Energia solară și eoliană și alte surse curate au generat în anul 2021 38% din electricitatea mondială. O premieră pentru aceste tehnologii, când turbinele eoliene și panourile solare au generat 10% din total. Conform unui studiu, România are un potențial de energie solară cuprins între 1.100 și 1.400 kWh pe metru pătrat, timp de un an. Coasta Mării Negre, Oltenia și Dobrogea sunt zonele optime pentru amplasarea panourilor solare. Care sunt avantajele și dezavantajele acestora, descoperiți în continuare…

Cum ne ajută puterea vântului

Se pare că egiptenii au fost primii care au folosit energia eoliană, navigând în amonte pe Nil. Peste ani, în Persia s-a utilizat pe uscat energia eoliană prin construcția unei mori de vânt. În zilele noastre, aceasta se folosește pentru producerea energiei electrice în locuri izolate sau cu scopul de a suplini sursele tradiționale de energie.

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, deci nu se ard combustibili și nu implică producerea a niciunui fel de deșeuri. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, iar unele voci spun că în America sunt mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili.

La capitolul dezavantaje pot fi menționate următoarele aspecte: energia eoliană poluează fonic, produce zgomot, modifică peisajul natural și necesită costuri investiționale destul de ridicate. Turbinele eoliene curente funcționează pe același principiu ca și morile de vânt din Antichitate: palele unei elice adună energia cinetică a vântului pe care o transformă în electricitate prin intermediul unui generator.

Conform meteorologilor, zonele cele mai favorabile pentru amplasarea unor astfel de centrale sunt sud-estul şi sud-vestul ţării. La limita dintre judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, între Topleţ şi Orşova, la altitudinea de 380 de metri, unde viteza vântului este de minimum 6,5 metri pe secundă, se află în construcţie un parc de turbine eoliene. Acesta se va întinde pe o suprafaţă de 250 de metri pătraţi, iar centralele eoliene vor fi amplasate la 4,5 kilometri de Orşova. Trei astfel de turbine costă cca 1,2 milioane de euro şi dezvoltă o putere de câte 1 kW. Restul de 30 de turbine sunt mai mari, de producţie germană, cu o capacitate de 1,5 MW pe unitate. O astfel de turbină costă aproximativ 1,8 milioane de euro.

Parcul eolian de la Topleţ-Orşova a intrat în exploatare la sfârşitul anului 2010 şi aduce un profit lunar beneficiarilor de 250.000 de euro, energia fiind furnizată în Sistemul Energetic Naţional.

Când vântul nu bate, nu se obține electricitate, astfel că în acest context trebuie asigurată o sursă alternativă de electricitate sigură. Energia eoliană a început să fie valorificată în anii ’70, când a început și prima criză mondială a petrolului, revenind în atenția specialiștilor în anii ’90, din cauza îngrijorărilor cu privire la impactul asupra mediului a poluării generate de combustibilii fosili. La categoria dezavantaje ale folosirii energiei eoliene trebuie menționate și impactul asupra păsărilor și cel vizual asupra mediului.

Importanța energiei solare

Trecem la energia solară care este energia emisă de Soare pe întreg domeniul radiației sale electromagnetice. Este considerată energie regenerabilă, fiind de astfel la baza celor mai multe forme de energie de pe Pământ. Încercările de folosire ale acesteia detează din secolul trecut. În zilele noastre o întâlnim în foarte multe medii. Principalele moduri de utilizare sunt următoarele: producerea de energie termică, producerea de energie electrică prin intermediul celulei fotovoltaice. Energia solară este o energie naturală, numită și sursă de energie primară.

Instalarea unor panouri solare fotovoltaice pe acoperişul locuinţei vă va salva o parte considerabilă din venituri. În medie, economiile pe 20 de ani pentru americanii care au ales instalaţiile solare în 2011 vor fi de aproximativ 20.000 de dolari, scrie cleantechica.com. În statele mai populate din New York, California şi Florida economiile estimate sunt de peste 30.000 dolari. În paradisul însorit, dar scump, cunoscut sub numele Hawaii, economiile estimate se ridică la aproape 65.000 dolari! Dacă Sahara ar fi acoperită de panouri solare ar produce 750 de terawați de electricitate anual. În Sicilia, Italia, se află o centrală de energie solară pe bază de sare topită. O importantă caracteristică a acestei centrale este că produce electricitate și pe parcursul nopții deoarece sarea topită reține agentul termic pentru mult timp.

Energia solară este o sursă extrem de rentabilă. Soarele răsare şi apune în fiecare zi, oferind securitate energetică. Cel mai mare avantaj este că nimeni nu va avea dreptul să pună o „taxă“ pe soare, iar „combustibilul“ panourilor solare nu poate fi cumpărat sau monopolizat. Este gratuit şi oricine se poate bucura de el.

În România se află în faza de construcție una dintre cele mai mari platforme de energie solară. Aceasta este amplasată în nordul Timișoarei.

În Germania se află deja cea mai mare platformă de energie solară care produce 54 de megawați anual, numită Strasskirchen Solar Park.

Cu toate acestea, există un singur dezavantaj notabil al energiei solare: soarele nu străluceşte 24 de ore pe zi. Când soarele apune sau când umbra este puternică, panourile solare fotovoltaice opresc producerea energiei electrice. Dacă avem nevoie de energie electrică în acel moment, va trebui să o luăm de la altă sursă. Avem nevoie de baterii pentru a stoca energia electrică produsă de panourile solare pentru a o utiliza mai târziu.

Pentru a încuraja numărul celor care folosesc energia verde există și un program la nivel național al Administrației Fondului de Mediu.

Anca LAPUȘNEANU

Se tot vorbește despre creșterea eficienței energetice, despre o mai bună valorificare și apreciere a resurselor de care dispunem, astfel încât să contribuim la reducerea poluării, deci să avem grijă de întreaga planetă. Se creează tot felul de programe ce au în vedere susținerea acestor demersuri și, recent, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Lóránd-Árpád FülöP, a semnat dispoziția de demarare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public.

Acest program se adresează unităților administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu care pot beneficia de fonduri pentru îmbunătățirea sistemului de iluminat public stradal prin folosirea unor tehnologii mai eficiente care să reducă semnificativ consumul de energie şi, implicit, factura publică.

Începând cu data de 21 octombrie 2021, unitățile administrativ-teritoriale și-au putut crea conturile de utilizator în aplicația informatică pusă la dispoziție pe site-ul Administrației Fondului de Mediu – AFM, iar din 25 octombrie solicitanții au putut depune cererile de finanțare, împreună cu documentația aferentă, în aplicația informatică prin intermediul conturilor de utilizator create.

„Anul acesta am îmbunătățit semnificativ atât programul, cât și modul de aplicare. În primul rând, am digitalizat întregul proces, astfel toată procedura se derulează exclusiv online. Acest fapt reprezintă un avantaj major pentru beneficiari, care nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la sediul AFM cu sute de pagini de documente sau să piardă ore întregi la cozi, așa cum se întâmpla în anii trecuți. Totodată, am redus termenele și am eficientizat procedura de analiză pentru ca beneficiarii să poată începe implementarea cât mai rapid. O altă noutate importantă este că acum programul prevede și extinderea sau completarea sistemelor existente și nu doar înlocuirea acestora. Prin toate aceste demersuri ne dorim să ne adresăm unei plaje cât mai largi de beneficiari și să aprobăm cât mai multe astfel de proiecte“, a specificat președintele AFM, în cadrul comunicatului de presă transmis de instituție.

Bugetul alocat acestei sesiuni de finanțare este de 500 de milioane de lei. Finanțarea se acordă în procent de până la 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiție și în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanți, astfel:

• pentru comune cu o populație de până la 5.000 de locuitori — maximum 1.000.000 lei;
• pentru comune cu o populație de peste 5.001 de locuitori — maximum 2.000.000 lei;
• pentru orașe — maximum 3.000.000 lei;
• pentru municipii de rang 0 — municipiul București — maximum 25.000.000 lei;
• pentru municipii de rang I — maximum 6.000.000 lei;
• pentru municipii de rang II — maximum 5.000.000 lei.

A consemnat, Larissa DINU

Trăim într-o lume a extremelor. A bogăției excesive și a sărăciei infinite. Civilizația actuală mai are mult de lucrat pentru a asigura drepturi egale pentru toți oameni. Educația, accesul la sistemul de sănătate, hrană, apă curată, infrastructură sunt privilegii pe care unii nici măcar nu și le pot închipui. În țările sărace, multe case sunt, spre exemplu, în continuare în beznă, fără electricitate.

Mai avem doar 9 ani pentru a atinge al șaptelea obiectiv de pe lista dezvoltării durabile a Națiunilor Unite până în 2030 și în contextul actual eforturile globale trebuie să fie dublate, în special în Africa. Altfel lumea nu va mai asigura accesul universal la energie accesibilă, fiabilă, durabilă și modernă. Potrivit informațiilor publicate de Banca Mondială, deși rata globală de electrificare a crescut de la 83% în 2010 la 90% în 2018, 789 de milioane de oameni încă nu aveau acces la electricitate în 2018.

Estimări sumbre pentru 2030

Accelerarea ritmului de progres în toate regiunile va necesita un angajament politic mai puternic, o planificare energetică pe termen lung, o finanțare publică și privată sporită și stimulente politice și fiscale adecvate pentru a stimula implementarea mai rapidă a noilor tehnologii. Epidemia COVID-19 a creat o nouă urgență în ceea ce privește extinderea soluțiilor de energie durabilă și asta întrucât lumea nu a obținut încă acces universal la energie accesibilă, fiabilă, durabilă și modernă până în 2030, potrivit Raportului privind progresul energetic pentru 2020. Se estimează că 620 de milioane de oameni nu vor avea acces la electricitate în 2030, 85% dintre aceștia în Africa Subsahariană.

Pentru a îndeplini scopul Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030, țările trebuie să își protejeze realizările obținute înainte de pandemia COVID-19 și să asigure acces la energie tuturor, având în vedere proporția mare a populației care trăiește în zone îndepărtate, rurale, mai sărace și comunitățile vulnerabile. Din 2010, mai mult de un miliard de persoane au obținut acces la electricitate. Ca urmare, 90% din populația planetei a fost conectată în 2018. America Latină și Caraibe, Asia de Est și Asia de Sud-Est se apropie de accesul universal, dar Africa Subsahariană rămâne în urmă, reprezentând 70% din deficitul global.

Aproape trei miliarde de persoane nu au acces la combustibili și tehnologii curate pentru gătit, în principal în Asia și Africa Subsahariană. În perioada 2010-2018, progresul a stagnant în mare parte, rata de creștere a accesului la gătitul curat scăzând din 2012 în unele țări ca urmare a creșterii populației. Conform politicilor actuale și planificate, 2,3 miliarde de oameni ar fi în continuare privați de accesul la combustibili și tehnologii de gătit curate în 2030. Pandemia COVID-19 va crește probabil expunerea prelungită a femeilor și copiilor la poluarea aerului din gospodărie cauzată în principal de utilizarea cărbunelui brut, a kerosenului sau a utilizării tradiționale a biomasei pentru gătit.

Consumul de energie regenerabilă eoliană și solară este în creștere

Ponderea surselor regenerabile de energie în mixul energetic global a atins 17,3% din consumul final de energie în 2017, în creștere de la 17,2% în 2016 și 16,3% în 2010. Consumul de energie regenerabilă (+ 2,5% în 2017) crește mai repede decât consumul de energie globală (+ 1,8% în 2017), continuând o tendință de evidență din 2011. Cea mai mare parte a creșterii din surse regenerabile a avut loc în sectorul energiei eoliene și solare. Acest lucru a fost posibil prin sprijinul susținut al politicilor și prin scăderea cheltuielilor. Între timp, utilizarea surselor regenerabile de energie pentru încălzire și transport rămâne în urmă. Impactul total al crizei COVID-19 asupra surselor regenerabile de energie încă nu a devenit clar. Intensitatea energiei primare globale – un indicator important al gradului de utilizare a energiei de către activitatea economică mondială – s-a îmbunătățit cu 1,7% în 2017. Aceasta este mai bună decât rata medie de progres de 1,3% dintre 1990 și 2010, dar încă mult sub rata-țintă inițială de 2,6% și reprezintă o încetinire marcantă față de ultimii doi ani. Măsuri specifice privind intensitatea energiei în diferite sectoare indică faptul că îmbunătățirile au fost cele mai rapide în sectoarele industriei și al transportului de călători, depășind 2% din 2010. În sectoarele serviciilor și rezidențiale acestea au avut în medie între 1,5% și 2%. Transportul de mărfuri și agricultura au rămas puțin în urmă.

Raportul din 2020 introduce urmărirea unui nou indicator, 7.A.1, privind fluxurile financiare internaționale către țările în curs de dezvoltare în sprijinul energiei curate și regenerabile. Deși fluxurile totale s-au dublat începând cu 2010, ajungând la 21,4 miliarde de dolari în 2017, doar 12% au ajuns în țările cel mai puțin dezvoltate, care sunt cele mai îndepărtate de atingerea diverselor obiective ale ODD 7. (D.Z)

Potrivit raportului Agenției Internaționale pentru Energie, făcut public la începutul acestui an, „lumea trebuie să accelereze adoptarea energiei din surse regenerabile, în special când vorbim despre sectorul energiei electrice, altfel va rămâne în urmă în lupta împotriva schimbărilor climatice.“ Același raport subliniază faptul că până în 2023 sursele regenerabile de energie vor reprezenta 20% din producția totală de energie electrică din lume. O altă mențiune importantă din raport este utilizarea surselor regenerabile de energie pentru transport și căldură în locuințe și în industrie, acolo unde este consumată cea mai mare parte a energiei lumii. În opinia reprezentanților Agenției Internaționale pentru Energie, momentan acesta este un „punct mort“ în strategia privind combaterea schimbărilor climatice. Angajamentul în îndeplinirea obiectivelor din strategia mondială adoptată în acest sector diferă în funcție de posibilitățile și limitările fiecărui stat, însă progrese s-au făcut. Anul 2017 a fost marcat de câteva proiecte importante dezvoltate în domeniul energiei regenerabile.

China are cea mai mare platformă plutitoare de panouri solare

În Huainan, recunoscut drept cel mai bogat oraș al Chinei, deasupra unei mine de cărbune inundate s-a construit cea mai mare platformă plutitoare de panouri solare. Dimensiunea ei fizică este impresionantă pentru că platforma se întinde pe o suprafață egală cu cea a 160 de terenuri de fotbal americane. Se pare că proiectul centralei cu o capacitate de 40 megawați a costat cca 45 de milioane de dolari, iar cele 166.000 de panouri solare au capacitatea de a furniza energie pentru 15.000 de locuințe.

Cea mai mare baterie Tesla se află în Australia de Sud

În septembrie 2016, din cauza unor furtuni violente, Australia de Sud a fost cufundată în beznă. Situația aceasta a generat o serie de discuții și... un pariu între Elon Musk, directorul general Tesla, și miliardarul australian Mike Cannon-Brookes. Miza pariului a fost instalarea unei baterii Tesla în Australia în mai puțin de 100 de zile. Directorul companiei Tesla a spus că, dacă nu va reuși să respecte termenul, va oferi gratuit bateria. Nu a fost cazul pentru că cea mai mare baterie de litiu-ion din lume, cu o capacitate de 100 MW/129 MWh, a fost instalată în localitatea rurală Jamestown, la nord de orașul Adelaide, în mai puțin de 60 de zile.

În conexiune cu Hornsdale Wind Farm, bateria are capacitatea de a furniza energie pentru 30.000 de locuințe mai bine de o oră în cazul unei întreruperi. Însă cel mai probabil va fi folosită pentru a compensa consumul de energie electrică în momente critice.

Energie solară pentru Puerto Rico

Insula Caraibilor a fost în 2017 sub incidența unei serii de uragane care au devastat aproape complet regiunea. În urma acestor fenomene naturale, statul Puerto Rico a fost lăsat fără energie electrică. Situație devastatoare, mai ales pentru spitale. S-au căutat soluții și s-a ajuns la concluzia că cea mai eficientă modalitate de a garanta energia țării este energia solară. Primul pas a fost făcut de către compania Palo Alto care a finanțat instalarea unei platforme de panouri solare în curtea unui spital din San Juan, capitala țării. Sistemul ar putea genera 200 de kilowați ore (kWh) de energie solară în timpul zilei și va stoca până la 500 kWh ca rezervă.

Cernobîl, nucleu de producere a energiei solare

După mai bine de trei decenii de la explozia centralelor nucleare, la Cernobîl se desfășoară astăzi un proiect-pilot prin care se dorește transformarea acestei regiuni într-un nucleu de producere a energiei solare.

Inginerii firmei de inginerie ucraineană Rodina Energy Group Ltd. și ai companiei germane de energie electrică Enerparc AG au conceput un sistem de panouri solare care va avea o capacitate de 1 MW, echivalentul energiei produse de 10 motoare auto. Deocamdată platforma este încă în construcție, însă Stefan Müller, cofondatorul Enerparc, susține că acest proiect reprezintă doar o fază incipientă dintr-un program mult mai amplu prin care se dorește crearea unei rețele de panouri solare cu o capacitate de 100 MW.

Google și energia regenerabilă

Recent, reprezentanții companiei au anunțat că în câțiva ani energia folosită pentru funcționarea birourilor și a centrelor de date va fi 100% regenerabilă. Până în prezent, investițiile Google în acest domeniu au fost de peste 3,5 miliarde de dolari, aproximativ o treime ajungând la producători americani de energie regenerabilă. Deocamdată, nu toți producătorii de energie eoliană cu care Google a semnat contracte pot furniza practic aceste servicii, așadar abia peste câțiva ani compania va funcționa exclusiv pe baza energiei regenerabile. Cert este că investițiile majore ale companiei în această direcție ar putea stabili un trend nou și pentru alți jucători importanți din domeniul tehnologiei.

Trenul care folosește și energie solară

India are o populație de 1,3 miliarde de locuitori. Pentru a asigura accesul locuitorilor săi în toate regiunile țării, Căile Ferate Indiene au în proprietate aproximativ 11.000 de trenuri. Anul trecut în India a avut loc o premieră prin faptul că unul dintre aceste trenuri folosește și energie solară pentru a se pune în mișcare. Cum a fost posibil? Prin instalarea pe acoperiș a unor sisteme solare care pun în funcțiune farurile și ventilatoarele. Potrivit estimărilor făcute de Căile Ferate Indiene, dacă ar fi instalate panouri solare pe acoperișul fiecărui tren consumul de carburant s-ar reduce cu mai bine de 5,500 galioane pe an.

Deși va mai dura o perioadă până când motorul diesel va fi înlocuit, această inițiativă demonstrează dedicarea Indiei în implementarea unei strategii privind schimbările climatice. Prin Acordul de la Paris, India și-a asumat misiunea ca până în 2030 cca 40% din energia țării să fie asigurată din resurse regenerabile.

Laura ZMARANDA