Cordoba, orașul unde fluturii zboară printre umbre maure (III)

În peste 2.000 de ani de istorie, romanii, vizigoții, evreii, maurii, spaniolii au amprentat tărâmul Cordobei, transformându-l într-unul dintre cele mai strălucitoare și fascinante orașe din Spania prin spiritul înflăcărat, luminat și plin de speranță.

Bisericile Fernandine

Construite în sec. al XIII-lea și începutul sec. al XIV-lea la inițiativa lui Ferdinand al III-lea, Bisericile Fernandine au marcat momentul eliberării Cordobei de stăpânirea maurului. Creștinismul a fost restaurant, iar pe proprietățile unde erau construite moschei s-au ridicat biserici. Bisericile Fernandine aveau rol religios și administrativ, fiind implicate în activitățile guvernamentale. Însemnătatea lor l-a făcut pe Cabildo de Cordoba să propună trei trasee, Axerhiei I (bisericile Sf. Andrei, Marina, Lorenzo, Pablo) și Axerhiei II (bisericile Sf. Petru, Francisc, Magdalena) și Traseul Vilelor din centrul orașului (bisericile Sf. Nicolae, Miguel, Domingo de Silos).

Sculpturile, picturile italiene, marmura albă, pânze de valoare, podoabe arhitecturale medievale, nuanțate de frumusețea stilului baroc, inspirația gotică și mudejară fac din Bisericile Fernandine comori neprețuite ale orașului Cordoba.

Sinagoga din Cordoba

Situată în Cartierul Evreiesc, sinagoga din Cordoba datează din anul 1315 și este singura sinagogă ce a rămas în picioare după expulzarea evreilor din 1492. Cartierul Evreiesc este locul unde a viețuit rabinul Moses Maimonedesc, savantul ce a scris codul sistematic de drept evreiesc. Proiectată în stil mudejar de arhitectul Isaac Mojeb, sinagoga este construită la exterior din cărămidă simplă, iar la interior gingășia arcadelor cu forme maure, mozaicurile sofisticate și stucaturile cu modele geometrice cu stele în patru, șase sau opt colțuri dau o culoare ascunsă pe care tinzi să o descifrezi. Sala de rugăciune, secția pentru femei de la etajul superior, focarele poartă cu ele tradiția mudejar, formele organice vegetale, dar și inscripții din Psalmi în limba ebraică sculptate fin cu multă măiestrie.

La sfârșitul anilor 1400 reliefurile mudejar au fost acoperite, iar sinagoga a fost folosită ca spital pentru cei ce sufereau de rabie, peste aproximativ un secol a fost capelă catolică, ulterior fiind utilizată ca grădiniță. Cu timpul, sinagoga a fost declarată monument național și restaurată, azi fiind muzeu pentru vizitatori, aducând aminte de cultura, credința și obiceiurile evreilor din Cordoba.

Muzeul Arheologic

În 1867 a fost înființat Muzeul Arheologic. Acesta a avut mai multe sedii până când, în anul 1960, a fost stabilit în Palatul Renașterii Paez de Castillejo și a fost numit oficial după doi ani Monument istoric și artistic. Palatul, construcție a secolului al XVI-lea, a fost ridicat pe ruinele teatrului roman antic din oraș. Terasele porticate desenate și fațada principală au fost realizate de Hernan Luiz cel Tânăr în anii 1500, iar iconografia a fost concepută în așa fel încât să iasă în evidență familia Paez de Castillejo.

Camerele muzeului aduc în prim-plan Preistoria, cu rămășițe ale paleoliticului inferior, epoca bronzului și revoluția neolitică, Protoistoria, cu vestigii ale culturii ibero-turdetană și resturi ale siturilor cordovene, Cultura Romană, cu morminte, mozaicuri din vremurile când orașul a fost capitala Beticii, apoi Colonia Patricia; urmează Arta Vizigotă, cu capiteluri sculpate și ceramică colectată de la bisericile din munți, Al-Andalus, unde este prezentă cultura islamică, rămășițe din Medina Azahara și obiecte lucrate în bronz.

Mai regăsim aici Leul iberic din Nueva Carteya (din calcar) ce, conform legendei, păzea mormintele de tâlhari și alungau spiritele rele, Afrodita ghemuită (din marmură de pe insula Paros, Grecia), care stă aplecată fără mâini precum cursul râului în mișcare, Mitra de capră (din marmură albă), unde zeul Soarelui sacrifică taurul, câinele bea din sângele acestuia, șarpele creează plante, iar din scorpion ies animale și oameni.

De-o parte și de cealaltă pereții văruiți în alb curg ca un pârâu prin priviri, iar ghivecele albastre cu flori multicolore, roșii, roz, albe, ce atârnă gingaș pe Strada Florilor, cântă despre pacea și traiul liniștit din această perioadă, pe care o simțim ca un parfum venit din zumzetul frunzelor, al fluturilor ce zboară printre umbre maure, al norilor ce se plimbă nestingheriți deasupra acestui loc cald, limpede și atât de aproape de inima noastră, Cordoba.

Aurora GRIGORE

GALERIE FOTO