ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Cum sunt monitorizați sturionii de pe cursul Dunării

„Protecția și conservarea biodiversității reprezintă cel mai vast domeniu în care nivelul progresului la nivel european este descurajator. De aceea, începând cu anul 2011 institutul monitorizează sturionii sălbatici din Dunărea de Jos, zona din Uniunea Europeană în care se regăsesc cele mai multe exemplare din această specie.“ Așadar, sturionii, emblematici pentru Marea Neagră și Dunăre, au nevoie în continuare de protecție. Paralel cu măsurile de combatere a cauzelor care determină declinul speciilor de sturioni, se desfășoară o activitate științifică susținută de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Directorul general al INCDPM București, Gyorgy Deak, ne-a vorbit despre tehnica de monitorizare a sturionilor și despre informațiile obținute astfel.

Au existat 29 de specii, dintre care șase endemice Dunării

– De cât timp activează echipa INCDPM Sturgeon Monitoring Team?

– Acesta a fost înființată odată cu implementarea proiectului „Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175“ și are deja o experiență de peste 10 ani în acest domeniu. Echipa este formată din cercetători științifici cu specializări în domeniile biologie, ecologie, ingineria mediului și alte domenii conexe protecției mediului și are ca obiectiv marcarea cu emițătoare ultrasonice a exemplarelor de sturioni capturate și monitorizarea rutelor de migrație, a comportamentului și, nu în ultimul rând, asigurarea protecției lor împotriva acțiunilor de braconaj.

– Câte specii de sturioni există în lume și câte trăiesc în Dunăre?

– În lume existau 29 de specii de sturioni, dintre care șase se regăseau și în cursul Dunării (Acipenser nudiventris – viză, Acipenser sturio – șipul, Acipenser ruthenus – cega, Acipenser stellatus – păstruga, Acipenser gueldenstaedtii – nisetru și Huso huso – morunul). Însă în prezent, pe baza datelor furnizate de către Uniunea Internațională privind Conservarea Naturii (IUCN) și a datelor colectate de către institut, se confirmă prezența a doar patru dintre acestea, Acipenser sturio – șipul și Acipenser nudiventris – viza fiind catalogate ca specii dispărute. Sturionii din bazinul Dunării se împart în două categorii în funcție de tipul de migrațiune. Speciile anadrome realizează migrații din Marea Neagră pentru a se reproduce. Din această categorie fac parte speciile Acipenser stellatus – păstruga, Acipenser gueldenstaedtii – nisetru și Huso huso – morunul. Specii potamodrome sunt cele care realizează migrații lungi pe fluvii sau dintr-un râu în altul. Specia Acipenser ruthenus – cega face parte din această categorie. Astfel, habitatele naturale în care se regăsesc aceste specii sunt situate în Marea Neagră și în Dunăre. Procentul de înmulțire naturală este greu de estimat, dar în ceea ce privește condițiile necesare depunerii icrelor se cunoaște faptul că speciile de sturioni preferă anumite intervale de temperatură și zonele care prezintă gropi adânci ferite de mâlire cu un curent puternic al apei, care asigură oxigenarea embrionilor.

Exemplar morun

– Ce a condus la vulnerabilitatea speciilor de sturioni?

– Cauzele sunt multiple și complexe. Spre exemplu, lucrările de regularizare a fluviului Dunărea în scopul producerii de energie electrică au condus la fragmentarea habitatelor; pescuitul excesiv și irațional practicat în trecut este iarăși o cauză. Pescuitul ilegal sau braconajul a determinat această vulnerabilitate, dar și prezența unor agenți patogeni (bacterii, virusuri) care pot produce mortalitate în rândul alevinilor.

Exemplarele sunt măsurate, cântărite și le sunt prelevate probe ADN din înotătoare

– Ce presupune activitatea de marcare a sturionilor?

– Sturionii sunt capturați de pescari profesioniști verificați și aprobați de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pentru a putea fi asigurat „materialul biologic“. Ulterior, exemplarelor le sunt introduse prin incizie chirugicală de mici dimensiuni emițătoarele ultrasonice în cavitatea abdominală. Incizia este apoi închisă cu fir chirugical resorbabil. Operația chirurgicală se realizează pe suprafața foarte bine dezinfectată cu o soluție pe bază de iod, sub stricta supraveghere a unui medic veterinar. Incizia este acoperită cu adeziv tisular care formează o peliculă în scopul protejării împotriva infecțiilor. Exemplarele sunt măsurate, cântărite și le sunt prelevate probe ADN din înotătoare în scopul analizării lor în laborator. Toate informațiile sunt înscrise într-un proces verbal de capturare-marcare-eliberare, încheiat în dublu exemplar de către inspectorul piscicol. Este metoda cea mai utilizată la nivel mondial, iar specialiștii din cadrul echipei INCDPM Sturgeon Monitoring Team o îmbunătățesc continuu în scopul reducerii la minimum a stresului exemplarelor supuse operației. Procedura de marcare, tehnica de monitorizare și baza de date au fost analizate și avizate de către o echipă de experți externi în cadrul Reuniunii Comitetului de Experți sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, la care a participat și un expert în telemetrie ultrasonică din partea Statelor Unite al Americii.

– Ce informații vă oferă marcajele pe care aceștia le au?

– Emițătoarele ultrasonice utilizate în activitățile institutului au o durată de viață a bateriei de 10 ani și oferă informații despre temperatura apei și adâncimea de înot a exemplarelor. Pe baza sistemelor de monitorizare patentate la OSIM de către specialiștii INCDPM București și a tehnicii utilizate se pot obține informații despre rutele de migrație și habitatele prielnice hrănirii, iernării și chiar reproducerii sturionilor. De asemenea, tehnica folosită oferă informații despre exemplarele care au căzut pradă pescuitului ilegal.


Cel mai mare exemplar eliberat a aparținut speciei Huso huso – morun. Acesta a avut o lungime de 315 cm și o greutate estimată la 200 kg, fiind un exemplar din genul feminin provenit dintr-o acțiune a Poliției Române. Un alt exemplar din aceeași specie, capturat de către pescarii care efectuează pescuit științific, a avut 300 cm și 201 kg.


(D.Z.)

  • Publicat în Pescuit

Cum „funcționează“ un bazin piscicol destinat pescuitului sportive

Începând cu anul 1990, adiacent pisciculturii industriale s-a dezvoltat o ramură profitabilă, și anume gestionarea bălților de pescuit sportiv. Prin concesionarea luciului de apă de la stat, investitorii dornici să încerce o astfel de afacere au avut posibilitatea să dezvolte activitatea specifică și în unele cazuri chiar să realizeze un fel de turism de agrement prin realizarea unei infrastructuri mai complexe în centrul căreia se află bazinul piscicol. Firește că și în cazul acesta, ca de altfel în orice activitate economică, există avantaje și dezavantaje. Pentru a înțelege cum funcționează o astfel de activitate, o să prezentăm ca studiu de caz bazinul piscicol ACVE Dănești 6. Robert Toni Atanasiu este unul dintre asociații care se ocupă de gestionarea bazinului. Acesta spune că activitatea principală a celor care administrează bazinul piscicol nu are nicio legătură cu piscicultura sau cu pescuitul sportiv, dar că pasiunea lor este motorul acestei încercări.

Costurile au fost mari, investițiile nu au fost amortizate

– Care este istoria bălții pe care o gestionați?

– Pentru noi istoria recentă începe undeva în luna februarie a anului 2020, când am preluat administrarea acestui bazin piscicol care face parte dintr-un lanț de opt bazine piscicole situate în Lehliu, județul Călărași. Bazinul piscicol este în concesiune, iar firma care deține concesiunea acestuia are mai mulți asociați. Unul dintre asociați, alături de încă două persoane, administrează practic acest bazin. La preluarea în administrare nu au fost costuri având în vedere cele menționate anterior. Caracteristicile bazinului sunt următoarele: suprafața luciului de apă este de 5,5 h, adâncimea este între 1 și 3 metri, iar speciile de pești cu care balta este populată sunt crap, caras, cten, novac, șalău.

– Care au fost investițiile inițiale și în ce direcții au fost folosite?

– Au fost făcute anumite investiții la preluarea în administrare, în special în amenajare, respectiv dragare și amenajarea malului, consolidarea digului, dar și popularea bazinului. Anul acesta investițiile au fost legate de alimentarea cu energie electrică, populari și sperăm să reușim să amenajăm cei 2 km de drum ce leagă drumul județean DJ 309 de bazinul piscicol. Poate găsim și o variantă pentru asfaltarea drumului județean DJ 309, dar acest aspect nu ține de noi, ci este strâns legat de bugetele aprobate la nivel de Consiliu local. Până în acest moment costurile au fost considerabile, câteva mii de euro. Pe lângă cele enumerate mai sus sunt costurile curente legate de transport, hrana peștilor, eventualele tratamente necesare aplicate acestora, hrana celor doi câini care ne asigură paza și, bineînțeles, salariile persoanelor care se ocupă de acest bazin piscicol.

– Ați reușit să recuperați banii investiți?

– Momentan nu am reușit să amortizăm aceste investiții, costurile de până acum au fost destul de mari și, pentru că dorim să facem în continuare și alte investiții, practic tot ceea ce se încasează din această activitate se reinvestește în lucrări de amenajare și populari. În viitorul apropiat, spre exemplu, dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare. Probabil că în momentul în care vom ajunge la nivelul dorit vor începe să se amortizeze și costurile.

Lipsa producătorilor autohtoni de pește este o problemă

– Ce pierderi economice există într-o astfel de afacere și ce le determină?

– Pierderile sunt generate, în special, de mortalitatea apărută în anumite situații. În cazul nostru, anul acesta am avut pierderi din cauza drumului de acces care a devenit impracticabil în perioadele ploioase.

– Cum asigurați repopularea bazinului piscicol?

– Am dorit să populăm, în special, cu pești de la producătorii din România (LIVNIK FISH TRADE, Doristel, Sisteme integrate de dezvoltare). Costurile sunt destul de mari pentru că, de exemplu, anul acesta bazinul piscicol a fost populat cu 3.000 kg de crap cu o greutate între 1 și 8 kg. Repopulările le facem primăvara și toamna, dar în momentul în care vom ajunge la cantitatea maximă de pește pe care acest bazin o poate suporta, probabil vom rări sau chiar sista aceste repopulări pentru a nu pune în pericol întreaga populație piscicolă. Avem un consultant piscicol și respectăm cu strictețe sfaturile acestuia.

– Din postura de administrator de bazin piscicol, ce probleme ați vrea să semnalați?

– Principala provocare cu care noi ne-am confruntat a fost, în special, lipsa producătorilor autohtoni de pește. Aceștia sunt destul de puțini și au deja o clientelă formată, motiv pentru care le este destul de dificil să livreze pește și celor relativ noi în acest domeniu fără a afecta clienții vechi. Noi am dorit ca populările să fie făcute cu pește de calitate, crescut „ca la carte“.

– Care sunt prețurile pentru o partidă de pescuit și ce condiții trebuie să respecte pescarii?

– Prețurile pentru o partidă de pescuit sunt 80 lei pentru 12 ore sau 110 lei pentru 24 ore. De la jumătatea lunii iunie balta funcționează pe principiul sistemulu catche and release și practic de la această dată se poate reține doar caras și acesta în limita bunului simț. Am luat această decizie după o analiză amănunțită, punând în balanță avantajele și dezavantajele și, în special, faptul că ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie „un partener de afaceri“, nu un bun de consum. Perioada de vârf a acestei activități este aprilie – septembrie.

(D.Z.)


- „Ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie un partener de afaceri, nu un bun de consum.“

- „Momentan nu am reușit să amortizăm investițiile, costurile de până acum fiind destul de mari.“

- „În viitorul apropiat dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare.“


 

  • Publicat în Pescuit

Păstrăvăria Doftana atrage sute de turiști în fiecare weekend

2020 a fost anul care a pus la grea încercare orice antreprenor din România. Unele afaceri au înregistrat mari pierderi, altele au fost închise, însă există și exemple care demonstrează că uneori tot răul poate duce spre bine. Este și cazul Păstrăvăriei Doftana, condusă de Vasile Lupu, care a evoluat într-un mod spectaculos. Cum a fost posibil acest lucru? Ei bine, ca mai toți producătorii locali, Vasile Lupu a încercat să găsească o modalitate de a comercializa marfa pe care o produce și altundeva decât în cadrul târgurilor și expozițiilor. Așa a apărut ideea de a pregăti păstrăvul pe plită și la păstrăvărie, în speranța că cei interesați se vor opri să mănânce un produs proaspăt. Mai întâi au fost aduse câteva mese, iar astăzi a devenit un adevărat popas, care oricum pare prea mic pentru iubitorii de păstrăv. Și, iată cum de la o simplă idee se poate ajunge la crearea unui punct turistic de renume.

De la câteva mese la un spațiu neîncăpător

În urmă cu 10 ani, Vasile Lupu deschidea la Valea Doftanei o păstrăvărie care avea să poarte numele localității. A investit, s-a dezvoltat treptat, a participat la târguri și expoziții și astăzi a ajuns să conducă o afacere prosperă. Drumul nu i-a fost ușor, ba mai mult a fost nevoit să mute bazinele, peștii, practic să o ia de la capăt în altă locație. A reușit și în plus se află în plină dezvoltare. Obiectivul său este ca păstrăvăria situată acum în Lunca Mare să fie și mai mare, iar doritorii să poată inclusiv pescui, nu doar consuma ori cumpăra păstrăv. Însă, momentan, nu voi detalia aceste aspecte, ci aș vrea să vă prezint punctul gastronomic care atrage turiștii ca un magnet.

„Pe noi pandemia ne-a «afectat» într-un mod pozitiv. Am avut inspirația să deschidem acest punct gastronomic, să gătim în fața clienților, iar de la cele câteva mese pe care le-am adus inițial am ajuns să avem acum curtea plină. Sperăm să ne menținem așa, că știți cum este, când ceva merge, trebuie stricat repede. S-a încercat deja acest lucru, dar am trecut cu bine și sperăm că oamenii vor fi în continuare dornici să mănânce produse sănătoase. Pe noi, având un spațiu generos, în aer liber, pandemia nu ne-a afectat. Nu am fost restricționați, județul nostru nu a avut restricții atât de dure“, a declarat Vasile Lupu.

Delicatese cu și din păstrăv pregătite în fața clienților

Pastravaria Doftana

Am mers la Lunca Mare într-o duminică dimineață, iar pregătirile erau în toi. Se aranjau mesele, plitele erau deja încinse, iar păstrăvul viu adus de vizavi, din păstrăvărie, în bazinul din fața magazinului, unde clienții erau așteptați cu fel de fel de produse deja pregătite. Fiecare știa bine ce are de făcut, chiar și copiii soților Lupu, Sabrina și Nicolas, au bine definite sarcinile. Iar clienții au început să apără. Și au apărut și au tot apărut, până la finalul zilei.

„Cel mai bun pește doar aici se găsește, doar aici se gătește și doar aici se servește. Pentru început, clienții aleg un borș adevărat, făcut după o rețetă tradițională, conține legume sănătoase și păstrăvul crescut de noi. Apoi, unul dintre cele mai apreciate preparate este păstrăvul pe plită. Clienții vin, văd păstrăvul viu, apoi îl gătim în fața lor, direct pe plită. Punem doar sare și îl stropim cu un pic de ulei de măsline. La fel de apreciați sunt și cârnații de păstrăv, tot pe plită, dar și fish cheeseburger, un produs pe care noi l-am creat și este foarte apreciat. Conține și celebra cașcavea de Doftana, file de păstrăv și alte câteva ingrediente naturale, rețeta o păstrăm pentru noi. La fel de apreciate sunt și sărmăluțele de păstrăv, în foi de varză, iar vara și în foi de viță. Soacra mea, fiind o bucătăreasă excelentă, o gospodină adevărată, a creat această rețetă. Sunt delicioase cu adevărat. Putem spune că avem o paletă destul de mare de unde clienții pot alege“, a afirmat antreprenorul.

Deliciile păstrăvăriei, și la pachet

Nu doar aceste preparate pe loc atrag sute de persoane în fiecare week-end, ci și voia bună și modul în care sunt tratați. De fapt, toate acestea au condus la succesul de astăzi. Păstrăvăria Doftana este marcă înregistrată, iar unele produse au și atestate de produs tradițional. Cei care vin aici vineri, sâmbătă și duminică, pentru că în aceste zile punctul gastronomic este deschis începând de la prânz, pot cumpăra și produse pentru a le consuma acasă. De la păstrăvul copt și afumat la jar, la fileul de păstrăv, zacusca de păstrăv, caviar ori cârnați.

„Pe noi ne-a consacrat păstrăvul copt la jar și afumat. Nu folosim în pregătirea lui altceva decât sare, chiar în cantitate minimă. Facem o saramură, apoi urmează zvântarea și coacerea. De exemplu, într-o zi îl scoatem din bazin, îl eviscerăm și îl punem la saramură, apoi, după 24 de ore, îl punem la zvântat, după care stă între 6-8 ore la copt și afumat. Procesul este unul lent, de aceea este atât de bun, iar carnea își păstrează gustul adevărat“, a mai completat Vasile Lupu.

Un alt preparat extrem de apreciat este zacusca de păstrăv. Conține file de păstrăv copt la jar și afumat și legume achiziționate de la producătorii locali din județul Prahova. Este fiartă la ceaun, iar gustul te trimite cu adevărat în copilărie.

Caviarul de păstrăv este unul dintre produsele vedetă ale producătorului din Prahova. O dată pe an este recoltat și se servește pe pâine prăjită și unt, șampanie și multă dragoste, după cum spune Vasile Lupu. Am putea spune că este produsul vedetă, iar un borcănel de 100 grame costă 60 lei. Cârnații de păstrăv îi uimesc la fel de mult pe cei care ajung la Lunca Mare, iar cei care vin aici pentru prima dată greu se pot hotărî ce preparat să aleagă.

În atelierul de la Câmpina se pregătesc toate aceste bunătăți, iar în oraș există un magazin de unde doritorii pot achiziționa oricând aceste produse.

Așadar, un punct gastronomic local a pus pe harta turistică satul Lunca Mare din comuna Șotrile, iar datorită numărului mare de turiști veniți din toată țara să mănânce produse sănătoase tinde să devină un punct turistic de interes național.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

ANSVSA: Controale în industria peștelui și recomandări pentru consumatori

Având în vedere creșterea consumului de pește și produse din pescuit, în această perioadă a sărbătoririi Floriilor și Sfintelor Paști, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atenționează asupra riscurilor pentru sănătatea publică, care pot să apară ca urmare a achiziționării de pește și produse din pescuit provenite din surse necunoscute sau din locuri unde nu sunt respectate condițiile minime de igienă și recomandă tuturor consumatorilor să ia în considerare următoarele:

1. În cazul produselor pescărești destinate a fi comercializate vii, atât în cazul "peşte viu" (crap, șalău, scrumbie, somn, păstrăv, etc) cât şi în cazul crustaceelor (homari, creveţi, crab, etc) indiferent de modul lor de expunere (bazine, acvarii cu apă) trebuie să prezinte semne de viabilitate, fiind interzisă comercializarea peștilor care au murit în bazine/containere sau care se găsesc în stare de agonie, prezintă scurgeri sangvinolente, rupturi ale abdomenului, plagi necicatrizate pe suprafețe mari, suprafața pielii discontinuă etc.

2. În cazul produselor pescăreşti proaspete, (peste proaspăt, fileuri proaspete etc) consumatorii trebuie să aibă în vedere că acestea trebuie expuse la o temperatura apropiată de punctul de topire al gheții, respectiv acoperite cu gheață și trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

PĂRȚI EXAMINATE

CATEGORII DE PROSPEŢIME

PERMIS

NEPERMIS

Tegument

Culoare vie, pigment irizat sau opalescent, specifică speciei

Pigmentaţie mată

Mucus tegumentar

Apos, transparent, fără miros strain

Gri/gălbui, mucus opac

Ochi

Convecşi, clari (ieşiţi în afară); pupilă neagră strălucitoare, cornee transparentă

Concavi în centru, pupilă gri, cornee lăptoasă, netransparentă

Branhii

Culoare deschisă, rosiatică, fără prezenta de mucus

Gălbui, mucus lăptos

Interiorul abdomenului, (pentru peştele eviscerat)

Neted, deschis la culoare, oasele greu de desprins de pe carne

Nu stă lipit

Mirosul branhiilor şi al cavităţii abdominale

Fără mirosuri straine

Acru, respingător

Musculatură, carne

Fermă şi elastică suprafaţa netedă, care se desprinde greu de pe oase

Moale(flască), solzii se desprind uşor de pe tegument, suprafaţă mai degrabă ridicată

3. În cazul produselor pescăreşti preparate (fileuri, rondele, trunchiuri de pește etc) trebuie să prezinte culoarea, fermitatea şi mirosul specific din care provin, nefiind admisă expunerea și comercializarea fileurilor, rondelelor sau bucăţilor de peşte care prezintă o culoare a cărnii modificată sau miros modificat (de acru, amoniacal, de putred etc) şi o consistenţă a cărnii moale, flască (la apăsare degetul pătrunde cu uşurinţă în carnea peştelui, amprenta de apăsare rămâne evidentă).

4. În cazul icrelor de peşte neprelucrate, acestea trebuie să aibă un aspect uniform şi o culoare adecvată speciei de peşte de la care au fost obţinute și nu trebuie să prezinte solzi, viscere, corpuri străine, mucegai sau mirosuri şi gusturi străine (de rânced, de acru, putrefacţie, fermentaţie etc), și nici formaţiuni parazitare, urme de murdărie, membrane sau cheaguri de sânge.

5. În cazul produselor pescăreşti congelate (peste intreg congelat, rondele congelate, fileuri congelate etc) destinate comercializării sub formă de brichete sau congelate individual trebuie să aibă un aspect uniform, o culoare specifică iar glazura de gheaţă trebuie să fie uniform repartizată, continuă şi transparentă. După decongelare, produsele trebuie să aibă proprietăţi organoleptice asemănătoare produselor proaspete fără gust, culoare sau miros modificate şi fără să prezinte paraziţi vizibili.

Nu este permisă expunerea şi comercializarea produselor congelate cu acumulări de gheaţă în exces sau cu glazura de gheaţă discontinuă, netransparentă şi cu un aspect murdar.

De asemenea, glazura de gheaţă nu trebuie să prezinte corpuri străine sau acumulări de sânge iar în cazul cărnii de moluşte congelate trebuie evitată formarea bulgărilor de gheaţă şi moluşte cu aspect neuniform.

6. În cazul produsele pescăreşti procesate (peste afumat, peste sarat, fileuri afumate, peste marinat etc) trebuie expuse şi comercializate în condiţiile de umiditate şi temperatură stabilite de producători şi trebuie să prezinte proprietăţi organoleptice specifice tipului de produs. Indiferent de tratamentul aplicat (fierbere, coacere, afumare, sărare etc.) acesta trebuie să acţioneze în toată masa produsului astfel încât să se prevină apariţia unor zone insuficient tratate care ar putea genera contaminarea sau alterarea produsului.

Produsele afumate trebuie să aibă un aspect uniform, culoare specifică (în general nuanţe de galben sau galben auriu), gust şi miros plăcut de afumat, cu suprafaţa zvântată şi curată, fără corpuri străine sau cheaguri de sânge.

Acestea nu trebuie să prezinte rupturi ale pielii sau ale musculaturii în exces sau zone în care procesul de afumare nu a acţionat uniform (musculatura cu aspect de peşte crud).

Este interzisă expunerea şi comercializarea produselor pescăreşti afumate care prezintă mirosuri şi gusturi străine (acru, rânced, acid, amar, de putrefacţie) care au suprafaţa umedă şi lipicioasă sau care prezintă corpuri străine sau rupturi ale pielii şi musculaturii în exces.

În această perioadă ANSVSA, prin medicii veterinari oficiali de la nivelul DSVSA județene monitorizează permanent modul în care se desfășoară activitatea de obținere, transport, depozitare și comercializare a peștelui și produselor din pescuit la nivelul unităților supuse controlului oficial și în special la nivelul municipiului București, unde vor fi efectuate controale la toți operatorii economici care comercializează pește și produse din pescuit, în vederea punerii pe piață a produselor sigure.

Recomandăm consumatorilor ca produsul proaspăt de pescuit să fie achizionat numai din unități specializate care respectă toate normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA – 0800 826 787 –care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza orice nereguli sau suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de igienă stabilite de legislația din domeniul siguranţei alimentelor.

Proiecte sprijinite prin FLAG: Grădinița nr. 1 din Corabia, un model de urmat

Cea mai importantă investiție este în viitor, adică în educația copiilor. Căci viitorul oricărei națiuni depinde de gradul de educație a celor care cresc acum. Dar pentru ca acești copii, viitori adulți, să se dezvolte în bune condiții au nevoie să fie îndrumați de educatori și dascăli, care joacă un rol important alături de familie. Un model ce ar putea fi urmat este o unitate de învățământ din Corabia, județul Olt. Datorită proiectelor sprijinite de FLAG Olt, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din Corabia a reușit să acceseze fonduri pentru a investi în educația copiilor, o parte a proiectului fiind dedicată Grădiniței nr.1 din Corabia.

În toamna anului trecut, după vacanța mai mult sau mai puțin forțată, impusă ca una dintre măsurile de prevenire a infecțiilor cu COVID-19, micuții s-au reîntors într-o grădiniță total schimbată. Surprinși plăcut, micii exploratori au început să descopere misterele din adâncurile apelor. Au început prin a pescui și a învăța despre speciile de pești. Curioși, încântați și dornici să povestească despre minunățiile pe care le au în grădiniță, copiii se străduiesc să-și arate măiestria în arta pescuitului. Unii dintre ei merg mai departe și prepară peștele într-o bucătărie în miniatură, dar utilată complet. Au și chiuvetă! Trebuie să înțeleagă de mici că spălatul – fie că sunt mâinile, peștele etc. – este la fel de important ca acele cuvinte esențiale: „bună ziua“, „mulțumesc“, „te rog“ etc. Aceste cuvinte sunt primele detalii observate de oricine calcă pragul grădiniței cu orar prelungit.

Activități și jocuri de rol, pentru o viață de adult responsabil

Dar, pe lângă minunățiile ce îi atrag ca un magnet, activitățile și jocurile de rol îi învață pe copii inclusiv lucrul în echipă și cum să comunice eficient. Se știe cât de importante sunt acestea având în vedere că, în orice organizație, cel mai important capital este cel uman. Iar atunci când viitorii specialiști, antreprenori sau, de ce nu, chiar îndrumători pentru alte generații sunt formați încă de mici și, apoi, motivați să rămână în țară, putem spera că România va rămâne pe mâini bune și după ce noi nu vom mai fi pe aici... „Prin implementarea proiectului Exploratori în lumea apelor urmărim cunoașterea, dezvoltarea și formarea de deprinderi, abillități și atitudini față de specificul pescăresc local încă de la vârste fragede“, explică Ana-Maria Colac, manager de proiect. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului acvatic, formarea unei atitudini responsabile cu privire la consumul de produse piscicole pentru o alimentație sănătoasă, cunoașterea surselor de poluare a apelor; formarea unei atitudini responsabile pentru ocrotirea mediului înconjurător, a florei și a faunei Dunării, formarea de deprinderi și abilități necesare înțelegerii activității de pescuit, inițierea copiilor de la vârste fragede în meșteșugul pescăritului, promovarea potențialului turistic în zona danubiană Corabia, județul Olt.

Viitorul trebuie construit pe o temelie solidă, rezistentă la „cutremure“

Micii exploratori sunt pasionați nu doar de pescuit, care până la urmă pare a fi un hobby..., ci și de construit. Căci extrem de atrăgătoare sunt și piesele ce îi ajută să construiască de la mici vaporașe până la castele, precum și jocurile de puzzle care au rolul de a le stimula inteligența și creativitatea. „Cel mai mult le place să se joace, evident, și de aceea avem multe activități care să-i atragă și să îi țină curioși, să nu se plictisească“, spune Emilia-Maria Milea, educator în cadrul Grădiniței cu program prelungit nr. 1, Corabia.

Pentru antreprenorii de mâine este foarte important că învață de la 3-4 ani să folosească și... casa de marcat. Chiar dacă sunt prea mici pentru a înțelege noțiunea de evaziune fiscală, faptul că trebuie să dea bon fiscal celor care cumpără îi învață să fie corecți. Un astfel de proiect ar putea fi un model de urmat și pentru alte instituții de învățământ preșcolar, elementul declanșator al unui proiect de acest tip fiind derivat din curiozitatea copiilor, dornici să învețe lucruri noi. În acest caz, proiectul se justifică prin curiozitatea copiilor fascinați de lumea apelor și a animalelor subacvatice, micuții dorind să cunoască totul despre aceste viețuitoare: modul de viață, hrana și importanța lor pentru om. „Astfel, am creat situații de învățare relevante, care să le ofere posibilitatea de a explora și de a înțelege întreaga lume subacvatică în toată complexitatea sa. În cadrul activităților propuse, ne dorim să formăm la copii, începând de la vârsta de 3 ani, comportamente, atitudini, aptitudini, dezirabile la preșcolari, cu ajutorul jocurilor, povestirilor, convorbirilor, dialogurilor etc. și prin organizarea adecvată a ambientului educativ, pentru rezultate cât mai optime”, se arată în proiectul care a făcut posibile toate acestea.

De ce pescuit?

Pescuitul este una dintre cele mai vechi ocupații și, în prezent, reprezintă o activitate economică destul de importantă desfășurată în principal în comunitățile predominant rurale. Dincolo de nivelul local al acestei activități de bază, pescuitul este o activitate economică importantă, cu valențe comerciale. Datorită specificității zonale, una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor a fost pescuitul care, și în acest moment, se mai practică prin metode tradiționale. De aceea, este necesar să se acorde o atenție sporită activității de pescuit, să fie făcută cunoscută și promovată în educația copiilor de la vârste cât mai fragede. Prin acest proiect se mai urmărește și aducerea la un loc a copiilor, părinților, cadrelor didactice și a profesioniștilor din domeniul pescuitului și acvaculturii pentru a-i ajuta pe preșcolari să dobândească informații utile și interesante despre acest sector și despre impactul activităților acestuia asupra comunității locale. Mai mult, scopul proiectului este de a forma la copii atitudini responsabile față de mediul în care trăiesc – Lunca Dunării, Zona Corabia. De asemenea, participanții la proiect vor conștientiza că, pentru a trăi sănătos, trebuie să dezvolte o atitudine responsabilă cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase și să se gândească la modul în care vor aplica în viitor aceste cunoștințe noi. Aceștia trebuie să cunoască beneficiile produselor piscicole durabile pentru o viață sănătoasă. „Punându-i în contact cu lumea pescarilor din zona Corabia, avem speranța că, peste ani, își vor alege și practica această meserie și vor fi pioni principali ai unei viitoare dezvoltări economice-zonale durabile. Considerăm necesară formarea la copii încă de la vârste fragede a unor comportamente și atitudini față de turism, de promovare a acestuia, precum și a potențialului zonei noastre danubiene, utile activității economice și turistice viitoare a orașului. Dacă cei mici vor învăța să admire frumusețile apelor, susurul Dunării, ei vor deveni prietenii și protectorii naturii, precum și mari admiratori ai acestora, manifestând nemărginită afecțiune față de ele”, se mai arată în justificarea proiectului sprijinit de FLAG Corabia. 

Indirect, proiectul se adresează întregii comunități

Grupul țintă al proiectului este format din 40 de preșcolari care, la sfârșitul proiectului, vor deprinde, cunoaște, promova și valorifica specificul pescăresc local și tradițiile pescărești locale. Grupul țintă indirect este format și din părinții preșcolarilor și comunitatea locală. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin proiect a fost nevoie de anumite dotări, dintre care amintim: săli de grupă (table interactive, laptopuri, covoare, birouri și scaune, mobilier sală de grupă, dulapuri, dulapuri cu pătuțuri stivuibile, ustensile pentru colorat, pictat, modelat, lipit, microscoape, secțiuni și mulaje pește, panouri luminoase), săli pentru desfășurarea jocurilor educative (covor, tablă magnetică, covor educativ, decoruri motricitate, fotolii copii, corpuri mobilă și bibliotecă, diverse jocuri de puzzle ce reconstituie lumea acvatică, jocuri de construcție de diverse forme, cărți de povești și atlase, piese mozaic diverse forme, cutii depozitare, jocuri de pescuit, glob pământesc, nisip kinetic, tăvi pentru explorare, măsuțe de joacă cu apă și nisip), un hol (vestiare și panouri de plută pentru afișarea activităților desfășurate în cadrul proiectului), o bucătărie dotată cu aragaz, grill electric, două hote, ustensile de bucătărie, vase pentru prepararea preparatelor din pește, o curte grădiniță cu aparate specifice (complexuri de joacă din lemn pentru copii), binocluri și telescoape etc.

Cum a apărut Corabia...

Înființarea orașului Corabia s-a datorat unor necesități strict economice, potrivit site-ului corabia.ro. Chiar în primul demers oficial făcut în această direcție (petiția celor 37 de comercianți din Caracal, din 24 iunie/6 iulie 1859, adresată domnitorului) se susținea că realizarea acestui proiect avea la bază dificultățile întâmpinate de comerțul districtului, cauzate de îngrădirile exercitate de unul dintre marii proprietari funciari ai județului, Gh. Bibescu, proprietar al schelei de la Islaz, acolo unde produsele agricole erau îmbarcate pe vasele care circulau pe Dunăre. Petiționarii propuneau poziția mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a Mănăstirii Bistrița, și cereau aprobarea de a se forma în acel lor un oraș liber, cu port, unde să se răscumpere 1.000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case. La propunerea petiţionarilor, ca viitorul oraş să poarte numele de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii a răspuns cu o contra-propunere de o adâncă semnificaţie patriotică: Se aprobă, cu denumirea însă de Mircea, în memoria unui domnitor de a cărui faptă istoria română este plină. Iar numele nostru îl vom da cu plăcere cînd evenimentele ne va da prilejul de a dovedi simţul nostru de român şi de conştiinţa virtuţilor româneşti. După îndelungi demersuri visul comercianţilor romăneţeni se împlineşte în anul 1871, când Principele Carol promulga Legea fondării oraşului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie, după ce a trecut prin cele două camere: pe 9 noiembrie a fost votată în Adunarea Deputaţilor, iar în Senat pe 23 a aceleiaşi luni. Legea acorda o suprafaţă de 500 de pogoane, împărţite în trei secţiuni, şi care urmau să fie vândute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nicio plată. De asemenea, statul îşi rezerva pe malul Dunării o întindere de 40 stânjeni în lăţime pentru construirea cheiurilor şi a celorlalte anexe ale viitorului port.

Simona-Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

A început prohibiția generală la pescuit pentru anul 2021

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a anunțat că, de vineri, 9 aprilie, începe prohibiția generală la pescuit pentru anul 2021.

Într-un comunicat, ARBDD arată: „Prin Ordinul de prohibiție 2021, se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin.

Menționăm că în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum două setci în perioada 22 aprilie – 1 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei Delta Dunării. Ordinul nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/19.03.2021.”

 

  • Publicat în Pescuit

Sănătatea peștilor de cultură în sistemele de acvacultură din bazinul Prutului

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV), în parteneriat cu Institutul de Zoologie din Chișinău, Republica Moldova a demarat proiectul transfrontalier cu titlul „Team up for healthy fish in aquaculture systems of the Prut river basin (TeamUp HealthyFish)“. Îmbunătățirea stării de sănătate a peștilor de cultură și consolidarea capacității de cercetare pentru asigurarea unei producții mai eficiente în sistemele de acvacultură din bazinul râului Prut reprezintă scopul principal al acestui proiect.

Cercetătorii de la USAMV Iași și cei de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe din Chișinău au avut deja o întâlnire online de lansare a proiectului, în ultimele zile ale lunii decembrie 2020. „Printre obiectivele pe care ni le-am propus în cadrul acestei colaborări transfrontaliere amintesc orientarea cercetărilor privind combaterea bolilor peștilor în sistemele de acvacultură din bazinul hidrografic Prut către preocupările și nevoile crescătorilor de pești. Vom dezvolta metode ecologice de terapie și combatere a bolilor din  focarele existente în populațiile de pești crescuți extensiv. De asemenea, urmărim aprofundarea cunoștințelor și transferul acestora studenților, cercetătorilor, medicilor veterinari, biologilor și  fermierilor care se ocupă de creșterea peștilor, cu scopul economic de a preveni, diagnostica rapid și trata bolile la pești, prin aplicarea practicilor unor metode prin care să asigurăm o dezvoltare durabilă a resurselor piscicole, cu o diversitate ihtiofaunistică sănătoasă, crescută într-un mediu sănătos“, a precizat prof. univ. dr. Liviu Miron, prorector responsabil cu cercetarea științifică și relațiile internaționale la USAMV Iași.

cercetare piscicultura Iasi

Directorul Institutului de Zoologie, ca reprezentant al coordonatorului de proiect și manager administrativ, doamna dr. biol. habilitat Laurenția Ungureanu, a prezentat în cadrul întrunirii online scopul și obiectivele proiectului, echipa proiectului, menționând importanța majoră a acestuia în ameliorarea situației privind diagnoza ecologică a acvatoriilor din bazinul râului Prut în care sunt amenajări piscicole pentru creșterea unor specii de ciprinide în sistem extensiv sau semiintensiv, necesitatea creării unei baze de date privind bolile peștilor din bazinul râului Prut – probleme majore pentru sistemele de acvacultură atât din Republica Moldova cât și din România.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Rompescaris din Podu Iloaiei produce în jur 1.000 de tone de peşte pe an

Rompescaris este o afacere locală de familie ce produce şi comercializează peşte şi puiet începând din anul 1999 şi cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de cca 400 de hectare de luciu de apă în Podu Iloaiei, din judeţul Iaşi. Producţia de peşte a ajuns să fie de 1.000 de tone pe an, cu puncte de desfacere în marile lanţuri de hipermarketuri din Iaşi şi în întreaga ţară.

Ciprinide şi ciprinide asiatice

„Putem garanta astfel calitatea produselor pe care le vindem prin faptul că suntem atât producătorii cât şi distrituitorii peştelui nostru“, ne spune Andrei Gorban, inginerul care se ocupă de întreaga fermă piscicolă. „Am ales acest domeniu pentru că vreau să contribui la alimentaţia sănătoasă a oamenilor. În ultima vreme este o tendinţă în rândul românilor de a mânca sănătos, de a mânca hrană de calitate şi peştele este unul dintre alimentele care conţine toate elementele de bază pentru o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă. Se foloseşte şi pentru tratarea anumitor boli, iar eu am vrut să ştiu că pot contribui într-un fel sau altul spre binele românilor, pentru că toată ţara mănâncă din această fermă. Aceasta are aproximativ 400 ha de luciu de apă şi producem aproximativ 1.000 de tone de peşte pe an, începând cu peşte vara I, vara a II-a şi peşte marfă. Pepiniera noastră are un număr de 9 bazine şi cumulează un total de 6,8 ha. Pot să spun că este ca o creşă a fermei, în primăvară populăm cu larve şi puiet predezvoltat, iar în toamnă avem puietul de vara I care în trei ani se va face peşte marfă. Creştem în principal ciprinide şi ciprinide asiatice care sunt furajate cu starter şi cu furaj tip granulat. Avem un magazin propriu în Iaşi, în Botoşani şi în lanţurile de hipermarketuri din întreaga ţară (Carrefour, Cora, Auchan)“, mai spune acesta.

Produse exclusiv în zona de est a ţării

Ferma de acvacultură cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare de luciu de apă. „Pentru o bună creştere a puietului monitorizăm foarte bine calitatea apei, temperatura, oxigenul, gradul de zooplancton şi fitoplancton pentru a avea un randament cât mai bun. Rompescaris vă oferă un peşte proaspăt şi sănătos, cu un conţinut nutritiv extrem de bogat şi un gust deosebit. „Crapul şi novacul de Podu Iloaiei“ sunt produse cunoscute de către toţi consumatorii de peşte avizaţi, în special datorită gustului cu adevărat distinct şi a calităţii cărnii peştelui nostru. Ferma noastră produce şi distribuie săptămânal peşte proaspăt din speciile: crap, novac, caras, somn şi şalău. Peştele este hrănit numai cu ingrediente ce nu conţin conservanţi sau stimulatori de creştere, atent selecţionate pentru a-i oferi o alimentaţie sănătoasă şi completă. Acestea sunt produse exclusiv în zona de est a ţării noastre, încurajând astfel dezvoltarea economică a regiunii Moldovei“, încheie tânărul Andrei Gorban.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

80 de ani de Cercetări Piscicole în România (I.C.P.R.)

Data de 20 noiembrie 2020 a marcat împlinirea a 80 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Piscicole al României (I.C.P.R.).

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet fiind moștenitoarea și continuatoarea activității institutului (la desființarea institutului, în anul 1974, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet a preluat programul de cercetare, personalul, biblioteca și o parte din dotarea acestuia) ar fi trebuit să organizeze o amplă manifestare pentru această importantă aniversare.

Din nefericire, situația actuală gravă în care se află țara noastră și întreaga lume, în această perioadă, au făcut imposibil un astfel de demers. Totuși, acum, aici, în câteva cuvinte, aducem un omagiu zecilor de conducători și cercetători ai Institutului de Cercetări Piscicole al României și ai instituțiilor care i-au succedat, pe parcursul a 80 de ani, aceștia având o contribuție hotărâtoare la dezvoltarea sectorului de producție piscicolă în România.

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Pescuit

Agricultura, silvicultura și pescuitul în Japonia

Agricultura, silvicultura și pescuitul constituie sectorul primar al industriei economiei japoneze împreună cu industria minieră japoneză, dar împreună reprezintă doar 1,3% din produsul național brut. Doar 20% din pământul Japoniei este potrivit pentru cultivare, iar economia agricolă este puternic subvenționată.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au dominat economia japoneză până în anii ’40, dar ulterior au scăzut în importanță. La sfârșitul secolului al XIX-lea (perioada Meiji), aceste sectoare reprezentau peste 80% din ocuparea forței de muncă. Ocuparea forței de muncă în agricultură a scăzut în perioada dinainte de război, dar sectorul a fost în continuare cel mai mare angajator (aproximativ 50% din forța de muncă) până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost scăzut în continuare la 23,5% în 1965, 11,9% în 1977 și la 7,2% în 1988.

Importanța agriculturii în economia națională a continuat ulterior declinul rapid, ponderea producției agricole nete în PNB reducându-se definitiv între 1975 și 1989 de la 4,1% la 3% la sfârșitul anilor ’80. 85,5% din fermierii japonezi au fost, de asemenea, angajați în ocupații în afara agriculturii, iar majoritatea acestor fermieri cu timp parțial și-au câștigat cea mai mare parte a veniturilor din activități nonagricole.

Boom-ul economic al Japoniei, care a început în anii 1950, i-a lăsat pe fermieri mult în urmă atât în ​​domeniul veniturilor, cât și al tehnologiei agricole. Aceștia au fost atrași de politica de control alimentar a guvernului, în baza căreia prețurile ridicate ale orezului erau garantate, iar fermierii au fost încurajați să crească producția oricărei culturi la alegere.

Fermierii au devenit producători în masă de orez, transformând chiar și propriile grădini vegetale în câmpuri de orez. Producția lor s-a umflat la peste 14 milioane de tone metrice la sfârșitul anilor 1960, rezultat direct al unei suprafețe cultivate mai mari și al unui randament crescut pe unitate de suprafață datorită tehnicilor de cultivare îmbunătățite.

S-au dezvoltat trei tipuri de gospodării agricole: cele care se ocupă exclusiv de agricultură (14,5% din cele 4,2 milioane de gospodării agricole din 1988, de la 21,5% în 1965); cele care obțin mai mult de jumătate din veniturile lor din fermă (14,2% în scădere de la 36,7% în 1965) și cele care se ocupă în principal de alte locuri de muncă decât cele agricole (71,3%, în creștere față de 41,8% în 1965).

Pe măsură ce tot mai multe familii de ferme s-au îndreptat către activități neexploatatoare, populația fermelor a scăzut de la 4,9 milioane în 1975 la 4,8 milioane în 1988.

Rata de scădere a încetinit la sfârșitul anilor ’70 și ’80, dar vârsta medie a fermierilor a crescut la 51 de ani până în 1980, cu douăsprezece ani mai mare decât angajatul mediu industrial.

Și astăzi femeile agricultori sunt peste numărul fermierilor de sex masculin. Datele guvernamentale din 2011 au arătat că femeile erau mai mult de trei sferturi din totalul celor care se ocupau cu agricultura.

George Scripcariu

  • Publicat în Magazin

Caracteristicile celor mai comune specii din piscicultura autohtonă

La sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, amenajările piscicole sunt pregătite pentru noul sezon prin repopularea bazinelor, în funcție de specificul fiecărei amenajări. În rândurile următoare, cu sprijinul Stațiunii de Dezvoltare și Cercetare pentru Piscicultură Nucet, prezentăm caracteristicile celor mai comune specii de pești din piscicultura românească.

Sturionii au viață lungă, atingând chiar și vârsta de peste 50 de ani. Pot crește până la 4 metri lungime și cântăresc peste 200 kg. Se hrănesc cu organisme de origine animală, de exemplu zooplancton, viermi, crustacee și moluște. Indivizii mai mari se pot hrăni și cu pește, dar doar câteva specii sunt considerate prădătoare. Maturizarea sexuală a sturionilor este foarte lentă în comparație cu peștele teleost modern. Femelele sunt apte de reproducere începând cu vârsta de 15-20 de ani, iar masculii de la vârsta de 12-18 ani. Reproducerea are loc în acea porțiune a râului unde apa este adâncă, curentul este suficient de puternic pentru a împiedica așezarea particulelor suspendate, iar fundul este acoperit cu pietre sau pietrișuri. Mărimea ouălor variază în funcție de specie, dar, în general, ouăle au diametrul de 2-4 mm, sunt foarte lipicioase și prezintă numeroase micropile.

Știuca (Esox lucius) trăiește în toate apele calme și circulante în care se găsesc și ciprinide (numele unei familii taxonomice de pești, numită și „familia crapului“, care cuprinde cca. 2.500 de specii de peștii). Știucile trăiesc la suprafață, în ape calme, puțin adânci și ierboase, unde se pot ascunde printre plante, în special printre stuf. Acestea depun icrele în vegetație la începutul primăverii, la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie sau chiar de la sfârșitul lunii februarie până la sfârșitul lunii mai, imediat ce zăpada și gheața se topesc și apa începe să se încălzească. Știucile sunt pești sedentari care se dezvoltă acolo unde trăiesc.

Somnul (Silurus glanis) este un carnivor feroce care se hrănește cu pește, amfibieni și animale mici acvatice. Creșterea lui este rapidă în sezonul de vară, atingând până la 100 g la sfârșitul primului an și 1 kg până la sfârșitul celui de-al doilea an de viață. Tipic pentru peștii prădători, somnul poate trăi mulți ani, atingând o lungime de 2 metri și cântărind peste 30 kg.

Șalăul (Stizostedion lucioperca) este un pește tipic care preferă apele calde și calme (nu trăiește în ape reofile). Această specie preferă fundurile apelor nisipoase sau nisipoase-noroioase mai degrabă decât cele cu noroi-lut. Șalăul depune icre primăvara la scurt timp după biban, când temperatura apei ajunge la 12 grade Celsius până la 16 grade Celsius. Acest lucru se întâmplă, în general, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai. Pentru depunerea icrelor alege apa cu o adâncime de cel puțin 1 m adâncime, cu nisip sau pietriș. Ouăle, cu un diametru de 1,0-1,5 mm, sunt depuse pe vegetație și eclozează după 8 până la 10 zile, la o temperatură de 11 grade Celsius până la 14 grade Celsius.

Linul (Tinca tinca) este un pește de apă dulce care preferă apele statice, cu fund de pământ. Această specie se hrănește cu plante, diferite specii de moluște, insecte, crustacee, viermi. Linul atinge maturitatea sexuală la vârsta de 3-4 ani, iar reproducerea are loc mai târziu decât în cazul altor ciprinide, atunci când temperatura apei atinge 22-25 grade Celsius. O femelă poate depune până la 300.000 de icre. Acestea aderă la vegetație, iar diametrul lor variază de la 1,0 la 1,2 mm. Timpul de incubație este de 3-7 zile.

Laura ZMARANDA

Precizări ANSVSA referitoare la recoltarea midiilor din Marea Neagră

Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații cu privire la interzicerea recoltării de midii din Marea Neagră, ANSVSA face următoarele precizări:

Clasificarea zonelor de unde se recoltează midiile, în vederea comercializării, se face la solicitarea părților interesate, reprezentate de Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, asociații de pescari, companii pescărești etc.

Prima solicitare din partea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, a fost transmisă către ANSVSA în luna iulie 2019. Urmarea acestei solicitări, ANSVSA a întocmit un Proiect de acord de colaborare, atât cu această instituție, cât și cu  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administrația Națională Apele Române și Ministerul Educației și Cercetării, acord necesar în vederea elaborării unui studiu sanitar, care stă la baza clasificării zonelor de recoltare a midiilor.

Demersurile întreprinse de ANSVSA către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administrația Națională Apele Române și Ministerul Educației și Cercetării pentru a se pronunța asupra acestui acord, până în prezent nu au primit un răspuns oficial.

Implicarea celorlalte autorități este esențială, deoarece acestea au competența să  comunice zonele delimitate de unde se va realiza recoltarea moluștelor, sursele de poluare și impactul pe care îl au sursele de poluare. În conformitate cu cerințele legislative, recoltarea moluștelor bivalve vii este permisă doar din zone a căror situare şi limite sunt fixe, clasificate în clasele A, B, sau C, clase ce indică nivelul de contaminare fecală.

ANSVSA, autoritatea competentă pentru clasificarea zonelor de recoltare a moluștelor bivalve vii, după primirea tuturor datelor necesare, va proceda la clasificarea respectivelor zone.

Sursa: ansvsa.ro

Cota de pescuit la calcan a României crește la 75 tone/an

În perioada 4-8 noiembrie 2019 s-a desfășurat la Atena, Grecia, cea de a 43-a Sesiune Anuală a Comisiei Generale pentru Pescuit în Mediterană și Marea Neagră (GFCM). Delegația României a fost condusă de Nicolae Dimulescu, președintele Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură. La aceasta Sesiune au participat 18 state membre GFCM, două state cooperante (Georgia și Ucraina, care nu sunt membre GFCM) și ca observatori - Arabia Saudită, Bosnia-Hertegovina, Federația Rusă și Palestina. Uniunea Europeană este membră cu drepturi depline și a fost reprezentată de delegația Comisiei Europene condusă de Valerie Laine și de delegația Consiliului Uniunii Europene. Programul Sesiunii a constat în analiza activității GFCM în perioada 2018-2019 și stabilirea și aprobarea Programului de activitate pentru perioada 2019-2021.

Un aspect important de interes direct pentru Romania în această sesiune a fost stabilirea cotelor de pescuit pentru calcan la Marea Neagră pentru perioada 2020-2022. După propunerile înaintate de Grupul de lucru pentru evaluarea stocurilor la Marea Neagră al GFCM, din septembrie 2019 de la Trabzon, Turcia și, ca urmare a negocierilor prelungite, s-a convenit ca pentru UE să se atribuie o cotă anuală de 150 tone calcan pentru anii 2020, 2021 si 2022, din care 75 tone/an revin României și 75 tone/an Bulgariei.

Menționam că în anul 2017 cota de calcan a României era de doar 43 tone/an, a crescut apoi în anii 2018 și 2019 la 57 tone/an, iar acum, pentru următorii 3 ani, cota este majorată la 75 tone/an. Meritul revine deopotrivă Uniunii Europene și României, ca urmare a măsurilor de management durabil privind calcanul din Marea Neagră, luate în ultimii ani, care au condus la revigorarea stocului acestei specii valoroase. Totodată, alocarea acestei cote constituie o realizare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care s-a implicat constant în toate acțiunile GFCM care privesc pescuitul comercial la Marea Neagră. 

Lucrările celei de-a 43-a sesiuni anuale  a GFCM s-au terminat vineri, 8 noiembrie 2019, cu aprobarea raportului sesiunii, care cuprinde și aprobarea cotelor la calcan pentru următorii 3 ani.

Sursa: madr.ro

Completări aduse schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină în acvacultură

Guvernul a aprobat, în ședința din 29 martie 2019, Hotărârea pentru completarea art. 14 din Hotărârea Guvernului nr.748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură.

Valoarea schemei de ajutor de stat este de 5.100.000 lei și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse.

Reamintim că prin Hotărârea Guvernului nr.748/2018 a fost instituită schema de ajutor de stat, pentru perioada 2018-2020, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură.

În această categorie se încadrează: transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum și transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, pește de consum, în afara fermei cu auto propriu.

Se estimează că aproximativ 38 de persoane juridice care desfășoară activități în acvacultură vor beneficia de ajutorul de stat privind reducerea accizei la motorină. 

Sursa: madr.ro

USAMV Cluj-Napoca, beneficiara unui grant de cercetare de 65.000 euro pentru evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a început derularea proiectului ”Evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești, în contextul creșterii productivității și a calității produselor”, printr-un grant de cercetare în valoare de circa 65.000 de euro, finanțat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020.

Prin acest proiect de cercetare, se dorește o mai strânsă colaborare între instituțiile de învățământ superior şi cercetare, cu operatorii din domeniul creșterii păstrăvilor și a altor pești din familia Salmonidae.

Proiectul se va finaliza în luna iulie 2020 prin editarea unui ghid de bune practici în domeniul creșterii peștilor din zonele montane, care va fi distribuit în mod gratuit păstrăvarilor.

Directorul de proiect, Conf. Dr. Daniel Cocan, precizează: ”Ne-am dorit foarte mult să accesăm acest proiect, întrucât considerăm că putem contribui la implementarea unui management integrat în păstrăvăriile românești. Cu alte cuvinte, experiența noastră în domeniul creșterii peștilor şi a științelor fundamentale precum ihtiologia, fiziologia organismelor acvatice, alimentația și reproducția peștilor, poate fi de un real folos păstrăvarilor. Aceasta, în contextul în care cel puțin în momentul de față, nu avem o strategie națională privind toate componentele salmoniculturii. Cu mici excepții, păstrăvarii lucrează individual, fără a fi constituiți în asociații şi de multe ori fără a avea studii de specialitate în domeniul creșterii peștilor. Din această cauză le este aproape imposibil să intre cu produsele lor pe piața magazinelor mari. De asemenea, partea de reproducție, care este aproape inexistentă, se derulează fără planuri concrete de selecție și ameliorare. În general, se importă icre embrionate din alte țâri, uneori fără a avea un certificat sanitar-veterinar care să confirme că acel material biologic este liber de boli. Avem toate condițiile să înființăm un centru de selecție și reproducție a salmonidelor, atât din punct de vedere al condițiilor de mediu, cât şi a surselor de finanțare”.

Proiectul de cercetare presupune deplasări și contacte ale echipei de proiect cu toate păstrăvăriile din România, urmând a fi făcută o evaluare a tuturor problemelor care pot influența negativ productivitatea fermelor piscicole și calitatea produselor: parametrii mediali, tehnologia de creștere, calitatea furajelor, dinamica de creștere, modificările climaterice, poluarea apelor, statusul fiziologic și patologic al peștilor.

”Pe baza acestor date culese din teren și a analizei acestora, va fi editat ghidul de bune practici în domeniul Salmoniculturii, având ca obiectiv țintit îmbunătățirea productivității păstrăvăriilor românești și creșterea calității produselor, fie că vorbim despre peștele proaspăt sau cel prelucrat (eviscerat, filetat, sărat, afumat sau conservat, icre proaspete sau prelucrate). Pentru aceasta, ne dorim o deschidere și o colaborare bună cu păstrăvarii, convinși fiind că toți cei implicați vom avea doar de câștigat în viitor. În ultima perioadă s-a discutat foarte mult despre piscicultură și despre problemele din acest domeniu, inclusiv despre impactul negativ al păsărilor ihtiofage. Aceste probleme vor putea fi rezolvate, dar numai prin colaborarea operatorilor din producție cu specialiștii din acest domeniu. Din păcate, în momentul de față, în cadrul învățământului superior din România, singurul program de studiu în domeniul Pisciculturii și Acvaculturii care mai este activ este la USAMV Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii”, a mai spus specialistul din cadrul universității noastre.

 Specialiștii în Piscicultură și Acvacultură din cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii au derulat până în prezent peste 10 proiecte cu impact la nivel național în domeniul lor de activitate.

  • Publicat în Pescuit

Măsuri tehnice în domeniul pescuitului: Consiliul confirmă acordul cu Parlamentul European

UE își modernizează normele care reglementează modul, locul și perioada în care pescarii pot pescui – așa-numitele măsuri tehnice.

Astăzi, ambasadorii statelor membre la UE au aprobat acordul la care s-a ajuns, la 13 februarie, între reprezentanții președinției și ai Parlamentului European cu privire la un nou set de norme referitoare la conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine. Aceste măsuri includ specificații privind uneltele de pescuit și dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele închise și sezoanele închise, precum și măsuri prin care să se reducă la minimum impactul pescuitului asupra ecosistemelor marine și asupra mediului marin.

Acest acord privind măsuri tehnice mai simple și mai bune constituie o piatră de hotar pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și pentru sustenabilitatea mărilor noastre. Normele vor face mai ușoară viața pescarilor și vor permite statelor membre și sectorului pescuitului să aibă un cuvânt mai greu de spus atunci când se iau decizii privitoare la ceea ce este adecvat pentru diferite bazine maritime și decizii privitoare la caracteristicile locale.

Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale din România și președinte al Consiliului

Regulamentul privind măsurile tehnice va aduce UE cu un pas mai aproape de atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite în politica comună reformată în domeniul pescuitului (PCP), printre acestea numărându-se reducerea capturilor neintenționate și a capturilor accidentale de specii sensibile. În mod deosebit, noile norme vor contribui la reducerea, în măsura posibilului, a capturilor de puieți de pește și la minimizarea impactului activităților de pescuit asupra fundului mării.

În conformitate cu PCP, noile norme stabilesc un cadru pentru regionalizarea măsurilor tehnice. Acest lucru este realizat printr-o abordare de jos în sus prin care statele membre, în strânsă cooperare cu industria de profil la nivelul consiliilor consultative locale, vor avea posibilitatea să prezinte recomandări comune referitoare la aspecte de importanță vitală. Ulterior, aceste recomandări comune vor fi avute în vedere de Comisie la adoptarea legislației secundare.

Regionalizarea va contribui la îmbunătățirea amprentei de mediu a activităților de pescuit. De pildă, grupuri regionale de state membre vor putea să elaboreze, în recomandările lor comune, măsuri suplimentare de atenuare, pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile. În mod similar, statele membre vor avea la dispoziție și alte instrumente, precum închideri în timp real și restricții privind construirea și utilizarea anumitor unelte de pescuit, pentru a îmbunătăți selectivitatea acestora și protecția mediului în anumite condiții. Totodată, este stabilită o listă cu speciile interzise pe care pescarii nu vor avea voie să le pescuiască.

După 30 iunie 2021, pescuitul cu impulsuri electrice va fi interzis. Totuși, este prevăzută o perioadă de eliminare progresivă, în timpul căreia nu vor mai fi emise licențe noi, pentru a permite industriei să se adapteze la noile condiții.

Cercetarea științifică va continua, însă aceasta va trebui să se desfășoare în condiții stricte. Pentru a nu submina inovarea în acest sector, regulamentul prevede obligativitatea elaborării unui viitor raport al Comisieicare să includă avize ale ICES – Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime – cu privire la impactul uneltelor de pescuit inovatoare asupra ecosistemelor marine, asupra habitatelor sensibile și asupra selectivității.

Următoarele etape

În continuare, textul va face obiectul verificării de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate să adopte textul final la un moment ulterior.

Noile norme se vor aplica din ziua următoare publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (mijlocul anului 2019).

Sursa: madr.ro

  • Publicat în Pescuit

Cormoranul - problema „neagră“ a pisciculturii

La sfârșitul lunii februarie, la Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ), Cătălin Eugen Platon – preşedinte ROMFISH, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie – a vorbit despre problema cormoranilor şi a pagubelor pe care le produc pisciculturii şi stocurilor de peşte din apele interioare şi ale mărilor. Mai precis, acesta semnalează faptul că de mai bine de două decenii piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, păsări care hrănesc exclusiv cu peşte şi care sunt protejate de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Reprezentantul asociației specifică faptul că trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al populaţiei cormoranilor.

Soluţia viabilă – controlul la cuib

În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre faptul că reglementările europene stabilesc protecţia până la un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv.

„Însă nimeni nu reuşeşte să ne spună care este acest nivel. Şi, în acest mod simplu, de la o populaţie de circa 5.000 de exemplare în anii ’60 avem, la nivel european, circa 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România“, menționează Cătălin Eugen Platon.

Conform lui Platon, cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, sunt organizaţi în grupuri de 200-1.000 de exemplare, care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost.

„Acest lucru înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte. În România există inventariată o populaţie de circa 80.000-120.000 de cormorani, care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Astfel, circa 21.000 de tone de peşte anual sunt pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. Şi, în timp ce pentru agricultură se primesc 250 euro/ha pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor, nu se primeşte nimic. Soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib al cormoranilor. În cazul în care nu vor fi adoptate măsuri eficiente, fermierii piscicoli ar putea renunţa la afacerile lor“, adaugă preşedintele ROMFISH – Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie.

279 euro/ha de heleşteu ar acoperi prejudiciul

Preşedintele Romfish arată că sunt studii care arată faptul că un cormoran consumă în medie 672 g de peşte zilnic (între 441 g şi 1.095 g/zi); dimensiunile peştelui consumat se încadrează între 40 şi 335 mm, predilect între 100 şi 149 mm, adică puiet, dimensiuni la care mecanismele de compensare prin densitate sunt total ineficiente.. „Deoarece cormoranul, ca pasăre de mari dimensiuni cu durată mare de viață, începe să se reproducă abia pe la 3-5 ani, populația totală din Europa se cifrează probabil la (cel puțin) 1,7-1,8 milioane de păsări“, a punctat preşedintele ROMFISH.

Reprezentantul asociaţiei declară că nu cere exter­minarea cormoranilor ca soluţie, cum se face în alte ţări, ci dimpotrivă, cere o măsură compensatorie deoarece pentru peşte nu se acordă subvenţii. Acesta specifică că suma de 279 euro/ha de heleşteu este una care ar acoperi prejudiciul. „S-au găsit în jur de 25 de metode prin care să-i ţinem la distanţă, respectiv plase, tunuri de gaze, laser, sperietori de ciori, dar nicio soluţie nu dă rezultate deoarece cormoranii sunt foarte deştepţi şi s-au obișnuit. În Anglia și America cormoranii sunt împuşcaţi de fermieri, iar populaţia este ţinută sub control, la fel şi în Ungaria. În schimb, în Suedia se face control la cuib, se ung ouăle cu ulei ca să nu mai iasă puiul. La noi nu poţi să te apropii de ei, trebuie să-i laşi să mănânce şi te uiţi la ei“, a mai punctat Platon.

Pagubă de 300.000 t în UE

Aceste păsări fac să dispară anual peste 300.000 de tone de pește din apele europene. În multe state membre UE (Franța, Spania, Italia, Germania, Ungaria, România și Republica Cehă) cantitatea de pește consumată de cormorani este mult mai mare decât producția obținută de pescuitul profesionist din apele interioare și din crescătoriile de pește de consum. „În schimb, în România, în baza datelor oficiale comunicate de către Guvernul României Comisiei Europene, populaţia de cormorani, atât a celui mare (P. carbo sinensis), cât şi a celui pitic (P. pygmeus), date parţiale şi bazate pe estimări şi modele matematice, nu pe activităţi zilnice în teren, aşa cum fac fermierii piscicoli, se cifrează la: 20.000-30.000 în pasaj spre alte ţări, 42.800-61.000 la cuibărit, cu depunerea a 5 ouă de către fiecare pereche şi o rată de eclozare şi supravieţuire de 60%, deci încă 75.000 de pui, plus exemplarele care nu au ajuns încă la vârsta reproducerii (3-5 ani), şi 15.000-50.000 exemplare la iernat. România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană şi, deşi în 1988 producea 55.000 de tone de peşte de consum doar în piscicultură, acum producţia internă a României este de 12.500 de tone de peşte în piscicultură, 3.500 de tone din pescuit comercial în apele interioare şi 8.000 de tone din pescuitul la Marea Neagră. În acest moment, România importă anual 120.000 de tone de peşte, în principal congelat, dintre care 15.000 de tone aparţin speciilor care se produc şi în România (crap, caras, păstrăv).

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la postul public de televiziune că a avut o discuţie cu comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, referitoare la cormorani. „Am avut o discuţie cu comisarul şi în februarie voi avea o altă discuţie cu acesta, pentru că atunci ne-am înţeles să facem un plan de management, să stabilim pentru România care sunt măsurile, iar aceste acţiuni trebuie să le facem împreună cu Mediul, pentru că ei gestionează problematica. Eu gestionez posibilitatea de a hrăni populaţia. Eu ştiu ce este de făcut. Voi veni cu un plan foarte clar în discuţiile pe care le voi avea la nivelul Comisiei Europene, cu comisarul, în aşa fel încât să-l punem pune în valoare şi să putem rezolva această problemă“, a explicat Daea.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Președinția României a Consiliului a obținut încă un acord provizoriu cu Parlamentul European în domeniul pescuitului

Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra propunerii Comisiei de a descentraliza și simplifica regulamente tehnice, oferind pescarilor mai multă greutate în luarea deciziilor cu privire la cele mai bune măsuri pentru un pescuit durabil, adaptate nevoilor lor specifice.

Noile regulamente, în acord cu Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) și  cu programul Comisiei privind o mai bună reglementare, simplifică măsurile tehnice care legiferează modul în care, unde și când pescarii pot pescui și stabilesc tipul de echipament, compoziția capturilor și a modalităților de a trata capturile accidentale.

Comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, Karmenu Vella, a declarat: "Sunt încântat că s-a realizat un acord privind propunerea noastră. Noile măsuri tehnice de conservare reprezintă un pas important în realizarea unui angajament concret al UE față de un sector durabil de pescuit și de protecție a mediului marin. Acordul de astăzi oferă părților interesate și pescarilor un instrument pentru a determina care sunt cele mai bune măsuri pentru pescuit, luând în considerare situația lor locală, protejând în același timp sănătatea oceanelor noastre ".

Noile regulamente simplifică măsurile tehnice de conservare existente, care până în prezent la nivel european au devenit extrem de complexe de-a lungul anilor. Noile regulamente includ prevederi pentru protecția ecosistemului marin, a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale de specii rare și necomerciale.

Regulamentul introduce indicatori cantitativi pentru a determina eficacitatea măsurilor tehnice de reducere a capturilor nedorite de puiet, capturi accidentale ale mamiferelor, cum ar fi balene, delfini și marsuini și păsări marine, precum și indicatori care definesc impactul asupra habitatului marin. Aceasta este o abordare nouă menită să conducă la o mai bună privire de ansamblu asupra rezultatelor și o mai mare responsabilitate a operatorilor. Acordul este, de asemenea, un pas important pentru cetacee și păsări marine, prin extinderea obligației Statelor Membre de a introduce măsuri de atenuare pentru a evita capturile accidentale de păsări marine, balene, delfini și marsuini în toate zonele maritime, atunci când acest lucru este justificat de dovezi științifice.

De asemenea, co-legislatorii au convenit să introducă o interdicție privind utilizarea echipamentelor de pescuit cu impulsuri începând cu 1 iulie 2021, asigurând o perioadă de eliminare treptată pentru a permite sectorului să se adapteze. Acordul oferă, de asemenea, Statelor Membre posibilitatea de a interzice sau de a restricționa imediat utilizarea pescuitului cu impulsuri electrice în apele lor costiere. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile științifice în desfășurare.

Etapele următoare

Acordul provizoriu va trebui adoptat oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

Context

Propunerea făcută de Comisie în 2016 vizează un sistem mai flexibil de guvernanță, care să permită actorilor regionali, care cunosc cel mai bine situația lor locală, să adapteze măsurile tehnice de conservare în bazinele lor maritime. De asemenea, a fost redactată o serie de regulamente distincte într-un singur text, care ar facilita interpretarea și conformitatea.

  • Publicat în Pescuit

Stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiție a pescuitului, în anul 2019

Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură informează că se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și  alte viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie  –  09 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 26 aprilie – 09 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în legislație.

Măsura a fost luată în conformitate cu Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministrului Mediului cu nr. 54/76/2019 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2019.

Se interzic:

– pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca-Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv.

– pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv.

– pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de pești, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 aprilie-30 mai inclusiv.

– pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura,  pe o durată de 45 de zile, în perioada 26 aprilie - 09 iunie inclusiv.

– pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie – 09 iunie.

Se interzice pescuitul comercial, recreativ și familial al speciilor de pești și alte viețuitoare acvatice, după cum urmează:

  • știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, cu respectarea art. 1 din Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministrului Mediului cu nr. 54/76/2019 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2019;
  • în mod special, pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la știucă este permis numai cu reținerea a maxim două exemplare pe zi, care să însumeze nu mai mult de 5 kilograme sau un singur exemplar dacă greutatea lui depășește 5 kg;
  • în mod special, pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la crap este permis numai cu reținerea unui singur exemplar pe zi, care să nu depășească 5 kg;
  • în mod special, pe valea Iadului de la Baraj Leșu-Stâna de Vale și pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ/sportiv Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele-Baraj Pecineagu), Lac Pecineagu, Vălsanul Mijlociu (Brădetu-Baraj Dobrogeanu), Geoagiu Superior (Izvoare până la Cheile Rămeț), râul Someșul Cald de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluența cu Lacul Beliș, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești, este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release).
  • pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
  • coregonul și lipanul, tot timpul anului;
  • păstrăvul de mare, tot timpul anului;
  • păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv și din 15 septembrie 2019 până pe 30 aprilie 2020;
  • sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;
  • racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie - 31 decembrie inclusiv;
  • capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie-31 august inclusiv.

În Marea Neagră se interzic:

  • reținerea, deținerea și comercializarea rechinului în perioada 15 martie-15 aprilie inclusiv și în perioada 15 octombrie-30 noiembrie inclusiv, în afara acestor perioade este permisă reținerea și comercializarea doar pentru exemplarele de rechin pescuite accidental;
  • reținerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
  • pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;
  • pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie - 15 mai inclusiv;
  • pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din Zona Economică Exclusivă (ZEE).

Perioada de prohibiție a calcanului este 15 aprilie-15 iunie 2019 inclusiv.

Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Prohibiția pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ al scrumbiei de Dunăre se stabilește pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 26 martie - 04 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 01 aprilie - 15 aprilie inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu, km 374,5, pe o durată de 15 zile, în perioada 09 aprilie – 23 aprilie inclusiv;

d) pe sectorul de Dunăre şi brațele sale de la Chiciu, km 374,5, până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 20 de zile, în perioada 18 aprilie - 07 mai inclusiv;

e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării şi pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte şi de alta a axului braţelor Sfântu Gheorghe şi Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

f) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 18 aprilie – 27 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";

g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reține în vederea valorificării.

Sursa: Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA)

  • Publicat în Pescuit

Creștere, reproducție și cercetare la ferma piscicolă „Valea Morii“

În anul 2003, drd. ing. Nascu Emilian Gabriel și-a construit propria fermă piscicolă în comuna Secuieni, județul Neamț. Aceasta a fost creată pe un teren proprietate privată, în scopul efectuării de cercetări în domeniul piscicol, cu referire la creșterea și reproducerea dirijată a crapului în rasă pură, producerea de puiet de lin, buffalo, sturion, dar și asigurării unei profitabilități, prin comercializarea peștelui, la pescuitul din toamnă. În acest moment, ferma piscicolă „Valea Morii“ poate fi catalogată ca unitate cu ciclu complet de producție, având în dotare heleșteie specializate care permit desfășurarea întregului flux tehnologic. Gabriel ne spune că unitatea este rentabilă, iar pe viitor își va spori eficiența, urmărind să fie realizate și alte investiții, respectiv mecanizarea unor operațiuni ale procesului de producție piscicolă.

Material biologic valoros

– Cum ați început să vă orientați spre o fermă piscicolă?

– Pasiunea pentru pești am dobândit-o încă din copilărie și drept urmare am ajuns de-a lungul anilor să studiez piscicultura. Din anul 1996 și până în prezent, în cadrul facultății, masteratului și apoi a doctoratului mi-am aprofundat cunoștințele în domeniul acvaculturii, în paralel cu experiența din teren. Fiind șef de fermă la SC Piscicola SA Neamț și neavând timp și logistică am fost determinat să îmi construiesc în anul 2003 propria ferma piscicolă, care a fost amenajată sistematic pentru aclimatizarea, creșterea și reproducerea diferitelor specii de pești, reprezentate de un material biologic valoros.

Heleșteie specializate cu reproducere natural-dirijată…

– Vorbiți-ne despre crescătoria dumneavoastră și ce exemplare aveți?

– Amenajarea suprafeței de teren este de 2,6 ha, iar după fluxul tehnologic schema de amenajare se compune din următoarele elemente de bază: alimentarea cu apă din pârâul Gorovei, ca sursă de apă rece permanentă, prin utilizarea a două pompe submersibile; teren întins cu pantă relativ mică și racordarea iazurilor la toate utilitățile necesare dezvoltării sale, în cele mai optime condiții. De altfel, terenul este cu pantă ușoară și oferă posibilitatea scurgerii apei din bazine, în condiții ușoare, asigurându-se golirea tuturor bazinelor.

peste a

Ferma este organizată astfel încât activitatea ei are o dinamică ciclică, nefiind necesare intervenții din exterior pe parcursul fluxului tehnologic, unitatea de lucru putând fi catalogată ca unitate cu ciclu complet de producție, având în dotare heleșteie specializate care permit desfășurarea întregului flux tehnologic începând cu reproducerea natural-dirijată și terminând cu livrarea peștelui de o vară sau de două veri pentru consum. Ferma deține în momentul de față reproducători din mai multe specii de pești, cum ar fi: crap rasa Frasinet (crescut și izolat reproductiv), bufallo (Ictiobus cyprinellus și Ictiobus niger), lin, sturioni, plătică și șalău.

– Ce ne puteți spune despre hrana acestor exemplare?

– Nutrețurile combinate folosite în alimentația peștilor din fermă sunt făcute după rețete proprii, pentru fiecare specie în parte, amestecurile furajere fiind supuse proceselor tehnologice de granulare și extrudare, în funcție de necesarul fiecărei specii.

– Cum are loc distribuția acestor exemplare?

– Ferma livrează puiet și reproducători din speciile enumerate mai sus, la comandă. De altfel, se fac studii și cercetări în domeniul piscicol cu aplicabilitate în ferme cu suprafețe mari, prin contracte de consultanță.

O șansă pentru acvacultură: accesarea de fonduri europene

– În acest moment, cât de greu este în România să ai o fermă piscicolă?

– Din cauza lipsei de locații sau terenuri neproductive este greu pentru a începe o fermă de la zero, iar fermele care au mai supraviețuit de-a lungul timpului și-au schimbat radical obiectivele din punct de vedere productiv, devenind locuri de agrement și pescuit sportiv. O șansă ar fi accesarea de fonduri europene destinate acvaculturii, în funcție de complexitatea sistemului de creștere aplicat (RAS-sistem recirculant), dar, din cauza unui management defectuos, foarte multe persoane se descurajează și renunță la idee, reprofilându-se.

–  Perspective de viitor...?

– Conform studiilor din ultimii ani, unitatea este rentabilă și pe viitor își va spori eficiența, urmărind să fie realizate și alte investiții: mecanizarea unor operațiuni ale procesului de producție piscicolă (încărcare, descărcare, depozitare, administrare și transport furaje); construcţia unei ministaţii de incubaţie pentru reproducerea artificială a peștilor; efectuarea unor lucrări de selecţie şi ameliorare a materialului biologic din fermă; proiectarea și construcţia unor bazine betonate cu scopul de a experimenta creşterea sturionilor în sistem intensiv; achiziţionarea de material biologic cu performanţe productive ridicate în vederea folosirii acestuia la lucrări de selecţie şi ameliorare, dar și achiziţionarea de tehnologii noi utilizate în acvacultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit
Abonează-te la acest feed RSS