Complexul Razim-Sinoe este singura zonă din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării unde pescuitul cu năvoadele este permis în această perioadă, potrivit unei decizii a guvernatorului Rezervaţiei, Lucian Simion. Pescuitul cu năvoadele a fost interzis în urmă cu o lună în perimetrul Deltei Dunării, din cauza cotelor mici ale Dunării, în condiţiile în care această unealtă putea fi utilizată legal de la 1 septembrie.

”Cele două asociaţii de pescari au solicitat amânarea cu o lună a deschiderii pescuitului cu năvoadele în Delta Dunării, cu excepţia complexului Razim-Sinoe. Cererea este justificată având în vedere nivelul scăzut al fluviului", a declarat guvernatorul Simion.

A fost publicată prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa madr.ro

 PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 PLANUL STRATEGIC NAȚIONAL MULTIANUAL PRIVIND ACVACULTURA 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND SECTORUL PESCĂRESC - versiune oficială 1 - feb.2015

Comisia Europeană și-a exprimat satisfacția cu privire la votul Parlamentului European cu privire la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), pentru perioada 2014 – 2020. Acest vot reprezintă o etapă esențială pentru realizarea unui acord politic până la sfârșitul anului, ceea ce ar permite ca fondul să fie operațional începând cu luna ianuarie 2014.

Comisia își exprimă satisfacția că Parlamentul European a respins ajutoarele de stat pentru construirea de nave și că au fost stabilite limite clare privind sumele pe care statele membre le pot acorda ca finanțare publică pentru flote.

Comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit, Maria Damanaki, a salutat rezultatul votului: „Sunt mulțumită de rezultatul general al votului. În particular, îmi exprim satisfacția cu privire la decizia de a respinge cheltuirea banilor contribuabililor UE pe construirea de nave de pescuit noi și de a limita fondurile pe care statele membre le pot cheltui cu flotele de pescuit. Aceasta va permite FEPAM să fie direcționat către proiecte care promovează un viitor sustenabil pentru industria pescuitului și pentru comunitățile din zonele de coastă. De asemenea, îmi exprim satisfacția că Parlamentul a decis că toate părțile interesate ar trebui să poată beneficia de sprijin care să contribuie la participarea lor în consiliile consultative”.

FEPAM va sprijini punerea în aplicare a recent adoptatei reforme a PCP, în particular refacerea stocurilor de pește, reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin și eliminarea progresivă a practicilor de aruncare în mare a capturilor, care generează risipă. Fondul va investi mai mult în pescuitul la scară mică și în acvacultură ca surse de creștere în viitor și va sprijini îmbunătățirea colectării datelor referitoare la pescuit, pentru a permite adoptarea deciziilor pe baza unor dovezi solide. Fondul va crește, de asemenea, sprijinul UE pentru programele de control în domeniul pescuitului, pentru a crea condițiile necesare ca normele privind pescuitul responsabil și sustenabil să fie respectate.

FEPAM va cofinanța proiecte împreună cu surse de finanțare naționale, fiecare stat membru primind o parte din bugetul total. Statele membre vor elabora un program operațional, precizând modul în care intenționează să cheltuiască banii astfel alocați și, după ce va fi aprobat de Comisie, autoritățile naționale vor decide care sunt proiectele pe care doresc să le sprijine.

România s-ar putea confrunta cu falimente ale fermelor de sturioni pentru că aceasta este o afacere care aduce încasări peste 10 ani, iar prețul la care proprietarii speră să vândă kilogramul de caviar sunt mai mari decât pe piața internațională, a declarat Gheorghe Ștefan, președintele Patronatului Peștelui din România.

'Fermele care au investit în sturioni trebuie să fie foarte atente pentru că ei cresc un pește care îți dă produsul după 10 ani. 10 ani să ai un business în care dai furaje, plătești salarii și toate costurile și nu ai nimic...De asta toate fermele din Vestul Europei pe care eu le-am văzut erau proprietatea băncilor pentru că toți proprietarii au dat faliment. Nu au rezistat cei 10 ani să obțină prima producție și astfel băncile nu au avut încotro și s-au ales cu fermele de sturioni', a spus Gheorghe Ștefan, într-un seminar organizat în cadrul târgului CARNEXPO 2013.

Acesta a precizat că în ultimii 6 ani s-au depus mult mai multe proiecte de înființare de ferme de sturioni decât există în toată Europa de Vest.

'Aici trag un semnal de alarmă. Eu în ultimii 15 ani am participat la toate târgurile de produse din pește, și la Boston în America și la Bruxelles. Dacă acum 10-15 ani era doi mari și lați dealeri de caviar, în ultimii 3 ani au apărut cel puțin 10 din care 8 sunt chinezi și mă uitam pe studiile de fezabilitate ale proiectelor depuse de crescătorii de sturioni pentru înființare de ferme în România. Ei și-au trecut în planul financiar că vor vinde caviarul la fermă cu 1000 de euro. S-o creadă ei! Chinezii vând la târguri cu 150-200 de euro kg de caviar. E clar că vor fi falimente pe capete. Este foarte necesar ca noi să ne unim, să informăm foarte bine pe fiecare fermier și fiecare procesator să știm ce avem de făcut, să nu ne dezvoltăm haotic', a mai spus Gheorghe Ștefan.

Revista de specialitate Industria cărnii.ro organizează Târgul Internațional CARNEXPO 2013 în perioada 23 — 26 octombrie, în incinta complexului expozițional EXPOROM.

CARNEXPO 2013 — cel mai mare târg din sud-estul Europei specializat pe industria cărnii și domeniile conexe acesteia — va reuni sub același pavilion atât companii de prestigiu la nivel internațional, cât și principalii jucători din industria cărnii din România. AGERPRES 

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operațional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marți, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferințe a Comisiei Europene (CE) privind evoluțiile din sectorul laptelui după eliminarea cotelor în 2015.

Ministrul român al agriculturii a reamintit că plățile pe POP au fost deblocate în luna mai și că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.

'CE deja a făcut plățile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile așa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deși există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc și pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective', a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.

El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce privește absorbția de fonduri pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporția este 60% și CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.

'Gradul de contractare depășește 80% și acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere și să cheltuim toți banii și mi-ar face plăcere ca pe Programul Național de Dezvoltare Rurală să avem un succes real și să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deși și acolo există anumite penalități, mai mici sau mai mari, care vin în funcție de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun și sper să putem să evităm astfel de penalități', a mai afirmat Constantin.

Sursa AGERPRES

Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare pentru următoarele măsuri/acţiuni pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit:

- Măsura 1.3 : Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate, având alocată pentru această sesiune suma de 1.000.000 euro;
- Măsura 1.4 : Pescuitul costier la scară mică, având alocată pentru această sesiune suma de 500.000 euro;
- Măsura 2.1 : Acvacultură – Acţiunile 1, 2 şi 3, având alocată pentru această sesiune suma de 60.000.000 euro;
- Măsura 2.3 : Prelucrarea şi comercializarea peştelui, având alocată pentru această sesiune suma de 10.000.000 euro

Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul 8.30-16.30, până la 11 mai 2013. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care vor fi publicate pe site-urile www.madr.ro şi www.ampeste.ro

Se ştie deja că activităţile umane duc la micşorarea peştilor, dar acest lucru îi face mai vulnerabili în faţa prădătorilor şi ameninţă o resursă alimentară crucială pentru specia umană, avertizează cercetătorii, menţionaţi de AFP.

Oamenii de ştiinţă au observat şi studiat deja în ce fel pescuitul industrial, căruia îi cad victime cele mai mari exemplare, şi încălzirea climatică, care scade conţinutul de oxigen din oceane, duc la reducerea dimensiunii medii a peştilor. 

Însă efectele globale şi pe termen lung ale acestui fenomen continuă să fie puţin cunoscute.

O echipă de cercetători australieni şi finlandezi a realizat un model informatic al scăderii dimensiunii progresive a peştilor, în următorii 50 de ani, pentru a vedea care va fi impactul asupra populaţiei a cinci specii de peşti din Oceanul Pacific.

Chiar în condiţiile scăderii cu numai 4% a dimensiunii peştilor, rata mortalităţii legată de prădători ar putea creşte cu până 50%, a fost concluzia la care au ajuns cercetătorii. Acest lucru ar duce şi la scăderea recoltei din plasele pescarilor, avertizează ei în revista 'Biology Letters' a Academiei britanice de Ştiinţe.

'Chiar şi o mică scădere a dimensiunii unei specii de peşti poate avea efecte semnificative asupra mortalităţii lor naturale', arată oamenii de ştiinţă.

Calculele au fost făcute pe cinci specii de peşti prinşi în mod curent de pescadoarele australiene. Potrivit modelelor, masa totală a fiecărei specii ar pierde între 5% şi 35%, cu excepţia speciei 'hoki'. Dacă şi dimensiunea medie a acestor peşti ar scădea, numărul lor ar putea creşte cu 10% dacă s-ar apropia de zonele de coastă pentru a scăpa de prădători.

Cercetătorii arată că, fără îndoială, omul este pe cale să schimbe ecosistemele marine pe întreaga planetă, direct prin pescuit şi indirect din cauza încălzirii climatice. 'Practicile care nesocotesc actualele schimbări riscă să supraestimeze resursele pe termen lung şi să ajungă să le exploateze excesiv', spun autorii studiului.

Sursa: AGERPRES

Miniştrii pescuitului din Uniunea Europeană au semnat joi dimineaţa un acord cu privire la cotele pentru captură în anul 2013, net mai modeste decât propunerile prezentate de comisarul european pentru pescuit Maria Damanaki, care ar fi dorit să reducă semnificativ capturile, transmite AFP.

'Acordul a fost încheiat joi la ora locală 06:49', a anunţat ministrul francez al pescuitului, Frédéric Cuvillier, pe contul său de twitter.
A fost nevoie de două zile şi două nopţi de negocieri pentru a se ajunge la un acord care să mulţumească Parisul, Madridul şi Dublinul, autorităţile din cele trei ţări considerând mult prea 'brutale' propunerile avansate de comisarul european Maria Damanaki.

În funcţie de zonele de pescuit, Damanaki ar fi dorit o reducere de 20% până la 38% a capturilor la peşte undiţar, cu 20% până la 35% pentru morun, de 32% pentru merluciu, 20% până la 55% pentru eglefin, 20% până la 80% pentru limbă-de-mare şi de 20% până la 40% pentru sardine. În ceea ce priveşte creveţii, Damanaki a cerut o reducere de 18% până la 21% a cotelor de pescuit.

La sfârşitul negocierilor s-a convenit ca în zonele de pescuit din Marea Celtică cotele pentru eglefin să fie reduse cu 15% în loc de 55%, cât propunea Comisia. În Golful Gasconiei, cotele pentru creveţi au rămas stabile în condiţiile în care Bruxellesul a solicitat o scădere de 18% în timp cota pentru limbă-de-mare va scădea foarte uşor cu 3,5%.

Cuvillier a precizat că acordul convenit prevede 'creşterea sau stabilizarea cotelor pentru majoritatea stocurilor din Marea Nordului, Marea Mânecii, Golful Gasconiei şi Marea Celtică.

Spania s-a declarat şi ea 'foarte mulţumită, deoarece acordul răspunde tuturor solicitărilor noastre', a subliniat ministrul spaniol al agriculturii, Miguel Arias Canete.

România a reuşit, în cadrul Consiliului AGRIFISH, desfăşurat marţi la Bruxelles, să menţină cotele de pescuit pentru calcan şi şprot din Marea Neagră, deşi Comitetul ştiinţific a recomandat reducerea acestora cu 15%. Astfel, cota de calcan pentru anul viitor comună pentru România şi Bulgaria va fi de 43,5 tone, iar cea de şprot - de 3.422 de tone.

Sursa Agerpres

Transferul de fonduri prin intermediul Programului Operaţional pentru Pescuit pentru România ar putea fi reluat în cel mai scurt timp, după ce autoritatea de audit va trimite la Bruxelles raportul de audit şi control pe anul în curs şi se va efectua o ultimă verificare, a declarat marţi, la Bruxelles, după prima reuniune de lucru a Consiliului AGRIFISH, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu.

'Am avut recent cu Comisia o discuţie şi în urma progreselor înregistrate au spus că în cel mai scurt timp că se va relua transferul de fonduri către România. Se mai aşteaptă raportul de audit şi control pe anul acesta şi după transmiterea lui se va mai face o verificare, un audit scurt, şi sperăm noi ca la începutul anului viitor să se poată transfera primii bani după deblocare', a afirmat Achim Irimescu.

Plăţile pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) au fost întrerupte la 13 ianuarie, după ce autoritatea de audit a semnalat mai multe deficienţe.

'Problemele cele mai mari au vizat nereguli, deşi este cam mult spus, pentru că de exemplu în cazul /reţelei/ Natura 2000 interpretarea autorităţilor naţionale a diferit de cea a Comisiei sau a autorităţii de audit. Pentru că în regulament era o formulă, respectiv proprietarii sunt despăgubiţi pentru 2 ani în 5 ani pentru peştele din acvacultură consumat de păsări. Şi au fost aplicanţi care au cerut într-un an pentru doi ani sau în doi ani pentru doi ani. Aici a fost interpretarea diferită şi noi, la solicitarea autorităţii de audit şi a CE, vom lua înapoi 4 milioane de euro', a precizat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că absorbţia a crescut de la venirea noului guvern, dar că se putea face şi mai mult dacă s-ar fi găsit fonduri pentru cofinanţare.

'Am reuşit să accelerăm absorbţia pe dezvoltare rurală de la 46% la 52%. S-au făcut progrese mari, e adevărat că nu am reuşit să creştem şi mai mult. Practic, în acest an noi puteam să plătim încă 600 de milioane de euro, dar Ministerul Finanţelor nu ne-a asigurat partea de cofinanţare. Mai mult, chiar am găsit în urma discuţiilor cu Comisia o soluţie să folosim din avansurile date de CE pentru a plăti partea de cofinanţare, dar ne-am lovit de procedurile birocratice, greoaie impuse de Ministerul Finanţelor', a mai spus Achim Irimescu.

Sursa AGERPRES

România a reuşit, în cadrul Consiliului AGRIFISH, desfăşurat marţi la Bruxelles, să menţină cotele de pescuit pentru calcan şi şprot la Marea Neagră, deşi Comitetul ştiinţific a recomandat reducerea acestora cu 15%. Astfel, cota de calcan pentru anul viitor comună pentru România şi Bulgaria va fi de 43,5 tone, iar cea de şprot - de 3.422 de tone.

'Deşi Comitetul ştiinţific a recomandat reducerea cotelor în cont cu 15%, în urma negocierilor, Comisia a fost de acord să menţinem cota şi la şprot, şi la calcan, respectiv 43,5 de tone la calcan şi 3.422 de tone la şprot', a declarat pentru Agerpres secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, care a participat la reuniunea miniştrilor agriculturii şi pescuitului din UE (Consiliul AGRIFISH), care a avut ca prim punct pe agendă cotele de pescuit din 2013 pentru calcan şi şprot în apele teritoriale ale statelor UE.

Oficialul român a amintit că la început cota de calcan a fost de 50 de tone, anul trecut de 43 de tone, iar anul acesta - de 43,5 tone. Anul viitor va fi tot de 43,5 tone. Noi am susţinut că avem o flotă mică, că de fapt România şi Bulgaria pescuiesc doar 15% din calcanul din Marea Neagră, restul revenind celorlalte state din zonă, respectiv Turciei şi Ucrainei, care capturează 70% din peştele de la Marea Neagră, a explicat Irimescu. În acest sens, România s-a angajat să implementeze un program de control şi monitorizare foarte strict pentru ca, împreună cu Bulgaria, să reuşească să conserve resurse de calcan la Marea Neagră.

În ceea ce priveşte cota la şprot, comună cu Bulgaria, România a reuşit menţinerea acesteia în ciuda faptului că au crescut capturile şi a existat recomandarea să se reducă TAC-ul (cantitatea totală admisibilă a capturilor) şi cotele.

'România nu a avut ani de zile capturi la şprot, dar am negociat cu Comisia să ne stabilească o cantitate cât mai mare. Anul acesta cota a fost tot de 3.422 tone şi la fel va fi şi la anul', a menţionat Achim Irimescu.

Un alt punct pozitiv al reuniunii este acela că România a reuşit să introducă în reforma de pescuit măsurile tehnice care impun stabilirea ochiului plasei de pescuit astfel încât să nu fie pescuit puietul de peşte, a mai spus secretarul de stat.

Sursa AGERPRES

Întreruperea de plăţi pe Programul Operaţional Pescuit va fi ridicată în luna decembrie, cel târziu ianuarie - februarie 2013, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

'Plăţile au fost întrerupe la data de 13 ianuarie până pe data de 13 iulie a acestui an. Întreruperea plăţilor înseamnă că România poate să plătească de la bugetul de stat către beneficiari acele sume însă CE nu rambursează aceste sume până când nu vor fi reparate deficienţele constatate', a spus Constantin.
Potrivit acestuia, România a plătit, în acest an, nu mai puţin de 58 milioane de euro către beneficiari.

'Deci lucrurile au mers înainte pe acestă zonă de cheltuire a banilor, a celor 230 milioane de euro bani europeni din programul regional operaţional, dar nu am reuşit să recuperăm aceşti bani de la Comisia Europeană pentru că au fost plăţile întrerupe. Pe data de 13 iulie nu s-a trecut în etapa următoare de suspendate a plăţilor, ci s-a prelungit întreruperea acestora până în luna decembrie sau ianuarie a anului viitor. Discuţia de acum a fost o urmare a misiunii de audit care a fost săptămâna trecută în România, între 22 şi 26 octombrie, misiune de audit care, în concluzii, a punctat faptul că au fost remediate mare parte din deficienţele constatate, faptul că am identificat acei beneficiari care au primit în mod necuvenit sume care se ridică la 4,5 milioane euro, urmând în perioada următoare să întreprindem acţiunile pentru recuperarea acestor sume', a spus ministrul Agriculturii.

Ministrul a precizat că dacă raportul, aşa cum va fi scris va fi pozitiv, şi dacă autoritatea de audit din România va confirma existenţa acestor paşi importanţi care s-au făcut în luna decembrie, cel târziu în ianuarie - februarie 2013 întreruperea de plăţi va fi ridicată.

Sursa AGERPRES

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a afirmat, miercuri, la Bruxelles, că speră să obţină ridicarea întreruperii plăţilor la Programul Operaţional de Pescuit, în urma discuţiilor pe care le va avea cu comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki.

'Voi avea o discuţie cu doamna comisar Maria Damanaki pe o problemă sensibilă pentru România, la care m-am angajat încă de la începutul mandatului de ministru să o rezolv. (...) Aşa cum ştiţi, avem întrerupte plăţile din cauza unor deficienţe constatate, încă de la începutul acestui an. (...) Acesta este principalul motiv pentru care sunt astăzi la Bruxelles, mai ales că acum trei săptămâni am avut în România o misiune de audit exact pe programul operaţional de pescuit. Rezultatele sunt foarte bune, s-au constatat progrese importante şi sper ca după discuţia politică de astăzi să putem vorbi cu adevărat de ridicarea acestei penalităţi pe care o are România, şi anume întreruperea plăţilor', a declarat ministrul Agriculturii.

Vizita lui Daniel Constantin la Bruxelles a inclus şi o întâlnire cu comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Sursa AGERPRES