ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Cum se creşte natural peştele la păstrăvăria Moara Domnească

Păstrăvăria Regiei Naţionale Romsilva, Direcţia Silvică Prahova, secţie în cadrul Ocolului Silvic Ploieşti, a fost înfiinţată în 1978 cu scopul de a avea o producţie de 30 tone păstrăv viu, valorificabil. Deşi proiectul iniţial a fost adaptat la noile condiţii de existenţă, păstrăvaria Moara Domnească a trecut proba timpului şi are meritul de a livra pe piaţă păstrăv proaspăt, de calitate, crescut natural. Ioan Domşa, şef serviciu vânătoare şi piscicultură Ocolul Silvic Ploieşti, şi Bogdan Lente, şef formaţie păstrăvărie, au fost cei care ne-au vorbit despre structura actuală a unităţii şi tehnologiile de creştere implementate aici.

Care a fost evoluţia proiectului iniţial

Păstrăvăria Moara Domnească, spune Ioan Domşa, nu a funcţionat niciodată la capacitatea la care a fost construită din cauza debitului de 90 de litri/sec., considerat mic pentru capacitatea unităţii şi pentru numărul de bazine pe care îl are. Ca soluţie s-a mers pe captarea izvoarelor din zonă care au o apă foarte bună, lucru demonstrat şi de analizele de laborator. Apa este captată din pădure în bazinul principal de unde este redirec­ţionată uniform în fiecare bazin. Deşi proiectul iniţial a fost regândit, păstrăvăria funcţionează şi astăzi.

„Pentru a rezista a trebuit să ne adaptăm. Nu am mai ţinut reproducători şi am început să achiziţionăm ori puiet la vârstă şi greutate foarte mici, ori icre embrionate din import. Astfel nu am mai avut nevoie de hala de creştere, iar bazinele circulare le-am folosit doar pentru o perioadă de acomodare a puietului la condiţiile de aici. Ceea ce avem acum este strictul necesar pentru producţia de 15 tone pe care o facem anual. Dar faptul că ne-am făcut treaba, că am produs şi livrat un păstrăv natural şi bun a fost principalul motiv pentru care ne desfăşurăm activitatea şi acum. Nu raportăm producţia de acum cu cea de atunci. Cert este că peştele pe care îl distribuim la persoane fizice şi juridice de cinci ani – avem şi un contract cu lanţul de magazine Auchan – ne permite să acoperim cheltuielile“, spune şeful serviciului de vânătoare şi piscicultură.

Bogdan Lente, şeful păstrăvăriei, spune că funcţionarea acestei păstrăvării atipice a fost posibilă prin imple­mentarea unor tehnologii de creştere diferite şi că întreaga activitate este una de fineţe.

„La momentul actual în păstrăvărie există în jur de 5 tone de peşte, din care păstrăv pentru consum 3 tone, păstrăv la 100 de grame 2 tone şi puietul de cca. 10 grame, achiziţionat de la Direcţia Silvică Corabia, este undeva la 400 kg. Aceasta este o păstrăvărie mai atipică în sensul că, spre deosebire de o păstrăvărie de munte a cărei apă are un oxigen între 9 şi 11 mg, noi nu reuşim să avem un oxigen mai mare de 6-7 mg pe timp de iarnă, când temperatura este mai mică. Păstrăvul are nevoie de mult oxigen, de aceea trebuie să intervenim în perioada de vară, când temepratura nu trebuie să depă­şească 20 de grade Celsius, cu aeratoare pentru a suplimenta nivelul de oxigen din apă. Pentru o creştere normală a păstrăvului temperatura trebuie să fie între 11-8°C.“

Alegeţi peştele românesc în locul celui importat!

Foarte mulţi oameni ştiu că la Moara Domnească există o păstrăvărie a Direcţiei Silvice şi atunci activitatea de aici a devenit un fel de tradiţie. Dar desfacerea este, într-adevăr, o provocare, mărturiseşte Ioan Domşa.

„Nu putem concura cu preţurile producătorilor mici care folosesc tehnologii mult mai moderne, iar produsul pe care îl livrează ajunge la un preţ aproape la fel cu al nostru. Diferenţa este că ei, fiind particu­lari, pot negocia preţul respectiv cu retailerul. Mai mult, din păcate, românii nu au o cultură a consu­mului de peşte. Aceștia s-au obişnuit să mănânce peşte la nuntă sau de Florii, iar consumatorii nu conştientizează că în locul unui peşte adus din Bulgaria sau din alte state, care nu oferă garanţia calităţii, pot alege un produs românesc, un păstrăv natural şi neaoş.“

În completare, spune Bogdan Lente, şeful păstrăvăriei, pentru a optimiza activitatea a trebuit ca unitatea să se adapteze condiţiilor de pe piaţă, adică să existe producţie pentru vânzare tot timpului anului.

„Trebuie să asigurăm săptămânal peşte pentru piaţă. Acesta pleacă din păstrăvărie viu în autoutilitara dotată cu hidrodion şi oxigen. Un peşte de calitate trebuie să aibă un aspect cât mai lucios, culoarea branhiilor să fie roşiatică, iar ochii să nu fie albicioşi. Păstrăvul Curcubeu este comercializat când ajunge la vârsta de un an şi jumătate, când are o greutate de cca. 500 de grame.“ 

Tehnologiile de creştere a păstrăvului la altitudini joase

Unitatea de la Moara Domnească are nişte particularităţi specifice, impuse de existenţa ei în regiunea de câmpie a ţării. Păstrăvul fost singura specie de peşte care s-a pretat pentru creşterea aici şi doar păstrăvul din rasa Curcubeu. Niciuna dintre toate celelalte specii aduse aici nu a rezistat, iar pierderile au fost mai mari. Despre tehnologiile de creştere ne-a vorbit şeful păstrăvăriei Bogdan Lente.

„În momentul de faţă avem opt bazine circulare de aclimatizare, trei populate cu puiet de cinci luni, cu o greutate între 10 şi 12 grame. Puietul îl achiziţionăm în perioada septembrie-octombrie sau ianuarie-februarie pentru că vara, având un debit mai scăzut de apă şi în contextul unor condiţii atmosferice neprielnice (tempe­raturi mari), pierderile sunt mai mari. Şi atunci cumpărăm puietul iarna pentru a-l putea aclimatiza. Într-un bazin circular sunt undeva la 8.000 de peşti. Întreţinerea bazinelor presupune spălarea şi dezinfectarea lor, sunt monitorizate foarte atent, periodic măsurăm nivelul de oxigen din apă în condiţiile în care nu avem aeratoare pornite (norma este 6,5-7 mg) şi temperatura trebuie să fie între 12-13 grade Celsius. În fiecare bazin se face curăţenie la 4-5 zile. După cca. două săptămâni de aclimatizare, puietul este sortat pe categorii, în funcţie de dimensiune şi greutatea lor, şi este transferat în bazinele de creştere, anterior igienizate. Bazinele de creştere au cca. 180 m³ de apă, iar cantitatea de peşte este de o tonă şi jumătate. După şase luni se face din nou o sortare ținând cont de dimensiune şi greutate. Raţia furajeră se stabileşte în funcţie de greutatea peştelui şi a temperaturii din apă şi poate fi servită de două sau de trei ori pe zi vara şi creşte progresiv în funcţie de greutatea păstrăvului. Folosim o hrană plutitoare din import şi avem un mare noroc că, fiind aproape de izvoare pe timp de iarnă, nu îngheaţă apa, iar hrana poate fi administrată şi în lunile geroase, când în alte păstrăvării apa este înghețată. Pe timp de vară, din luna mai până în octombrie, când temperatura creşte până la 17°C, folosim  24 din 24 de ore aeratoarele care suplimentează nivelul de oxigen.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

  • Publicat în Pescuit

A X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti

În perioada 15-18 august, în comuna-muzeu Ciocăneşti, din judeţul Suceava, s-a desfăşurat a X-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului. Prima zi a festivalului a fost dedicată paradei portului popular, unor lansări de cărţi şi CD-uri, printre protagonişti numărându-se solistul Pamfil Roată şi scriitorul Paul Braşcanu, celelalte zile prilejuind întâlniri de suflet ale ciocăneştenilor dar şi turiştilor, care au fost îmbiaţi cu mâncăruri şi băuturi alese, spectacole de muzică populară, concursuri de pescuit şi drumeţii montane pe meleaguri de o rară frumuseţe.

Atracţiile locului - Râul Bistriţa şi stânele din Munţii Suhard

„Anul acesta am desfăşurat Festivalul Păstrăvului pe Bistriţa, unde are loc concursul de pescuit, pe malurile râului desfăşurându-se concursuri culinare, sportive, spectacole şi alte activităţi dar şi la înălţime, pentru că păstrăvul, în anumite perioade, o ia pe pâraie spre izvoare, spre vârful muntelui. Am fost cu peste 200 de turişti pe Suhard pentru a le prezenta frumuseţile locului. În virtutea tradiţiei, toţi cei prezenţi au fost primiţi cu colac, sare şi afinată. Am avut pregătite surprize la toate cele patru stâne construite pe Suhard la standarde europene. Ne face plăcere să prezentăm şi altora ce am făcut noi aici, în speranţa că vor trage învăţăturile necesare şi îi vor determina şi pe alţii să facă la fel. Promovăm Munţii Suhard pentru că dorim ca, pe viitor, acest masiv muntos să îl transformăm într-o destinaţie de vacanţă pentru cei care vin în zona noastră“, ne-a declarat primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan.

„Sus, sus, sus la munte sus, că acolo şi păstrăvu-i dus“ a fost invitaţia lansată celor prezenţi la Ciocăneşti pentru a vizita stânele din Munţii Suhard alături de Ansamblul „Brăduţul“ din Botoş. Toţi cei care au ajuns aici au rămas impresionaţi de condiţiile oferite celor care poposesc pe aceste meleaguri. Turiştii au găsit în vârf de munte stâne cu cabine de duş, toalete moderne, apă la chiuvetă. Gheorghe Giosan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Ciocăneşti, cel care s-a ocupat de acestea, ne-a spus că oamenii care stau cel puţin 4 - 5 luni cu animalele pe munte trebuie să aibă condiţii bune de locuit, iar produsele obţinute la stână trebuie să respecte condiţiile din Uniunea Europeană.

Alexandru Şcheu a fost gazda a peste 200 de oameni la Stâna Şfeţărie, cea mai frumoasă stână din tot Suhardul, aflată pe un întins platou de unde se pot admira toate aşezările din vale. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, mai ales că, lângă moderna stână, au rămas o parte din beciurile vechi de peste 150 de ani în care acesta era păstrat pentru maturare câte 120 de zile.

Plutăritul, o îndeletnicire străveche

Mersul cu pluta pe Bistriţa Aurie, ocupaţie străveche a ciocăneştenilor, a fost un alt punct de atracţie al Festivalului Păstrăvului. Vineri, 16 august, pe lângă Concursul de pescuit la păstrăv ale cărui manşe s-au desfăşurat atât dimineaţa, cât şi după-amiaza, puţin înainte de prânz de la „Podul Negru“ din Botoş au pornit plutele pe Bistriţa.

Obicei vechi de sute de ani, plutăritul a rămas doar o amintire pentru oamenii din Ciocăneşti şi a devenit o atracţie turistică pentru cei care ajung în zonă la mijlocul lunii august. Ca şi în ceilalţi ani, plutele au fost conduse de Vasile Morari, ajutat de Savu Rusu, ciocăneşteni care se apropie cu paşi repezi de 70 de ani, şi de câţiva ucenici. Vasile Morari construieşte plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le şi „cârmuieşte“, meserie pe care a învăţat-o de la tatăl său. Călătoria cu pluta a durat aproape cinci ore, din cauza apei mici, de multe ori fiind necesară intervenţia unui utilaj pentru a tracta plutele. Localnicii, îmbrăcaţi în straie populare, au aşteptat cu afinată, ţuică şi plăcinte trecerea plutaşilor pe la poduri, aşa cum o făceau şi în urmă cu mai bine de 40-50 de ani.

Concurs de pescuit păstrăv la muscă

La concursul de pescuit la muscă au participat 15 pescari arbitraţi de tot atâţia arbitri. Aceştia au avut şi rolul de a ecologiza sectoarele de pescuit. Tot pe Valea Bistriţei s-a ţinut etapa finală a Campionatului naţional de pescuit de pe mal la păstrăv stilul spinning, organizat de Liga română de spinning. După această etapă se definitivează lotul naţional pentru pescuit de pe mal la păstrăv. În cadrul concursului s-a populat râul Bistriţa cu 1.500 de bucăţi puiet de păstrăv curcubeu. Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii clubului Rotary Vatra Dornei, prin Leonard Rey.

Artă culinară cu produse din păstrăv

Concursul de artă culinară i-a reunit pe cei mai buni bucătari în prepararea produselor din peşte. Şase ciocăneşteni au fost premiaţi pentru gustul produselor, modul de aranjare, originalitate şi diversitatea produselor prezentate. Au primit diplome şi premii Ţăran Laurenţia Cecilia – pentru varietatea produselor, Mihalciuc Olguţa – pentru cea mai gustoasă reţetă de borş de peşte, Ţăran Elisaveta – pentru reţeta ingenioasă de pizza cu păstrăv, Şcheul Laura – pentru cea mai originală reţetă, peşte cu nucă, Ţăran Stela – pentru cea mai frumoasă prezentare, Moroşan Vlad – pentru platoul păstrăvarului. Toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti au putut servi borş de păstrăv sau păstrăv prăjit cu mămăliguţă sau au putut degusta din „medicamentele naturale ale Bucovinei“, aşa cum a numit Ştefania Chiloti produsele obţinute din fructe de pădure.

Muzică clasică, ansambluri populare şi caricatură pe malul Bistriţei

Iniţiativa primarului Radu Ciocan de a aduce cultura şi artiştii de calitate la Ciocăneşti a fost foarte bine primită atât de localnici cât şi de turişti. Ovidiu Ambrozie Bortă (BOA) a încântat publicul prezent la festival cu o expoziţie de desene şi a exe­cutat portrete celor care au dorit ca artistul să le surprindă partea satirică a feţei.

Pentru aproximativ două ore, Casa parohială din Ciocăneşti s-a transformat în sală de audiţie pentru iubitorii muzicii clasice. Aici a avut loc a treia ediţie a manifestării „Compromisuri muzicale“, organizată de preotul Ilie Rusu. Au evoluat la pian, vioară şi vocal Rusu Mihai, Rusu Gabriel, Niculiţă Laura Maria şi Şcheul Simona. În fiecare seară, de la ora 20.00, toţi cei care au ajuns la Ciocăneşti s-au adunat în jurul focului de tabără alături de solişti şi formaţii îndrăgite de muzică populară.

Festivalul s-a încheiat tot în jurul focului de tabără, cu „Hora plăieşilor“ dansată alături de Elisa Hechelciuc.

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS