Anul 1955 marca o premieră pentru județul Vrancea prin construirea unei păstrăvării în satul Lepșa al cărui nume l-a și împrumutat, comuna Tulnici, la 67 de kilometri de Focșani. Este singura unitate piscicolă de acest fel din regiune și este încă reprezentativă pentru județ. Cu toate acestea, ultimele investiții importante în modernizarea ei au fost făcute acum 46 de ani. Recent, Regia Națională a Pădurilor a anunțat că specialiștii din cadrul Direcției Silvice Vrancea au depus la Compania Națională de Investiții proiectul de reabilitare, modernizare și extindere a Păstrăvăriei Lepșa în vederea redării acesteia în circuitul turistic.

Producția actuală nu acoperă cererea

Construită în urmă cu 67 de ani, păstrăvăria de la Lepşa a avut ca obiectiv de activitate producerea de păstrăv-curcubeu, un peşte despre care se spune că are calităţi valoroase, o rezistență crescută în fața bolilor și care se adaptează cu ușurință la factorii de mediu. Structura inițială a unității piscicole a fost păstrată, astfel încât astăzi păstrăvăria are 19 bazine și o „maternitate“ unde sunt ținuți puieții de păstrăv. Aceasta a fost concepută să asigure o producție de păstrăv de 10 tone anual, dar cererea crescută de pește din ultimii ani a făcut ca această cantitate să fie sub solicitările existente. Potențialul turistic al acestei zone a făcut posibilă dezvoltarea ei economică prin construirea mai multor pensiuni. Cea mai mare parte a acestora își asigură necesarul de păstrăv pentru bucătărie de la păstrăvăria Lepșa, dar unitatea are însă clienți constanți și în țară, unde livrează păstrăv către restaurante mari. Potrivit specialiștilor de la Direcția Silvică Vrancea, realizarea investițiilor propuse ar permite creșterea capacității de producție a păstrăvăriei de la 10 tone până la 20-30 de tone anual, dar și reluarea producției de puiet de păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte.

Ce prevede proiectul de modernizare

În momentul de față, în cadrul păstrăvăriei se realizează un studiu de fezabilitate, iar debutul implementării propriu-zise a proiectului de reabilitare și modernizare va avea loc anul viitor, pe 7 aprilie.

Proiectul de reabilitare, modernizare și dotare a păstrăvăriei este foarte complex, implicând și realizarea de spaţii de procesare şi valorificare a păstrăvului, respectiv hale pentru procesarea păstrăvului, pentru peşte afumat, fileuri nedezosate. Potrivit Regiei Naționale a Pădurilor, „proiectul prevede şi crearea unei surse suplimentare de apă pentru dezvoltarea puietului printr-o reţea de puţuri forate, reabilitarea deversoarelor şi a prizelor de captare a apei din râul Putna şi pârâul Lepşa, realizarea de filtre pentru curăţirea şi limpezirea apei provenite din cele două surse. De asemenea, vor fi refăcute şi betonate bazinele de creştere şi canalul colector.“ Ambițiile pentru păstrăvăria Lepșa sunt mari pentru că această „renaștere“ a ei implică și includerea pe lista obiectivelor turistice deschise pentru turiștii care ajung în zonă. Dezvoltarea păstrăvăriei către zona de agrement presupune construirea a şase căsuţe şi spaţii recreative sau sportive.

• Una dintre speciile cele mai agreate pentru creșterea în exploatații piscicole este păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss gairdneri), o varietate care se pretează cel mai bine pentru sistemele de creștere intensivă. Acesta este un pește răpitor ce poate fi întâlnit în apele de munte adânci şi întinse. Păstrăvul curcubeu are o creștere rapidă, greutatea medie a unui pește adult (3-4 ani) variază între 1,5-2,5 kg, iar lungimea între 25-30 cm.

• Compania Națională de Investiții (CNI) a scos la licitație proiectarea și execuția de lucrări pentru obiectivul de investiție „Reabilitare, modernizare și dotare Păstrăvăria Lepșa, comuna Tulnici, județul Vrancea“, care are o valoare estimată a lucrărilor de aproape 15 milioane de lei.

• În exploatațiile piscicole perioada de reproducere a păstrăvului curcubeu are loc din luna februarie până în luna mai, iar o femelă depune până la 2.000 de icre.

• Potrivit statisticilor, crapul și păstrăvul reprezintă cele mai importante două specii de pește din producția anuală obținută din apele dulci. Producția de păstrăv este estimată la cca 2.000 tone, iar cererea de păstrăv este mai mare de 4.500 tone/an.

Laura ZMARANDA