U.E. este în curs de a introduce norme noi îmbunătățite care vizează intensificarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene și îmbunătățirea disponibilității și a siguranței medicamentelor de uz veterinar și a furajelor medicamentate. Acest lucru va fi benefic pentru sănătatea animalelor și va contribui la stimularea competitivității sectorului farmaceutic veterinar al UE.

Consiliul a adoptat pachetul privind medicamentele pentru animale care include două regulamente noi referitoare la medicamentele de uz veterinar, fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate, precum și modificări ale normelor existente de stabilire a procedurilor privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente.

„Acest pachet reprezintă o etapă esențială în combaterea rezistenței la antimicrobiene: pe de o parte, va trebui ca antimicrobienele și antibioticele să fie utilizate într-un mod mult mai prudent decât este cazul în prezent, iar pe de altă parte încurajăm dezvoltarea de medicamente și de furaje medicamentate mai eficace. Acest lucru este în egală măsură benefic pentru sănătatea publică și pentru competitivitatea industriei farmaceutice din UE“, a declarat Elisabeth Köstinger, ministrul federal austriac al Sustenabilității și Turismului și președinte al Consiliului.

Noile norme privind medicamentele de uz veterinar

- clarifică și simplifică procedurile prin intermediul cărora poate fi acordată o autorizație de introducere pe piață pentru medicamente noi, reducând astfel sarcina administrativă pentru întreprinderi, în special pentru cele de dimensiuni reduse;

- oferă o mai bună încadrare a utilizării antimicrobienelor la animale prin limitarea și mai mult a utilizării lor la animalele care nu sunt deja bolnave, dar pot fi supuse riscului de a se îmbolnăvi atât în cazul profilaxiei, cât și al metafilaxiei;

- prevăd ca anumite antimicrobiene de importanță majoră să fie rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni, pentru a menține eficacitatea lor;

- Îmbunătățesc protecția consumatorilor europeni împotriva riscului de răspândire a RAM prin importurile de animale și de produse de origine animală;

- întăresc farmacovigilența și controalele.

Noile norme privind furajele medicamentate

- stabilesc criterii pentru autorizarea operatorilor din sectorul hranei pentru animale și obligațiile acestora în ceea ce privește fabricarea furajelor medicamentate;

- stabilesc cerințe armonizate menite să evite contaminarea încrucișată cu substanțe active a furajelor nevizate;

- clarifică prescripția și utilizarea furajelor medicamentate care conțin antimicrobiene la animalele de la care se obțin produse alimentare;

- interzic utilizarea furajelor medicamentate pentru profilaxie.

În plus, Regulamentul 726/2004, care instituie Agenția Europeană pentru Medicamente și stabilește procedura centralizată pentru autorizarea și supravegherea medicamentelor, este adaptat în scopul evitării oricărei suprapuneri cu procedurile prevăzute în noul regulament privind medicamentele de uz veterinar.

(I.B)

UE își modernizează normele care reglementează modul, locul și perioada în care pescarii pot pescui – așa-numitele măsuri tehnice.

Astăzi, ambasadorii statelor membre la UE au aprobat acordul la care s-a ajuns, la 13 februarie, între reprezentanții președinției și ai Parlamentului European cu privire la un nou set de norme referitoare la conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine. Aceste măsuri includ specificații privind uneltele de pescuit și dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele închise și sezoanele închise, precum și măsuri prin care să se reducă la minimum impactul pescuitului asupra ecosistemelor marine și asupra mediului marin.

Acest acord privind măsuri tehnice mai simple și mai bune constituie o piatră de hotar pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și pentru sustenabilitatea mărilor noastre. Normele vor face mai ușoară viața pescarilor și vor permite statelor membre și sectorului pescuitului să aibă un cuvânt mai greu de spus atunci când se iau decizii privitoare la ceea ce este adecvat pentru diferite bazine maritime și decizii privitoare la caracteristicile locale.

Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale din România și președinte al Consiliului

Regulamentul privind măsurile tehnice va aduce UE cu un pas mai aproape de atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite în politica comună reformată în domeniul pescuitului (PCP), printre acestea numărându-se reducerea capturilor neintenționate și a capturilor accidentale de specii sensibile. În mod deosebit, noile norme vor contribui la reducerea, în măsura posibilului, a capturilor de puieți de pește și la minimizarea impactului activităților de pescuit asupra fundului mării.

În conformitate cu PCP, noile norme stabilesc un cadru pentru regionalizarea măsurilor tehnice. Acest lucru este realizat printr-o abordare de jos în sus prin care statele membre, în strânsă cooperare cu industria de profil la nivelul consiliilor consultative locale, vor avea posibilitatea să prezinte recomandări comune referitoare la aspecte de importanță vitală. Ulterior, aceste recomandări comune vor fi avute în vedere de Comisie la adoptarea legislației secundare.

Regionalizarea va contribui la îmbunătățirea amprentei de mediu a activităților de pescuit. De pildă, grupuri regionale de state membre vor putea să elaboreze, în recomandările lor comune, măsuri suplimentare de atenuare, pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile. În mod similar, statele membre vor avea la dispoziție și alte instrumente, precum închideri în timp real și restricții privind construirea și utilizarea anumitor unelte de pescuit, pentru a îmbunătăți selectivitatea acestora și protecția mediului în anumite condiții. Totodată, este stabilită o listă cu speciile interzise pe care pescarii nu vor avea voie să le pescuiască.

După 30 iunie 2021, pescuitul cu impulsuri electrice va fi interzis. Totuși, este prevăzută o perioadă de eliminare progresivă, în timpul căreia nu vor mai fi emise licențe noi, pentru a permite industriei să se adapteze la noile condiții.

Cercetarea științifică va continua, însă aceasta va trebui să se desfășoare în condiții stricte. Pentru a nu submina inovarea în acest sector, regulamentul prevede obligativitatea elaborării unui viitor raport al Comisieicare să includă avize ale ICES – Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime – cu privire la impactul uneltelor de pescuit inovatoare asupra ecosistemelor marine, asupra habitatelor sensibile și asupra selectivității.

Următoarele etape

În continuare, textul va face obiectul verificării de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate să adopte textul final la un moment ulterior.

Noile norme se vor aplica din ziua următoare publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (mijlocul anului 2019).

Sursa: madr.ro

Luni, 10 decembrie 2018, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a inițiat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), o întâlnire de lucru în cadrul căreia au fost prezentate prioritățile privind Președinția română a Consiliului Uniunii Europene din primele șase luni ale anului 2019.

La întâlnire au participat reprezentanții structurilor asociative din domeniul vegetal și zootehnic, ai federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol. Alături de ministrul Daea s-au aflat secretarii de stat Daniel Botănoiu, Sorin Claudiu Roșu Mareș, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Ilie Constantin Aprodu, directori și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR și ai structurilor subordonate.

Întâlnirea a fost organizată cu scopul de a disemina etapele pregătirilor tehnice și a regulilor pe care le instituie normele de funcționare a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Ministrul a afirmat că România este pregătită să facă față acestei provocări, constituind în acest sens structuri dedicate la nivelul MADR. Astfel, a fost înființat Comitetul de Coordonare a activității evenimentelor și acțiunilor conexe care vor avea loc în timpul pregătirii și exercitării Președinției Române la Consiliul Uniunii Europene.

În mandatul său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România va acționa coordonat în cadrul Trio-ului de Președinții, alături de Finlanda și Croația, asigurând în același timp continuitate cu Trio-ul precedent în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Programului de lucru al Consiliului.

Gestionarea negocierii pachetului legislativ, prilejuit de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, în contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, reprezintă principala prioritate a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul agriculturii. 

Principalele elemente de poziție ale României față de noua PAC sunt: menţinerea structurii cu doi piloni ai politicii, cu măsuri anuale de aplicare generală în Pilonul I, măsuri sectoriale de piață, precum și măsuri de dezvoltare rurală în Pilonul II, continuarea convergenței externe a plăților directe, demersuri susținute pentru alocarea unui buget consistent, cel puțin la nivelul celui actual, respingerea în mod ferm a aplicării plafonării. 

Ministrul a enumerat vizitele primite și întâlnirile din marja Consiliului Agrifish cu miniștri omologi pentru a împărtăși puncte de vedere asupra PAC, precum și asupra gestionării președinției Consiliului UE, prin schimbul de cunoștințe și expertiză.  

În cadrul întâlnirii, ministrul Daea a declarat că preluarea Președinției este o responsabilitate care implică un efort de consolidare a unei viziuni naționale asupra viitorului Uniunii Europene și de creștere a capacității administrative necesare pentru exercitarea acestui mandat.

Ministrul a precizat că PAC va pune un accent puternic pe valorificarea potențialului în materie de cercetare, inovare, formare și utilizare a serviciilor de consiliere, pentru a îmbunătăți grija față de mediu și climă, inclusiv prin utilizarea mai eficientă a resurselor.

Exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene reprezintă o bună oportunitate pentru MADR de a organiza o serie de acțiuni de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a face cunoscute produsele agroalimentare românești, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

Ministrul Daea a mulțumit reprezentanților structurilor asociative pentru sprijin și colaborare, în special în dialogul cu oficialii europeni. De asemenea, a făcut referire la vizita Comisarului Hogan în România, subliniind faptul că acesta a rămas plăcut impresionat de locurile vizitate precum și de implicarea fermierilor. O președinție de succes se sprijină pe punerea în aplicare și coordonarea politicilor europene într-un mod eficient, iar România este cu siguranță capabilă să realizeze aceste obiective.

La finalul întâlnirii, ministrul Petre Daea a prezentat agenda privind reuniunile formale și informale ale Consiliului, precum și locurile de desfășurare a acestora, ocazie cu care se va putea prezenta imensul potențial de care dispune România.

Sursa: madr.ro

Consiliul European AGRIFISH, care a avut loc la Bruxelles în data de 29 Ianuarie 2018, este primul organizat pe parcursul Președinției Bulgariei. Principalele discuții au vizat Comunicarea Comisiei intitulată “Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, situația de pe piața zahărului, a cărnii de porc și a laptelui. Un alt subiect supus dezbaterii a fost analizarea oportunității derulării unor studii și teme de cercetare în vederea  prevenirii și controlului pestei porcine africane în Uniunea Europeană. La această reuniune, România a fost reprezentată de Secretarul de Stat Alexandru Potor.

Bulgaria a prezentat statelor membre prioritățile pe care le va susține pe perioada Președinției. Modernizarea și simplificarea PAC după 2020, urmărirea situației piețelor agricole, continuarea progreselor în ceea ce privește propunerea privind practicile comerciale neloiale, finalizarea poziției în ceea ce privește regulamentul privind băuturile spirtoase, bunăstarea animală, medicamentele de uz veterinar și furajele medicamentate, planurile de gestionare multianuale în domeniul pescuitului sunt principalele teme de pe agenda președinției bulgare.

Dezbaterile cele mai intense s-au desfășurat pe marginea Comunicării Comisiei UE privitoare la viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisarul European Phil Hogan a ținut să îndepărteze anumite îngrijorări care au apărut între membrii blocului comunitar în legătură cu posibila renaționalizare a PAC și creșterea birocrației, prin solicitarea adoptării unor Planuri Naționale Strategice ca precondiție pentru accesarea fondurilor destinate agriculturii.

România nu este de acord cu plafonarea plăților directe și a respins ideea cofinanțării din surse naționale a sumelor plătite pe suprafața agricolă.

“În cadrul înaltului for European am transmis faptul că, în perioada următoare de programare, zonele rurale trebuie să continue a fi finanțate corespunzător, pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din alte state membre. Am observat cu satisfacție faptul că mai multe state membre împărtășesc poziția noastră (în special privind nevoia atingerii convergenței externe a plăților pentru fermieri). Cu toate acestea am asistat și la exprimarea unor opinii care resping egalizarea plăților directe între statele membre, în mod notabil Olanda, care a invocat niveluri diferite de la o țară la alta în ceea ce privește costul input-urilor, prețul terenurilor și al forței de muncă” a precizat secretarul de stat Alexandru POTOR.

Comisarul Hogan a expus membrilor Consiliului o analiză asupra situației piețelor agricole. Ministrul bulgar al Agriculturii – Rumen Porodzanov, care asigură conducerea lucrărilor Consiliului AGRIFISH, a solicitat intervenienților să se concentreze în special pe sectoarele cele mai sensibile – zahăr, lapte și carne de porc.

”Am atras atenția asupra situației dificile a sectorului zahăr, după eliminarea mecanismului cotelor și influențele negative pe care le suportă fermierii noștri. În mod special, ultimele informații asupra posibilei închideri a unor fabrici de procesare a sfeclei de zahăr în Vestul României ne confirmă îngrijorarea. Am solicitat Consiliului AGRIFISH să ia notă de această situație și, împreună, să încercăm găsirea unor soluții pentru susținerea acestui domeniu la nivel european”, afirmă Alexandru POTOR.

Sectorul laptelui a cunoscut o relativă revenire după șocurile anilor trecuți dar rămâne foarte sensibil din cauza acumulărilor uriașe de stocuri de lapte praf degresat (aproximativ 380.000 tone). Acestea pot dezechilibra piața și în aceste condiții România încurajează toate măsurile care pot fi adoptate la nivel comunitar, având ca efect reducerea cât mai rapidă a stocurilor.

Sursa: madr.ro

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti