care este gestionată plata avansului către fermieri, sume vitale pentru achitarea datoriilor către furnizori și a creditelor în urma cărora suportă penalități de întârziere, și asupra faptului că sumele ar fi trebuit să fie virate deja în conturile acestora până la data de 16 noiembrie 2015.

Nu înțelegem de ce România rămâne în continuare codașa Europei în ceea ce privește acordarea acestor avansuri fără să țină cont de dificultatea anului agricol care s-a încheiat. Constatăm că dialogul instituționalizat între fermieri și autorități nu a dat roade și că cele 5 zile rămase la dispoziție pentru efectuarea plăților nu vor fi suficiente pentru ca sumele de bani cuvenite să intre în conturile fiecărui fermier. Acesta este motivul pentru care, în viitorul apropiat, Federația Națională PRO AGRO își rezervă dreptul de a recurge inclusiv la forme de protest externe pentru ca autoritățile să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că acest mecanism de acordare a subvențiilor este un drept și nu o facilitate făcută fermierilor de către funcționarii statului.

Totodată, reamintim faptul că actul normativ destinat despăgubirilor privind efectele secetei din anul 2015 a avut drept scop acordarea într-un timp scurt a unor despăgubiri pentru pierderile de venit, în vederea demarării lucrărilor de înființare a culturilor de toamnă din acest an. Acest act normativ încă generează multe ambiguități, nemulțumiri și inechitate. În ceea ce privește termenul de acordare a sumelor, după modul în care se prezintă Agenția plătitoare, din punct de vedere al organizării, nu identificăm oportunități viabile ca sumele să fi încasate până la sfârșitul anului.

Facem apel public la bunăvoința autorităților competente, Ministerul agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de a CONȘTIENTIZA gravitatea problemelor survenite de neplata sumelor care se cuvin fermierilor români. Cum agricultura se face cu bani și nu cu ”mila lui Dumnezeu”, rugăm insitent, prin intermediul mass-media, să se înțeleagă faptul că, după un an agricol capricios, cu secetă și arșiță severe care au afectat un important procent din cele mai importante culturi din România, este extrem de dificilă redresarea financiară a fermierilor pentru a avea puterea de a înființa noi culturi de toamnă și, după cum a fost precizat anterior, de a plăti creditele pe care le-au contractat în condițiile în care cuantumul acestora va crește din cauza penalităților.         

Dorim ca autoritățile române să lucreze în slujba producătorilor și să înțeleagă fără echivoc faptul că SE IMPUNE urgentarea plăților către aceștia!

Federația Națională PRO AGRO,
București, 2015

Adeverințe pentru Măsura 215

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet a – porcine, sesiunea I de depunere – anul IV de angajament care intenționează să acceseze credite pentru finanțarea activităților curente de la băncile care au încheiat Convenții cu Agenția.

Potrivit convențiilor încheiate, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera adeverințe prin care confirmă faptul că solicitantul a depus, în  perioada 16 iulie –16 august 2015, cerere de plată pentru măsura specificată. Suma înscrisă în adeverință reprezintă 30% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată an IV de angajament, sesiunea I de depunere.

Protocol de cooperare APIA - ARR Polonia

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricul­tură (APIA) a semnat un nou Protocol de cooperare cu Agenția pentru Piețele Agricole din Polonia (ARR). Evenimentul s-a desfășurat la Poznañ, Polonia, în cadrul conferinței organizate de către ARR în vederea celebrării a 25 de ani de activitate în sectorul agricol. Semnarea noului protocol extinde colaborarea dintre cele două instituții pe o perioadă de 4 ani, partene­riatul fiind orientat spre realizarea unor schimburi de informații și bune practici cu privire la procedurile de autorizare, efectuare și contabilizare a plăților efectuate din FEGA și FEADR, promovarea produselor agricole în Uniunea Europeană și în țările terțe.

Crește valoarea sprijinului pe suprafață

Fermierii care vor utiliza suprafeţe de teren între 5 şi 30 de hectare vor primi, începând din 2015, suma de 40 de euro în plus la hectar, faţă de 170 de euro/ha cât primeau pentru cinci hectare.

"Pentru a putea beneficia de această sumă, până la începerea campaniei 2015, de preluare a cererilor unice de plată pe suprafaţă, adică 1 martie 2015, fermierii care utilizează mai puţin de cinci hectare de teren trebuie să găsească soluţiile legale de comasare a terenurilor", a declarat ing. Florian Pavel, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Bihor.

El a menţionat că această suplimentare la plată este un prim pas spre comasarea terenurilor, cu scopul de a face o agricultură performantă, pus în practică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin APIA.

APIA-Centrul Judeţean Bihor a finalizat controlul administrativ al cererilor unice de plată pe suprafaţă depuse în 2014 şi a constatat o dispersie exagerată a terenurilor agricole, cu toate implicaţiile ce decurg din această stare de fapt.

În judeţul Bihor, 861 de fermieri, care deţin ferme de peste 50 ha, utilizează 184.213 ha, suprafaţă ce reprezintă 53,6% din suprafaţa totală, drept urmare, 2,18% din fermieri vor încasa peste 50% din plăţile unice pe suprafaţă acordate prin APIA. Numărul fermierilor care utilizează între 1 şi 5 ha este de 30.425, respectiv 77,47% din totalul de cereri pentru 75.473 ha, adică 22% din suprafaţa utilizată.

În anul 2014 au fost depuse 39.288 de cereri unice de plată pe suprafaţă pentru o suprafaţă utilizată de 343.247 ha.

Situaţia generală arată că, pe lângă fermierii cu suprafeţe mici, cei cu 5-30 ha sunt în număr de 7.625 (19,40% din numărul total de cereri) pentru 68.719 ha (20,02% din suprafaţa utilizată), fermieri care utilizează între 30-50 ha sunt 377 (0,95% din numărul total de cereri) pentru 14.841 ha (4,32%), iar fermierii mari care utilizează între 50-100 ha sunt 361 (0,91% din numărul total de cereri) pentru 25.789 ha (7,51%), respectiv 500 cu peste 100 ha, adică 1,27% din numărul total de cereri, pentru 158.423 ha (46,17% din suprafaţa utilizată).

Sursa: antenasatelor.ro

APIA eliberează adeverinţe pentru zootehnişti

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe eliberarea adeverinţelor pentru beneficiarii de ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) în sectorul zootehnic din sectorul bovine – caprine care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente, de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia. În urma solicitării scrise a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă de înregistrare a fermierului prin care confirmă că beneficiarul a depus cererea de plată pentru ANT, sectorul zootehnic la specia ovine – caprine, pentru anul 2014, că s-au efectuat verificările privind datele din cererea de solicitare a ANT până la data emiterii adeverinţei, conform reglementărilor în vigoare, precum şi numărul de animale solicitate pentru prima pe cap de animal.  În acelaşi timp, în adeverinţă trebuie precizat că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii adeverinţei şi că beneficiarul a ataşat cererii toate documentele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Au fost plătiți peste 95% din fermierii care au depus cereri de plată pe suprafață

De la începutul acestui an, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat și efectuat plăți către beneficiari în valoare de 3,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă 752 milioane euro.

Sumele autorizate şi plătite au avut ca destinație majoră plățile aferente campaniei 2013. Astfel, pentru Fondul European de Garantare în Agricultură (FEGA) (plăți aferente Campaniei SAPS 2013) au fost plătiți 2,45 miliarde de lei către 905 mii de beneficiari, din totalul de 1.048.402 de solicitări. Pentru Axa II a PNDR s-au efectuat plăți de 73,4 milioane de lei, iar pentru Plățile Naționale Directe Complementare (PNDC) 1 și 6 peste 458 de milioane de lei, care au ajuns la 370 de mii de fermieri.

Totodată, pentru plățile aferente măsurilor de piață, beneficiarii programelor de reconversie în sectorul viti-vinicol, fructe și lapte în școli sau grupuri de producători au primit 15,1 milioane de lei. Programele de promovare a produselor agricole, inclusiv pentru vinuri și restituiri la export au beneficiat în cursul acestei luni de aproximativ 1 milion de lei. Trebuie menționat că pentru ajutoarele destinate Persoanelor cele mai Defavorizate din România (PEAD) 2013 au fost virați peste 7,5 milioane de lei.

În ceea ce privește ajutoarele de stat, APIA a plătit pentru PNDC în sectorul zootehnic 345 de milioane de euro către 58 de mii de beneficiari, iar pentru primele de asigurare în agricultură 1,8 milioane de lei.

”APIA va continua să plătească către beneficiari toate sumele solicitate, în cel mai scurt timp. Am promis acest lucru și ne vom ține de cuvânt.

Vrem ca fermierii să dispună de toate sumele necesare înainte de a începe lucrările de primăvară. Sper să fie un început pentru ca performanța în agricultură să devină o stare permanentă”, a declarat George Octavian TURTOI, secretar de stat.

APIA eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează sa acceseze credite, beneficiari CNDP, la speciile ovine şi caprine

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic, la speciile ovine/caprine, că eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează sa acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente, de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia. Creditele oferă producătorilor agricoli posibilitatea utilizării de resurse financiare, necesare activităţilor curente, pâna la efectuarea, de către APIA, a plăţii primelor pe exploataţie şi pe cap de animal la care sunt îndreptăţiţi potrivit prevederilor legale.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Toate conventiile încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Banca şi Fondul de Garantare sunt postate pe site-ul APIA la adresa www.apia.org.ro.

Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o Adeverinţă de înregistrare a fermierului prin care confirmă ca Beneficiarul a depus cererea de plată pentru PNDC sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, pentru anul 2013, că s-au efectuat controalele şi verificările administrative asupra Cererii de solicitare a plăţii naţionale complementare sector zootehnic, până la data emiterii Adeverinţei, conform reglementarilor în vigoare, precum şi numărul de animale eligibile pentru prima pe cap de animal. De asemenea, în adeverinţă se precizează că Beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii Adeverinţei şi că Beneficiarul îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite în cadrul PNDC sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Conform Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 732/31.07.2013, cuantumului de plată înscris în adeverinţă este de 30 de lei pe cap de animal.

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/ 23.07.2013 privind aprobarea condițiilor în care se vor încheia Convențiile dintre instituțiile financiare bancare și nebancare și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate prin APIA, Banca trebuie să respecte nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăților directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului nu poate depăși ROBOR 6M + 4%, iar comisioanele aferente creditului să fie în limita de 1%.

Totodată, potrivit aceluiaşi act normativ, Banca trebuie să facă dovada ca în perioada 2008-2012 a acordat credite beneficiarilor axei I - Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, axei III - Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale și axei IV Leader din Programul Naşional de Dezvolare Rurală 2007-2013.

Depunere cereri pentru Măsura 215 - porcine

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) aminteşte că în perioada 12 – 30 august 2013,inclusiv,se depun Cererile de plată pentru Măsura 215 – pachet a) - plăţi privind bunăstarea animalelor – porcine.

Pot depune cereri de plată beneficiarii Măsurii 215 - pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, care au depus cereri de ajutor în conformitate cu prevederile OMADR nr. 149/2012.

Cererea de plată poate fi completată pe format de hârtie sau online de către beneficiar, individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro.  După completarea online, cererea se tipăreşte şi, la fel ca şi cererea completată pe format de hârtie,se depune la Centrul  Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social sau pe raza teritorială unde are capacitatea de producție cea mai mare. Eventualele greşeli care se fac la completare se corectează de către beneficiar prin tăiere cu o linie orizontală, iar informaţia corectă va fi înscrisă alături, confirmând corecţia efectuată prin semnarea şi datarea acesteia de către beneficiar. Dovada depunerii cererii de plată o reprezintă bonul de mână care conține următoarele date: centrul judeţean, numărul cererii din registrul special, data și ora înregistrării, numele lizibil și semnătura funcţionarului APIA care a primit cererea.

Cererilor de ajutor vor fi însoţite, obligatoriu, de următoarele documente:

  1. copie CUI / CIF, după caz;
  2. copie buletin/carte de identitate a titularului/administratorului/reprezentantului legal/ împuternicitului;
  3. copie autorizaţie sanitar-veterinară/copie înregistrare sanitar-veterinară pentru exploataţiile comerciale tip A, după caz sau
  4. copii autorizaţii sanitar-veterinare/copii înregistrări sanitar-veterinare pentru exploataţiile comerciale tip A, după caz pentru mai multe exploataţii cu cod ANSVSA;
  5. copia schiţei adăpostului/adăposturilor pentru fiecare cod ANSVSA (din care să reiasă suprafaţa liberă de pardoseală a spaţiilor de cazare și suprafața utilă pe boxă/ compartiment pentru fiecare hală);
  6. programul de iluminat: vară/ iarnă (în funcţie de dată schimbării orei) care să conțină intervalul orar pe perioade, in functie de tehnologia de crestere si categoria de porcine, după caz;
  7. graficul de livrare estimat anual;
  8. graficul de populare estimat anual;
  9. copia declarației pe suprafață, dacă este cazul;
  10. împuternicire şi copii acte de  identificare  împuternicit, dacă este cazul;
  11. document coordonate bancare;
  12. alte documente justificative, dacă este cazul.

În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii trebuie să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei. În cadrul acestei măsuri este exclus sprijinul pentru investiţii.

Legislație :

  • OMADR nr. 784/2013 publicat în Monitorul Oficial 509/13.08.2013 - pentru aprobarea modelului cererii de plată privind măsura 215 - pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor pentru sesiunile 1 și 2 și pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 239/2012 privind aprobarea modelului Cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachetul b) – păsări.

APIA verifică suprafeţele agricole declarate de către fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013

Suprafeţele agricole declarate de către fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013 sunt verificate, în această perioadă, de către echipe de control ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură /APIA/, a anunţat, marţi, instituţia.

Potrivit Agenţiei, pe baza reglementărilor europene şi naţionale, fermierii trebuie să respecte anumite condiţii atunci când depun cereri unice de plată, cum ar fi ca exploatarea unui teren agricol să se facă pe o suprafaţă de cel puţin un hectar, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 hectare. 

În cazul viţei-de-vie, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 hectare. Totodată, în ceea ce priveşte livezile tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1 şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 hectare.

În plus, este nevoie de respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) şi Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu).

De asemenea, fermierii trebuie să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu solicitate, iar pentru măsura 214 - plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei în vigoare), fiind condiţie de eligibilitate.

În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţă devine neeligibilă, precizează Agenţia.AGERPRES

APIA va plăti 26,2 milioane euro producătorilor de lapte şi carne de vită din zonele defavorizate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în zilele imediat următoare efectuează plăţile aferente ajutorului specific acordat producătorilor de lapte şi carne de vită din zonele defavorizate, pentru anul de cerere 2012, în sumă totală de 26.233.160,00 euro cu sursă de finanţare FEGA (Fondul European pentru Garantare în Agricultură).

De acest ajutor beneficiază un număr total de 78.691 crescători de animale şi  un efectiv de 281.544 animale eligibile, respectiv  275.293 vaci de lapte, 3.235 bivoliţe de lapte şi 3.016 taurine din rase de carne şi metişii acestora.

Cuantumul ajutorului specific calculat pentru categoria vaci de lapte este de 93,42 euro, pentru categoria bivoliţe de lapte este de 187,5 euro, iar pentru categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora cuantumul este de 300 euro.

Menţionăm că valoarea ajutorului specific a fost calculată la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotaţie a lunii septembrie, respectiv 4,5383 lei.

Fermieri din toată Moldova s-au întâlnit la Ruginoasa cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale

Peste 200 de fermieri din toată Moldova s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute, la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, Iași, pentru a discuta problemele din domeniu şi a se întâlni cu reprezentanți ai autorităților din domeniu. La întâlnire a participat şi Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Evenimentul a fost organizat de ABplus Events și Consiliul Județean Iași, cu sprijinul Direcțiilor Agricole din toate județele Moldovei și al Agenției de Plăți
și Intervenție pentru Agricultură.


Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova este primul eveniment din seria celor organizate sub umbrela AGRALIM. Evenimentele AGRALIM organizate în acest an la Iași reprezintă cele mai importante evenimente dedicate sectorului agricol din Regiunea de Nord-Est și se adresează tuturor categoriilor de public direct interesate de aceste domenii: antreprenori în agricultură, fermieri cu exploatații zootehnice, fermieri cu exploatații vegetale, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari, reprezentanți ai instituțiilor publice subordonate MADR, reprezentanți ai instituțiilor publice locale și regionale.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova, organizată pe 6 iunie la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și-a propus să creeze un cadru optim de dialog între toți factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanți ai autorităților centrale și locale), care, împreună au identificat și găsit soluții pentru problemele din agricultura din Regiunea Moldovei.

 

Urarea de bun venit la eveniment a fost făcută de Florin Mindirigiu, Directorul ABplus Events: „În calitate de organizator al acestei manifestări, vreau să mulțumesc celuilalt co-organizator al evenimentului, este vorba de Consiliul Județean Iași care a avut amabilitatea și care s-a implicat în ultima perioadă în organizarea unor numeroase manifestări în domeniul agriculturii. De asemenea, mulțumesc domnilor președinți de Consilii Județene parteneri ai acestui eveniment, domnilor deputați

prezenți aici, domnilor directori de Direcții și fermierilor. Adresez un cuvânt de bun venit și sponsorilor acestui eveniment.”

 

În prima parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel regional, în care au fost dezbătute principalele probleme ale fermierilor din zona de Nord-Est. Întreaga discuție a fost moderată de Petronela Cotea Mihai, realizator al emisiunii Satul românesc de la Radio România Iași. Printre cei care au luat cuvântul a fost și deputatul Ion Melinte, care deține și exploatații agricole în județul Bacău. Acesta a menționat printre probleme vânzarea de terenuri către străini: „Noi am cerut înfiinţarea unei agenţii sau a unei instituţii bancare prin care să se asigure prioritate pentru români la cumpărarea terenurilor. Mai este şi problema accizei la motorină, care trebuie rezolvată”.

 

Deputatul ieșean Vasile Mocanu a ridicat şi el câteva probleme care ar putea afecta culturile agricole. „Pentru iulie, august şi septembrie se anunţă secetă puternică iar culturile de porumb ar putea fi afectate. Irigaţiile trebuie să devină politică naţională”, a susţinut acesta. Alte puncte importante identificate de fermierii prezenți la Întâlnirea de la Ruginoasa au vizat lipsa unei strategii naţionale pentru agricultură, nivelul subvenţiilor sau lipsa spaţiilor de depozitare și a pieţelor de desfacere, legea asigurărilor în agricultură, impozitarea, legea Camerelor Agricole și liberalizarea pieței funciare.


De asemenea, unul din cei mai mari fermieri din zona de Nord-Est, Culiţă Tărâţă, actualmente preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, a adus în discuție problema irigațiilor. Totodată, acesta a venit cu propuneri concrete pentru ministrul agriculturii. „Eu am propus taxarea inversă la TVA şi mă înjurau politicienii la televizor, spuneau că vreau să fac eu evaziune. Acum s-a văzut că e bună. E o problemă cu valorificarea producţiei, şi trebuie făcut ceva. Samsarii se îmbogăţesc pentru că tu, ca fermier, eşti obligat să vinzi în condiţii dezavantajoase”, a susţinut președintele Consiliului Județean Neamț.


Pe parcursul acestei prime întâlniri au avut loc și prezentări ale unor companii ce activează în domeniul agricol: Agritehnica, Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, BancPost, Green Expert, Azomureș, Ecotec și Gea Farm Technologies.


În a doua parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel național, unde au participat în calitate de invitați de onoare: Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Cristian Adomniței, Președintele Consiliului Județean Iași; Daniel Botănoiu, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Gheorghe Benu, Director General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; George Turtoi, Director General APDRP și Adi Florinel Barbu, Director General ANIF.


Președintele Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței și-a exprimat bucuria de a-l avea din nou la Iași pe Ministrul Daniel Constantin. „Domnia sa vine la evenimente importante care țin de viața agricolă a Județului Iași și a întregii Regiuni a Moldovei. Anul trecut, domnul Ministru a fost invitatul principal de la AGRALIM și de la Festivalul Toamnei și sper că ne va onora cu prezența și în toamnă. Evenimentul de astăzi, focusat pe viața fermierilor, este unul de maximă importanță pentru mine, Președinte al unui județ în care viața agricolă are o pondere foarte mare”, a declarat acesta.


În ceea ce îl privește pe Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acesta a promis în cadrul Întâlnirii Marilor Fermieri din Moldova, creşterea sumelor alocate din fonduri europene. „Va exista o facilitate pentru tinerii fermieri. Sprijinul pe suprafaţă va fi crescut cu 25% pentru fermierii de până la 40 de ani. Această măsură va fi luată pentru a încuraja întinerirea populaţiei care lucrează în agricultură, dar şi pentru menţinerea tinerilor în mediul rural”, a afirmat Daniel Constantin.


De asemenea, acesta a anunțat fermierii că în 2012 nu va fi acordată subvenția pentru motorină. Din cauza constrângerilor bugetare, facturile pentru motorina utilizată în agricultură în 2013 vor fi decontate la începutul anului viitor. Ministrul a prezentat şi avantajele pe care le vor avea agricultorii după ce PAC 2014-2020 va intra în vigoare: „Până acum ați primit 100-150 de Euro la ha. Din anul 2014 suma va crește procentual până în anul 2020 când vom primi și veți primi 196 de Euro pe ha”, a menționat acesta.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri de la Ruginoasa a deschis seria evenimentelor care vor fi organizate în acest an pentru agricultorii din zona de Nord-Est. În ultima săptămână din septembrie sunt programate patru manifestări de o importanță majoră pentru zona Moldovei: Târgul pentru fermieri și industrie alimentară AGRALIM (în perioada 26-29 septembrie), Forumul Agricol (26-27 septembrie), Balul Fermierilor (26 septembrie) și Festivalul Naturii (27-29 septembrie). „Trebuie și noi în Moldova să încercăm să organizăm o mare manifestare comercială și de informare. Acesta ar fi un îndemn pentru dvs. de a vă alătura acestei expoziții din toate punctele de vedere”, a susţinut Florin Mindirigiu, directorul AB Plus Events.

 


Susținători media: Ziarul de Iași, IașiFun, Radio România Iași, Agro TV, Agrointel


Partener oficial: Agritehnica


Parteneri: Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, Green Expert, Banc Post

Campania De vorbă cu fermierii din Moldova la final

ABplus Events, în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a organizat în perioada 8 aprilie – 15 mai campania De vorbă cu fermierii din Moldova, care a avut ca obiectiv diseminarea informațiilor despre evenimentele AGRALIM și proiectele Agenției APIA în regiunea de Nord-Est. Campania s-a desfășurat în toate centrele locale și județene din cele șase județe din Moldova, însumând în total 53 de centre APIA.

 

    Fermierii prezenți în centrele APIA în perioada 8 aprilie – 15mai, au primit prima ediție a Ziarului AGRALIM și materiale informative ale Băncii Comerciale Carpatica, Volanpack – Fitokondi și APF Trade. În total au fost targetați 600 de fermieri în centrele județene și 9600 în cele locale.

 

     Campania De vorba cu fermierii din Moldova s-a desfășurat pe două coordonate:

-     amplasarea a șase standuri de prezentare și promovare a evenimentelor AGRALIM în centrele județene APIA din Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui, cu personal permanent, în perioada 8 – 19 aprilie. Publicul vizat a fost format din fermieri care dețin peste 50 ha și/sau peste 100 capete animale;

-     diseminarea de materiale de informare în 47 centre locale APIA, în perioada 15 aprilie – 15 mai, către fermieri care dețin sub 50 de ha în exploatare.

 

     Totodată, fermierii au completat și un chestionar pe baza căruia au intrat automat în Tombola cu premii AGRALIM. Conform regulamentului, pe 25 mai a avut loc tragerea la sorți, prin intermediul site-ului random.org. Câștigătorii celor patru premii sunt:

-      CHIRITOAIU Cerasela - Mihaela, localitatea Stănilești, județul Vaslui – Premiu: 1 pachet FITOKONDI constând în 10 flacoane produs pentru condiționarea plantelor, tratament foliar pentru legume;

-      BARGA Elena, localitatea Mărgineni, județul Bacău – Premiu: 1 pachet AZOMUREȘ constând într-un sac de 500 kg de NPK 15-15-15, folosit în special ca îngrășământ de suprafață pentru culturile de cereale, porumb, grâu, sfeclă, legume, pășuni și livezi;

-      ARINTON Gheorghe, localitatea Mărăști, județul Bacău – Premiu: 1 pachet ROMVAC, constând în: RomIvermectin 1% (recomandat în combaterea endo și ectoparazitilor la bovine, ovine și porcine), RomAvermectim Plus, Rombendazol, Parakill, Romparasect, geantă, tricou, șapcă și pix personalizat;

-      ABOGĂTOAE Cristian, localitatea Sălcea, județul Suceava – Premiu: 1 pachet AGROLAND, constând în: 10 pui de curcă BIG 6 și Hybrid XL (se pretează și pentru creșterea în gospodărie), 2 hrănitoarea de 50 cm bare metal pentru pui mici, 1 bec cu infraroșu 250 W, 1 sac de 5 kg nutreț starter pui de curcă 1-4 săptămâni.

De asemenea, pe baza chestionarelor completate de fermieri, se va realiza și studiul Nevoile fermierilor din Moldova. Acesta va fi disponibil începând cu data de 3 iunie a.c. și va cuprinde informații despre: vechimea parcului de utilaje agricole, intenția de achiziție de noi utilaje agricole, criterii de decizie în alegerea culturilor agricole, gradul de utilizare al inputurilor în agricultură, intenția de achiziție de noi credite/leasing-uri, nevoile de finanțare, criteriile avute în vedere de fermieri în alegerea unei bănci. În acest sens au fost centralizate 600 de chestionare aplicate în centrele județene din regiune, în rândul fermierilor cu peste 50 de ha și/sau peste 100 de capete de animale.

 

     Campania De vorba cu fermierii din Moldova face parte din programul de acțiuni și evenimente AGRALIM 2013.Pentru detalii suplimentare despre evenimentele AGRALIM puteți contacta Managerul de proiect: Oana Luchian, telefon:0740117599,e-mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

APIA a încheiat aal 2-lea act adiţional la convenţiile de finanţare a capitalului de lucru necesar crescătorilor de porcine

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a încheiat cel de-al doilea act adiţional la convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a porcine, conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES.

Potrivit acestor acte adiţionale, APIA emite, la cererea solicitantului, adeverinţa prin care se atestă că acesta a depus cerere de ajutor pentru Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor şi, de asemenea, suma înscrisă în adeverinţă reprezentând diferenţa dintre valoarea  cumulată a deconturilor justificative depuse de beneficiar şi valoarea celor 2 adeverinţe eliberate de către Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. 

Agenţia a încheiat acte adiţionale cu CEC Bank, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, OTP Bank, Unicredit Ţiriac, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank Romania, Banca Comercială Intesa Sanpaolo Romania, Agricover IFN.Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.

Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe /acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care creditorul le poate solicita din partea beneficiarului.AGERPRES

15 mai 2013, termen limită pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafaţă pentru 2013

Termenul limită pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafaţă, fără penalizări, este data de 15 mai 2013, a anuţat, joi, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Pentru cererile depuse după această dată se aplică, la suma totală de plată, o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere. După data de 10 iunie 2013, cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul.

În perioada 1 martie - 7 mai 2013, au fost depuse, în cadrul campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2013 un număr de 815.678 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de aproximativ cinci milioane de hectare.

APIA invită fermierii care nu au mai beneficiat de această schemă de sprijin să depună cerere la centrul judeţean sau local la care sunt arondaţi, iar actualii fermieri beneficiari să depună cerere conform programării afişate la centrele APIA.

Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă sunt persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plată, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul.

APIA precizează că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare. De asemenea, solicitantul sprijinului pe suprafaţă trebuie să respecte Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR) pe toată suprafaţa fermei.

Fondurile europene şi naţionale se acordă în 2013 pe schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) şi prin plăţile naţionale directe complementare (PNDC), respectiv pentru culturile în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, tutun, hamei şi sfeclă de zahăr. De asemenea, se acordă un sprijin separat pentru zahăr şi unul pentru orezul cultivat în zonele defavorizate altele decât zona montană.

Schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Pachetul financiar prevăzut pentru pentru plăţile pe suprafaţă se ridică la 1,264 miliarde de euro, în 2013, în creştere faţă de anul trecut cu peste 21% când a totalizat 1,043 miliarde de euro. Cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă va fi de 145,07 euro pe hectar, cu 25,41 euro mai mult decât alocarea anului 2012 de 119,66 euro/ha. Cu toate acestea, în anul de campanie 2012, a fost aplicat un coeficient de reducere liniară de 0,9011, datorită creşterii suprafeţelor solicitate la plată peste nivelul negociat cu UE, fermierii primind astfel 107,82 euro/hectar.

Cererile depuse la APIA în campania 2012 au totalizat 1,21 milioane, acestea vizând o suprafaţă de 9,27 de milioane de hectare. AGERPRES

APIA intenţionează să achiziţioneze cel puţin 21.000 tone de mălai pentru persoanele defavorizate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi-a propus să achiziţioneze de pe piaţa comunitară din mijloacele financiare puse la dispoziţie de Comisia Europeană /CE/ cel puţin 21.000 tone de mălai, în valoare de peste 44,9 milioane lei, fără TVA, ambalat în pachete unitare de 1 kg, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul e-licitaţie.ro.

Achiziţia face parte din cadrul aplicării Planului European de Ajutoare pentru Persoanele cele mai Defavorizate din România (PEAD) - 2013'.

'Valoarea totală estimată a prezentului contract este de 44.950.499,98 lei fără TVA, respectiv 9.939.743,05 euro fără TVA, din care valoarea maximă acordată pentru achiziţia produsului finit ambalat în pachete unitare, este de 41.999.999,97 lei fără TVA, respectiv 9.287.309,55 euro. Valoarea maximă acordată pentru serviciile de transport pe teritoriul României a produsului finit ambalat şi furnizat până la depozitele beneficiarului este de 2.950.500,01 lei fără TVA, respectiv 652.433,50 euro. Sumele sunt alocate Romaniei prin regulamentul nr. 1020/2012', se arată în anunţ. 

Potrivit acestuia, estimarea a fost realizată la cursul leu/euro din data de 01.10.2012, publicată de Banca Centrală Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 1 euro = 4,5223 lei.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare 19.06.2013, ora 10:00, iar deschiderea va avea loc în aceeaşi zi la ora 12:00

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS