Păstrăvăria din munții Ciuc

Păstrăvăria reprezintă o idee de afaceri cu șanse mari de profit. În acest domeniu cererea este în creștere, iar cu o minimă procesare, prin intermediul unei rețete tradiționale, veniturile pot asigura un trai decent unei familii dintr-un sat aflat în zona de munte. Pentru a afla cum funcționează o astfel de afacere am stat de vorbă cu Ionela Paliștan din satul Ciugheș, comuna Palanca, județul Bacău. Ionela are un ajutor de nădejde, pe soțul său Mihai. Împreună au realizat un păstrăv afumat în hârzob de brad, produs atestat tradițional. Până la această păstrăvărie, o microfermă a familiei îi ținea în mișcare.
Produs montan de la Palanca
Omul de la munte este muncitor și vrednic, iar când greutățile apar încearcă să se limiteze doar la nevoile minime. Acesta este și cazul familiei Paliștan, care a obținut mențiunea de Produs montan, cu minime resurse, calitatea fiind cea care face diferența: „Animale am avut de când ne-am căsătorit, începând cu anul 1996. An de an le-am înmulțit până acum doi ani, când am ajuns să avem în total în jur de 25 de capete, dar din cauza lipsei forței de muncă, din păcate, am fost nevoiți să le vindem. De altfel, de când au plecat copiii mai departe la școli, am oprit cele mai bune vaci și juninci. Astfel, acum ne-am limitat la cinci vaci cu vițeii lor, pe care doar eu și soțul le îngrijim. Vacile sunt înscrise în registrul genealogic al rasei, iar ce producem de la ele este caș, brânză și cașcaval, pentru care am obținut mențiunea de Produs montan“, a precizat Ionela Paliștan.
Păstrăvul afumat în hârzob de brad le-au ținut copiii în școli
Mândria acestei familiei este însă o păstrăvărie situată în localitatea Palanca, aflată între județele Bacău și Harghita, la poalele munților Ciuc, la o altitudine de 850 metri. De altfel, de ceva vreme aici se prepară păstrăvul afumat în hârzob de brad, un produs care astăzi este atestat tradițional. Afacerea cu păstrăvi i-a călit și i-a învățat să lupte, pentru că startul nu a fost ușor. „Am început în anul 2005 cu un singur bazin de păstrăv; atunci am avut și inundații și am pierdut tot proiectul, adică tot ce am investit. De asemenea, am avut şi momente când a îngheţat apa, deoarece în zona noastră temperaturile sunt mai mici, peștii murind în cele din urmă. Am vrut să abandonăm, dar soțul meu a zis să mai încercăm și anul următor și așa am și făcut. De atunci ne ocupăm de creșterea păstrăvului, iar ceva mai târziu am început să facem păstrăv afumat, ca să îl vindem pentru a ne crește veniturile și a putea să ne ținem copiii la școală. Mai tot timpul, ce am câștigat de la păstrăvărie am investit în animale și invers. De altfel, sunt riscuri pe care ţi le asumi când începi o astfel de afacere“, a adăugat băcăuanca.
Familia Paliștan încearcă să crească păstrăvii cât mai natural: „Îi hrănim mai rar, o dată sau de două ori pe săptămână și le întârziem creșterea la 2 ani jumătate sau chiar 3 ani, timp în care ajung la 250 de grame. Pentru că 100% natural nu există, iar păstrăvii sunt carnivori, trebuie hrăniți cu acele granule care conțin făină de pește și organe de animale. Noi îi hrănim rar, ca să nu le schimbăm gustul, dar sunt păstrăvării care hrănesc și forțează creșterea cu carne de animale sau cu granule, dându-le foarte mult de mâncare și având o producție la 1 an jumătate sau 2 ani. Avem ca produs tradițional «Păstrăvul afumat în hârzob de brad», o rețetă destul de veche, atestată din anul 1920 și învățată de soț de la bunicul lui. Pentru că nu am găsit înscrisuri în cărți pentru atestat, am apelat la un bătrân al satului care ne-a ajutat să primim atestatul de produs tradițional. Toate le pregătim după rețete tradiționale, învățate de la noi din zonă. Am început cu fonduri proprii și pot să zic că a fost greu, mai ales când nu știi anumite lucruri și trebuie să le înveți de unul singur“, povestește Ionela Paliștan.
În acest moment familia Paliștan dispune de patru bazine în care păstrăvii cresc în mediul lor natural, în apă de izvor de munte deoarece acestea sunt zidite cu piatră de râu, iar în anumite locuri și cu ciment. În decursul unui an, în cele patru bazine se produc cca 2-3 tone de păstrăv.
Pe premisa speranța moare ultima, cei doi soți au perspective mari de viitor: „Visăm să facem o agropensiune cu produsele noastre, pe care să le valorificăm aici în zonă, să ne ajute să ne dezvoltăm, nu să ne chinuim ca acum când mergem în fiecare week-end la București, la târg, să ne vindem produsele. Ne dorim să vină bucureștenii la noi, să vadă la fața locului adevărata frumusețe a vieții de la țară“, ne-a spus cu speranță Ionela Paliștan.
Beatrice Alexandra MODIGA
Bacau, pastravarie, Muntii Ciuc, Ciughes
- Articol precedent: 2 tone de sturioni obținuți la Bădeuți
- Articolul următor: Piața de pește de la Zimnicea, un proiect care contribuie la dezvoltarea zonei