Politica Agricola 24 Ianuarie 2013, 21:28

Comisia de specialitate a PE a adoptat mai multe măsuri pentru modernizarea şi flexibilizarea PAC

Scris de

Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să distribuie mai echitabil fondurile UE, să facă măsurile pentru 'înverzire' obligatorii, dar flexibile şi să le asigure fermierilor instrumentele pentru a face faţă mai bine provocărilor de piaţă, au apreciat europarlamentarii din Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) prin amendamentele votate, miercuri şi joi, la reforma PAC, conturând astfel mandatul de negociere al PE în viitoarele negocieri trilaterale.

'Acesta este momentul adevărului. Comisia AGRI a spus cum trebuie să arate noua CAP. Ar trebui să fie mai eficientă, mai verde şi să răspundă provocărilor enorme pe care le avem în faţă. Însă asemenea scopuri presupun costuri mai mari. Aşa că orice reduceri viitoare ale bugetului CAP sunt pur şi simplu inacceptabile', a declarat preşedintele Comisiei AGRI, Paolo De Castro, din grupul S&D.

El a făcut apel la liderii UE să se pună de acord cât mai curând asupra bugetului multianual al UE 20014-2020, care 'este esenţial pentru a defini viitoarea formă a viitoarei PAC'.

Pentru a se asigura că plăţile directe merg la fermierii activi, Comisia AGRI a întocmit o listă de entităţi, precum aeroporturi şi cluburi de sport, care vor fi excluse automat de la fondurile UE dacă nu pot dovedi că desfăşoară o activitate de profil agricol care contribuie substanţial la venitul lor. Statele membre pot însă să extindă sau să adapteze această listă.

Eurodeputaţii au apreciat, de asemenea, că diferenţa între statele UE în ceea ce priveşte nivelurile fondurilor de care beneficiază fermierii ar trebui redusă mai repede decât a propus Comisia Europeană (CE). Conform propunerii, fermierii din niciun stat membru nu ar trebui să primească mai puţin de 65% din media europeană.

'Comisia a votat pentru o redistribuire mai accentuată între statele membre, întrucât sunt dificil de acceptat diferenţe de circa 300 de euro în subvenţia la hectar', a declarat Luis Manuel Capoulas Santos, din grupul S&D, raportor pentru reglementările privind plăţile directe şi dezvoltare rurală.

Eurodeputaţii au votat şi propunerea de a plafona plăţile directe la 300.000 de euro către o singură fermă şi să reducă plăţile către cei care primesc între 250.000 de euro şi 300.000 de euro cu 70%, în timp ce plăţile către cei care primesc între 200.000 de euro şi 250.000 de euro ar urma să se diminueze cu 40%.

Alte amendamente, precum reducerea suplimentară a plăţilor către marile ferme sau, dimpotrivă, înlăturarea completă a plafonării, nu au reuşit să obţină sprijinul majorităţii în comisia AGRI.

Noile reguli privind protecţia mediului, care impun ca 30% din bugetele naţionale pentru plăţi directe să fie condiţionate de respectarea măsurilor obligatorii de 'înverzire', ar trebui să fie mai flexibile, consideră eurodeputaţii. Cele trei măsuri cheie - diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor şi a unei centuri de iarbă, precum şi crearea unor 'zone ecologice' - vor rămâne, dar cu unele excepţii, în funcţie de mărimea fermei. Fermele de sub zece hectare de teren arabil ar trebui scutite, iar cele de zece până la 30 de hectare ar trebui să beneficieze de o relaxare a acestora, se menţionează într-un amendament.

Fermele care fac parte din programe naţionale sau regionale de protecţie a mediului ar urma să fie scutite de la măsurile de 'Înverzire', cu condiţia ca măsurile pe care le aplică să aibă un impact măcar echivalent cu cel pe care l-ar avea cele impuse de aceasta.

'Am reuşit să aducem 'înverzirea' în primul pilon al PAC, ceea ce o face accesibilă pentru orice fermier din UE, nu doar pentru cei din ţările care îşi pot permite să o finanţeze prin programe de dezvoltare rurală. 'Înverzirea' face obiectul reglementărilor UE, iar acum este nevoie să fie finanţată cu adevărat din bani europeni', a spus Capoulas Santos.

Instrumentele pentru managementul riscului ar trebui finanţate de la bugetul programelor de dezvoltare rurală, nu din cel al plăţilor directe, cum este în prezent, au decis eurodeputaţii, care au susţinut propunerea CE în acest sens. De asemenea, ei fac apel la CE să realizeze o evaluare a instrumentelor privind managementul riscului şi să înainteze o propunere legislativă în acest sens, dacă va fi necesară.

De asemenea, eurodeputaţii au decis că, pentru a-i dota mai bine pe fermieri pentru a face faţă volatilităţii pieţei, dar şi pentru a le întări poziţia pentru negocierea preţurilor, organizaţiile de producători ar trebui să primească mai multe prerogative şi să poată utiliza noi instrumente. Organizaţiilor de fermieri ar trebui să li se permită să utilizeze instrumente de prevenire a crizei şi de management al crizei.

'Ideea că fermierii ar trebui să se organizeze mai bine nu trebuie să se traducă în carteluri, ci ar trebui să permită reducerea dependenţei lor economice şi să le garanteze un standard decent de viaţă. Stabilirea de proceduri puternice pentru organizaţiile din toate sectoarele, cu o libertate mai mare de mişcare decât cea propusă original de CE, reprezintă o cale potrivită de a realiza acest scop', a declarat Michel Dantin, din grupul PPE, raportor pentru reglementările privind piaţa comună.

De asemenea, Comisia AGRI a adoptat mai multe măsuri menite să înlăture birocraţia pentru fermieri şi să se asigure că penalităţile sunt proporţionale cu neregulile depistate. 'Acesta este laitmotivul noului sistem de mecanisme de control şi penalităţi. Dar principiul proporţionalităţii ar trebui să se aplice nu numai în caz de infringement, ci şi în caz de întârzieri', a afirmat Giovanni La Via, din grupul PPE, raportor pentru reglementările privind finanţarea, managementul şi monitorizarea cheltuirii banilor UE.

'De asemenea, trebuie să reducem timpul pe care fermierii îl consumă cu birocraţia. În acest scop, statele membre ar trebui să aibă opţiunea de a crea o aplicaţie de ajutor care să rămână valabilă mai mulţi ani, pentru ca fermierii să nu trebuiască să se înregistreze de fiecare dată când există modificări. În plus, dacă banii alocaţi pentru dezvoltare rurală nu sunt cheltuiţi în întregime, suma rămasă ar trebui să rămână la bugetul naţional şi nu să se întoarcă la Bruxelles', a adăugat el.

Statele membre ar putea introduce un sistem transparent de alertă, care ar trimite un avertisment iniţial unui beneficiar care a încălcat regulile pentru prima dată, informându-l că trebuie să remedieze deficienţa. Avertismentul ar trebui să fie urmat de controale care să se asigure că deficienţa a fost remediată. Dacă s-a realizat acest lucru, atunci plăţile nu ar trebui reduse decât dacă încălcarea reprezintă un risc direct la adresa sănătăţii umane sau animale, apreciază parlamentarii europeni.

Nu în ultimul rând Comisia AGRI a respins o propunere a executivului comunitar de a face publice numele şi localităţile de provenienţă ale celor care beneficiază de plăţi de directe sau de bani din programele de dezvoltare rurală. Eurodeputaţii şi-au exprimat în mai multe rânduri în trecut preocuparea că o asemenea transparenţă extinsă ar încălca dreptul la viaţa privată şi a ar fi respinsă de Curtea Europeană de Justiţie.

Votul plenului PE privind amendamentele adoptate de Comisia AGRI ar urma să aibă loc în martie, la Strasbourg. Acesta depinde însă de rezultatele negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020, care vor face obiectul Consiliului European de la 7-8 februarie.

Sursa AGERPRES


Vizualizari 1897
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti