Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

Sprijin concret pentru managementul gunoiului de grajd

Unul dintre obiectivele cele mai importante pe care autoritățile din domeniul Mediului și le-au fixat este acela de control și combatere a poluării cu azot a apelor. În acest context, studiile au evidențiat că agricultura este una dintre cele mai importante activități poluante. Sursele de nitrați sunt, în principal, două. Prima o constituie îngrășămintele aplicate în exces sau atunci când nu trebuie, iar a doua o reprezintă gunoiul de grajd depozitat necorespunzător.

Pentru managementul acestei delicate probleme și în spiritul Directivei „Nitrați“ a Comisiei Europene a luat naștere Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nitrați“, pe scurt CIPN.

În scopul unui management cu adevărat eficient al gunoiului de grajd, CIPN a cuprins și construirea unor platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd, unde acesta este transformat din deșeu poluant într-un îngrășământ prețios.


La această dată sunt aprobate finanțările pentru construcția a 84 de platforme comunale pentru colectarea și managementul gunoiului de grajd și a trei stații de compostare a gunoiului de grajd. Lucrările au fost planificate a se derula în cinci tranșe.

Prima investiție se va finaliza în decembrie

Tranșa I cuprinde 12 investiții la care studiile de fezabilitate sunt aprobate, contractele de finanțare semnate, la fel ca și proiectele tehnice. La opt dintre ele sunt deja începute și lucrările. Astfel, la platforma de colectare şi management al gunoiului de grajd din localitatea Ciochina, judeţul Ialomița, lucrările au fost demarate încă din luna august, iar acum se apropie de final. Darea în folosință este planificată pentru luna aceasta.

Construirea platformei comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din satul Ulmet, comuna Dobrun, județul Olt, a început la jumătatea lunii septembrie, iar finalizarea este prevăzută pentru luna aprilie a anului viitor. Tot atunci ar trebui să fie gata și platforma comunală de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din comuna Gherăseni, județul Buzău. Aceasta urmează inclusiv să fie dotată cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea amenajărilor destinate depozitării gunoiului. Menționăm că Gherăseni este o localitate din apropierea orașului Buzău, renumită pentru fermele zootehnice aflate pe teritoriul său.

Tot lângă Buzău, la Mărăcineni, se află în construcție o altă platformă. Și aceasta va fi finalizată în aceeași lună, aprilie 2020, ca și cea de la Gherăseni.

Mai la nord, în județul Iași, în localitatea Comarna, începutul lunii octombrie a însemnat și debutul șantierului platformei de colectare a gunoiului de grajd. Lucrările se vor încheia înainte de Paște dacă totul va merge conform planurilor.

În județul Vâlcea, la Galicea și la Lungești, se lucrează pentru înființarea a alte două utilități de colectare și compostare a gunoiului provenit de la animalele din comunele respective. Platformele vor fi terminate aproximativ în același timp cu cele din județul vecin, Olt, unde în satul Trepteni al comunei Vitomirești se construiește încă o platformă. Astfel, în luna aprilie a anului viitor locuitorii din comunele enumerate mai sus vor beneficia de condiții mai bune de depozitare a gunoiului de grajd.

Majoritatea platformelor vor fi gata la anul

În tranșa a doua au fost incluse 22 de investiții. Pentru acestea au fost aprobate studiile de fezabilitate și s-au semnat contractele de finanțare. La 14 dintre proiecte au fost finalizate și planurile tehnice. Numai că la acest ultim punct lucrurile nu au mai mers chiar atât de ușor. La nouă dintre investiții indicatorii au trebuit reaprobați. Cu toate acestea, la șase deja s-a realizat și adjudecarea contractelor de execuție. Pentru celelalte trei licitația se va lansa până la sfârșitul acestui an. Termenul de finalizare a lucrărilor este toamna anului 2020.

Alte opt investiții au fost depuse la comisiile de specialitate pentru reactualizarea indicatorilor cuprinși în proiectele inițiale. Acest lucru s-a petrecut în urma dorinței de a adapta cât mai mult parametrii viitoarelor platforme la realitatea din teren. În sfârșit, ultimele cinci investiții cuprinse în această tranșă a Proiectului întâmpină încă dificultăți în finalizarea planurilor tehnice. Cea mai mare parte a piedicilor de care se lovesc proiectanții este lipsa unei documentații complete.

Cea de-a treia tranșă cuprinde doar cinci investiții. Studiile de fezabilitate sunt aprobate, iar contractele de finanțare au fost și ele semnate. Până la sfârșitul anului ar trebui ca toate planurile tehnice să fie depuse. De asemenea, și licitațiile pentru lucrări vor fi încheiate. Dacă toate lucrurile se vor desfășura conform planurilor, în toamna anului 2020 cele cinci investiții ar trebui să se adauge celor deja existente pe harta platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd din întreaga țară.

Doar trei subproiecte se mai află încă în analiză

În fine, în ultimele două tranșe mai sunt cuprinse 47 de subproiecte. Trei dintre ele, cele mai întârziate, se află încă în analiză în cadrul Unității de Management a Proiectului. Până acum, comunele care și-ar dori să beneficieze de proiect nu au depus toată documentația necesară întocmirii studiilor de fezabilitate. Alte 44 de investiții au fost aprobate de către Comisia Tehnico-Economică. Pentru 30 dintre ele contractele de finanțare au fost semnate. Termenele de depunere a proiectelor tehnice au fost stabilite pentru luna ianuarie. Pentru ultimele 14 subproiecte se așteaptă semnarea ordinelor de aprobare a indicatorilor stabiliți în cadrul CTE, după care vor fi semnate contractele de finanțare.

O mai bună monitorizare a pânzei freatice

O altă veste bună legată de creșterea calității apei din fântâni sau, cel puțin, de îmbunătățirea monitorizării calității ei vine de la Administrația Națională „Apele Române“. Aceasta va primi o nouă instalație de foraj, autoportantă,  care poate fora puțuri adânci de până la 200 de metri. În afară de aceasta, poate instala coloane de separare a straturilor acvifere atinse în același punct de foraj. Rezultatul este că fiecare strat poate fi monitorizat separat, atât cantitativ, cât și calitativ. În cazul descoperirii unei poluări, se poate ști exact în care strat a avut loc, iar sursa poate fi identificată cu mai mare ușurință.

Acest utilaj înseamnă că la cele cca 1.300 de foraje de monitorizare a rețelelor de apă subterane din zonele agricole se vor adăuga altele noi, ceea ce va însemna un plus de control al calității apelor din fântâni.

Instalația va intra în dotarea ABA Crișuri, o zonă sensibilă la poluarea apelor din pânza freatică.

Alexandru GRIGORIEV

Zonele vulnerabile la nitraţi reprezintă circa 58% din teritoriul României

Zonele vulnerabile la nitraţi reprezintă aproximativ 58% din teritoriul României, sunt în număr de 42, se întind pe o suprafaţă de peste 137.545 kmp şi cuprind 1.963 localităţi, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale 'Apele Române', remis, luni, AGERPRES.

Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole au fost identificate de către Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului pe baza evaluării condiţiilor naturale ale arealelor cu potenţial de transmitere a nitraţilor din sistemul agricol către resursele de apă. Legislaţia în vigoare prevede ca lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi să fie reexaminată, revizuită sau completată o dată la 4 ani.

În conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România şi Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu, finalizat în luna decembrie a anului 2004, tot teritoriul României a fost desemnat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienţi. Această decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte îndepărtarea nutrienţilor (azot şi fosfor).

Administraţia Naţională 'Apele Române' a actualizat Registrul Zonelor Protejate aflat în strânsă legătură cu resursele de apă, în condiţiile în care normele europene (cerinţele Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE) impun statelor membre o inventariere periodică a zonelor protejate. În acest sens, conform articolului 6 şi anexei IV din Directiva Cadru Apă, statele membre ale Uniunii Europene stabilesc şi revizuiesc câte un registru al zonelor protejate pentru fiecare bazin hidrografic. Prin acest document se urmăresc zonele protejate ce au legătură cu resursele de apă.

Varianta actuală a registrelor zonelor protejate realizată de Administraţiile Bazinale de Apă, precum şi sinteza naţională a acestora realizată de ANAR au fost actualizate cu datele noi apărute în perioada 2011-2012, şi cuprind cinci categorii de zone protejate. Este vorba despre zonele protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zonele pentru protecţia speciilor de peşti importante din punct de vedere economic, zonele pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole şi zonele de îmbăiere.

În cazul zonelor protejate pentru captările de apă destinate potabilizării au fost inventariate toate captările, atât din surse de suprafaţă cât şi din surse subterane, şi au fost introduse şi captările noi de apă ale localităţilor care şi-au realizat noi sisteme centralizate de alimentare cu apă cât şi captările proprii ale unităţilor din industria alimentară. La nivel naţional, numărul captărilor pentru alimentarea cu apă din surse de suprafaţă este de 303, iar a celor din surse subterane este de 2.505. Numărul captărilor proprii ale unităţilor din industria alimentară din surse de suprafaţă este de 13, iar din surse subterane este de 279.

Zonele pentru protecţia speciilor de peşti importante din punct de vedere economic au avut în vedere identificarea zonelor în care se practică pescuitul comercial şi a zonelor cu specii de peşti care au potenţial economic. Zonele în care s-a practicat pescuit comercial sunt reprezentate de lacurile de acumulare de pe râul Olt, acumulările Călimăneşti, Movileni, Bereşti, lacul de acumulare Stânca-Costeşti, Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoe pe o suprafaţă de 136.964 ha şi pe o lungime de 1.849 km pe râul Prut, Dunăre şi Delta Dunării, precum şi în Marea Neagră. Pescuitul comercial în apele continentale s-a practicat pentru aproximativ 25 de specii de peşti, capturi mai însemnate înregistrându-se pentru caras, plătică, scrumbie, babuşcă, şalău şi crap. Pescuitul comercial în Marea Neagră s-a realizat în principal pentru 14 specii de peşti, capturi mai mari fiind pentru şprot, scrumbie, calcan, hamsie. Zonele cu specii de peşti care au potenţial economic au fost identificate pe cursurile de apă şi lacurile din zona montană cu păstrăv comun, lipan şi lostriţă. Lungimea totală a cursurilor de apă cu specii de peşti cu potenţial economic este de 12.030,33 km, iar suprafaţa lacurilor de 9.850,44 ha. La fel ca în registrele anterioare, la Marea Neagră sunt 4 zone pentru protecţia speciilor de moluşte importante din punct de vedere economic cu suprafaţă totală de 567 Mm2.

Zonele pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate de interes internaţional, comunitar, naţional şi local şi care au legătură cu apa, respectiv rezervaţii naturale şi ştiinţifice, parcuri naturale şi naţionale, geoparcuri, rezervaţii ale biosferei, situri Ramsar, situri Natura 2000, desemnate în conformitate cu legislaţia specifică la nivel internaţional, european şi naţional. Acestea reprezintă aproximativ 23% din suprafaţa ţării (inclusiv zona marină), fiind grupate în număr de 413 pe o suprafaţă de 57.114 kmp.

Zonele de îmbăiere au fost identificate, monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităţii apei la nivelul spaţiului hidrografic Dobrogea - Litoral, iar lista acestora cuprinde 49 de zone de îmbăiere la Marea Neagră. Totodată, registrul actual cuprinde şi profilurile apelor de îmbăiere stabilite pentru prima dată în anul 2011, pe baza metodologiei recomandate de Comisia Europeană şi în baza legislaţiei în vigoare. Conformarea cu valorile obligatorii a fost de 100%, iar conformarea cu valorile ghid a crescut de la 8,2% în registrul anterior, la 87,8% în anul 2011.

'Administraţia Naţională 'Apele Române' a realizat un pas important în procesul de implementare a Directivei Cadru Apă, directivă care are ca obiectiv principal atingerea 'stării bune' a apelor, prin asigurarea unei cantităţi şi calităţi corespunzătoare a acestor resurse. Acest lucru se traduce prin menţinerea şi îmbunătăţirea standardului de viaţă din punct de vedere al apelor pentru toţi cetăţenii, precum şi asigurarea cerinţelor ecosistemelor acvatice' a declarat directorul ANAR, Vasile Pintilie.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS