Lumea satului 750x100

update 26 Oct 2020

Instalațiile de biogaz, rețeta de a transforma gunoiul în utilități

Gunoiul de grajd, ca și cel provenit de la păsări, constituie pentru mulți fermieri o bătaie de cap. Pe de altă parte, și facturile pentru energia electrică și combustibilul pentru încălzire reprezintă o problemă. Ei bine, aceste probleme s-ar putea anula una pe alta dacă sunt abordate așa cum trebuie.

O metodă cu tradiție în utilizare

Utilizarea biogazului nu este o noutate nici la nivel mondial, nici în țara noastră. În anii ’80, numeroase ferme fuseseră dotate cu instalații de producere a biogazului. Ulterior, acesta era folosit pentru încălzire și, uneori, pentru producerea de energie electrică. După 1990, pe măsură ce marile ferme au căzut în paragină, și instalațiile de producere a biogazului au fost neglijate, până când au ajuns să fie vândute la fier vechi.

În alte țări precum Germania, de exemplu, instalații similare au fost conservate și menținute în exploatare. Ulterior, cei care au preluat fermele dotate cu instalații de biogaz au ajuns să asigure și încălzirea și gazul pentru localitățile învecinate.

Ca principiu, o astfel de instalație nu este una complicată. Practic, este vorba despre unul sau mai multe rezervoare în care fermentează materia primă. În aceste rezervoare trebuie să fie menținută o anumită temperatură, astfel încât bacteriile care descompun materia primă să se poată înmulți în mod optim. Gazele de fermentație sunt apoi captate și pompate într-un rezervor, de unde sunt apoi dirijate către locul de utilizare. Biogazul rezultat conține în proporție de 60-70% metan și 25-28% dioxid de carbon.

Metoda ideală de a scăpa de gunoi

Materia principală folosită poate fi deosebit de variată. Gunoiul de grajd, găinațul, materia provenind din canalizare, resturile vegetale, resturi provenind din abatoare sau din instalațiile de procesare a laptelui sau alimentelor sunt la fel de bune ca surse de biogaz. Prin fermentarea acestora, majoritatea compușilor poluanți sunt reduși la elemente de bază. Așa se face că ceea ce rămâne în tancurile de fermentare la sfârșitul procesului, numit digestat, este un îngrășământ deosebit de eficient și absolut natural. Compoziția sa îl face ușor de asimilat de către plante, în proporție de 99%.

Produsul final, biogazul, poate fi folosit ca atare și ars pentru a obține lumină și căldură sau poate fi folosit drept combustibil pentru grupuri electrogene, devenind astfel curent electric.

Deci, dacă e să tragem o linie la o socoteală oarecum matematică, ar însemna că scăpăm de gunoaiele din fermă, iar în locul lor obținem căldură, curent electric și, un fel de bonus, un îngrășământ natural de o înaltă calitate și total nepoluant.

O soluție inteligentă...

biogaz b

Pornind de la socoteala de principiu pe care am prezentat-o mai sus, în localitatea Seini, din județul Maramureș, a fost demarat un proiect pilot. Cu fonduri provenind în mare parte de la Banca Mondială, acum doi ani a fost construită o centrală de producere a biogazului.

În anul 2016 centrala a fost inaugurată cu multă bucurie și entuziasm. Toată lumea spera că o mare parte dintre problemele localității vor fi fost rezolvate odată cu punerea în funcțiune a acestei facilități. Calculul inițial a pornit de la ideea că bălegarul provenit de la o fermă de vaci cu câteva mii de capete, aflată în zonă, va fi prelucrat în stație. Ca rezultat trebuia să se obțină curent electric, cam de patru ori mai mult decât are nevoie orașul. Centrala este prevăzută cu un generator care poate produce 370 kWh.

Numai că, în practică, lucrurile nu s-au mai arătat atât de frumoase ca în proiect. În primul rând pentru că bălegarul de la fermă trebuie transportat la centrală cu camioanele Primăriei, Fiind vorba de cantități de ordinul a câteva tone pe zi, cheltuielile cu carburantul sunt destul de însemnate. „Gunoiul de grajd trebuie să fie proaspăt, de cel mult trei zile“, ne-a spus dl ing. Ilie Sălăvăstru, managerul instalației. În aceste condiții nu se pot face depozite. Ca atare, centrala a trebuit să se orienteze către dejecțiile provenite de la fermele de păsări aflate în apropiere. Astfel, cheltuielile cu transportul sunt mai scăzute.

O altă problemă, ne-a mai spus dl Sălăvăstru, este că încă din momentul proiectării nu s-a pus problema ca instalația să producă și căldură. De aceea, căldura rezultată nu este folosită, astfel încât o modalitate de a obține venituri a fost dată de-o parte.

...dacă este gândită inteligent!

Întreaga cantitate de biogaz ar trebui folosită pentru producerea de curent electric. Dar și aici este un „dar“: când s-a făcut calculul de fezabilitate s-a crezut, firesc, că centrala va beneficia de certificate verzi. Numai că, după construcție, acestea nu s-au mai acordat. Motivul? Centrala a fost construită cu fonduri de la Banca Mondială, asimilabile cu ajutoare de stat. În astfel de situații, reglementările europene interzic acordarea de certificate verzi. Rezultatul? Prețul energiei electrice obținute în această instalație este mai scump decât ar fi dispus Sistemul Energetic Național să plătească pentru el.

Cât despre digestat, agricultorii au prins slăbiciunea sistemului. „Nimeni nu vrea să plătească pentru el, iar noi nu avem unde să-l depozităm. Ca atare, îl împrăștiem gratuit pe terenurile fermierilor. Ei știu că suntem obligați să scăpăm de digestat și profită de acest fapt ca să obțină îngrășământul gratuit.“

Cu toate acestea, Ilie Sălăvăstru nu este dezamăgit de proiect. „Până la urmă a fost un proiect pilot. Am văzut că poate funcționa și eu zic că este ideal pentru o fermă cu aproximativ 600 de vaci, care are și sere. Se poate asigura încălzirea serelor, a clădirilor fermei, dacă instalația se proiectează de la început pentru asta. Desigur că se poate asigura și curentul electric, dar atrag atenția celor interesați că întreținerea grupului generator nu este ieftină!“

O instalație asemănătoare, dar de o capacitate mai mare a fost inaugurată și la Săcuieni, în județul Bihor. Nu am apucat încă să aflăm primele concluzii ale beneficiarilor ei. Promitem să revenim cât de curând!

Alexandru GRIGORIEV

Conferinta Biomasa, Biogaz & Cogenerare 2015: “Platforma de networking intre furnizori si beneficiari”

Bucuresti, 25 Mai 2015 - „Biomass, Biogas & Cogeneration 2015”, conferinta nationala consacrata energiei produse din biomasa, biogaz sau in centrale de cogenerare, organizata de Asociatia Romana pentru Promovarea Eficientei Energetice si GOVNET Conferences, va avea loc Joi, 11 Iunie 2015, incepand cu ora 9 a.m. la Hotelul InterContinental Bucuresti.

GOVNET Conferences continua astfel seria evenimentelor dedicate industriilor cu potential de dezvoltare si impact economic insemnate, aducand de aceasta data in prim plan biomasa, biogazul ca surse de energie verzi si sistemele care functioneaza in congenerare.

Dezbaterea interactiva aflata la a doua editie va reuni in sala reprezentanti la nivel decizional din: Ministerul Energiei, ANRE, Ministerul Agriculturii, Turismului si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, reprezentanti ai comunitatii locale - primarii, sefi de consilii locale, companii de termoficare locale, producatori si traderi de biomasa - nationali si internationali, dezvoltatori de centrale si operatori, companii producatoare de echipament si tehnologie din industrie, traderi de energie, experti financiari si juridici din energia regenerabila, mari proprietari de ferme agricole din Romania, hoteluri sau cladiri de birouri, companii de procesare a deseurilor din lemn si peleti, companii ce detin silozuri de depozitare si procesare pentru cereale etc.

Se vor prezenta proiecte de succes dezvoltate in tara si in strainatate, solutii concrete in vederea eficientizarii anumitor businessuri care si-ar putea dezvolta capacitati de biomasa sau biogaz in businessul pe care il desfasoara, dar si ce ar putea fi imbunatatit in partea de sustinere a sectorului de catre autoritati.

Conferinta ofera cea mai relevanta platforma interactiva de discutii, intalniri, networking direct si dezbateri interactive intre furnizori si beneficiari, si este organizata luand in considerare faptul ca piata este inca la inceput si prezinta un potential foarte mare de dezvoltare – Romania are putin peste 100 MW instalati in biomasa (de 40 de ori mai putin decat capacitatile insumate instalate in eolian si fotovoltaic).

Partenerii evenimentului sunt Adrem Invest, Aggreko, Bepco, B-Team, BWE Biogas Weser-Ems, Ener-G Tehnologii Energetice, Noerr.

Despre GOVNET

GOVNET este un canal media independent ce furnizeaza informatii concentrate pe realitatea economico-politica si pe climatul de afaceri ale Romaniei si totodata, organizator de evenimente, prin GOVNET Conferences. Obiectivul nostru este sa fim o sursa reala de informatii si de analize specifice din zona de business pentru cei interesati sa investeasca in Romania si cautam sa promovam parteneriate prin intermediul unei platforme ce vizeaza evenimente de inalt nivel si conferinte de afaceri.

Agenda evenimentului poate fi vizualizata aici: http://govnet.ro/Biomass-Biogas-and-Cogeneration-2015--National-Conference

Pentru detalii suplimentare, va rugam contactati:

Adrian Ion
Publisher

Tel: 0372.900.670
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Biogazul şi cooperativa, lecţia franceză

49 de fermieri francezi îşi construiesc o centrală de cogenerare pe biogaz pentru a obţine un profit mai bun din activitatea agricolă, dar şi pentru un management optim al deşeurilor.

Proiectul UMAP adună tot mai mulţi parteneri. Unul dintre ei, poate cel mai important, este Asociaţia BIO.M.A.A.S. care a reuşit să-i adune pe cei 49 de fermieri în jurul acestui deziderat. Apoi, pentru ca proiectul de cogenerare să fie eficient, a fost aşezat lângă o uzină pentru uscarea şi granularea lucernei (Luzeal). Compania Impulseo alături de Centrul de Inginerie a Biogazului, care se vor ocupa de punerea în practică a proiectului, întregesc această listă, conform vestitei publicaţii „La France Agricole“.

Sébastien Mahaut, preşedintele asociaţiei BIO.M.A.A.S. din regiunea Ardeni, spune că a durat patru ani şi jumătate. Construcţia centralei de cogene­rare pe biogaz se face în două etape. Începând de anul acesta se va pune în funcţiune un prim grup de 500 KW, urmând ca, în a doua etapă, capacitatea să crească la 2 MW. Energia electrică o vor vinde în reţeaua FEDR, iar energia termică va fi folosită de uzina Luzeal, care o va utiliza în procesul de uscare şi granulare a lucernei. Fiecare din cei 49 de asociaţi a participat la investiţia de opt milioane de euro. Bineînţeles că şi profitul va fi, de asemenea, împărţit. Doar profitul e ţelul final, nu-i aşa?

Nimic nu se pierde

Fermierii vor asigura şi materia primă necesară (paie, pleavă, resturi vegetale, dejecţii de la fermele de vaci, porci sau păsări de pe o regiune cu o rază de circa 25 km faţă de uzina de biogaz). 1.400 de tone au fost deja colectate din ultima campanie de recoltare. Dar materia primă principală va fi porumbul pentru siloz, ceea ce va face posibil ca, pe termen lung, desfacerea producţiei vegetale să devină predictibilă.

Necesarul pentru buna funcţionare a instalaţiei de biogaz este de 11.000 de tone brut/an în prima fază, iar din faza a doua (când puterea instalată va creşte la 2 MW) necesarul va fi de 55.000 tone, precizează Hugues Deshuraud, directorul companiei Impulseo, cea care execută construcţia centralei de cogenerare pe biogaz.

Din activitatea de cogenerare va rezulta şi un îngrăşământ organic extrem de bun care se va întoarce pe terenurile fermierilor. Proiectul asigură un management eficient al deşeurilor organice şi totodată creează locuri de muncă.

Ceea ce fermierii europeni au învăţat în peste o sută de ani – şi anume că asocierea e una dintre soluţiile la îndemână pentru a realiza proiecte importante – ar fi o lecţie bună pentru fermierii mici şi medii români, care încă văd în asociere fantoma CAP-ului. De menţionat este şi faptul că în Franţa suprafaţa medie exploatată de un fermier este de 30 hectare.

Tudor CALOTESCU

De ce biogazul nu-şi găseşte loc în fermele din România?

Deşi România este asaltată de firme care oferă de la consultanţă şi proiectare până la soluţii de finanţare şi construcţie efectivă a instalaţiilor de cogenerare pe biogaz, sunt extrem de puţine reuşitele în acest domeniu al energiei verzi. Poate costul ridicat al investiţiei iniţiale, poate perioada mai lungă de amortizare a investiţiei, poate că şi lipsa unei legislaţii potrivite şi încurajatoare ar putea fi câteva dintre impedimente. Că materie primă, slavă Domnului, avem berechet.

Germania e liderul mondial al instalaţiilor de biogaz

Cu 6.000 de unităţi care produc anual peste 15.000 GWh asigurând energia necesară pentru 4,3 milioane de locuinţe se poate spune că statul german este, de departe, lider mondial. Mulţi dintre fermierii care creşteau vaci s-au apucat de producţia de biogaz. Acum folosesc porumbul siloz ca materie primă în obţinerea de energie electrică şi termică. Acest fapt a dus la creşterea de 2,5 ori a costurilor pentru achiziţia silozului de porumb, dar şi la creşterea cu până la 250% a preţului terenului agricol în zonele unde există centrale pe biogaz. Germanii au fost nevoiţi să stopeze legislativ evoluţia giganţilor de biogaz. Aşa că în 2012, prin noua lege a energiei EEG, se încurajează instalaţiile cu o putere instalată de până la 75 kw. S-a limitat şi procentul de biomasă folosit în digestoare la 60%, în speranţa că tendinţa de monocultură a porumbului siloz în unele zone, cum ar fi zona de nord Schleswig-Holstein, va fi stăvilită.

Dacă nemţii vor să încetinească avântul digestoarelor, francezii îşi propun, pentru viitorii zece ani (conform planului EMAA lansat de Ministerul Agriculturii la 11 aprilie 2013), să crească la o mie numărul instalaţiilor de biogaz, în condiţiile în care acum au cu puţin mai mult de 50 de unităţi. Un plan mai mult decât ambiţios, în urma îndeplinirii căruia peste 800 de mii de locuinţe ar putea fi alimentate din această resursă energetică. Polonia, Cehia şi de curând Ungaria au început investiţiile în biogaz.

Trebuie subliniat faptul că utilizarea dejecţiilor din fermele de animale, dar şi a tot felul de reziduuri industriale (de la abatoare, fabrici de zahăr, chiar şi a nămolului de la staţiile de epurare a apelor) în digestoare conduce la neutralizarea acestora. Reziduurile rezultate în urma procesului de digestie anaerobă sunt foarte buni fertilizanţi agricoli. La urma urmei digestoarele sunt un fel de stomac uriaş de vacă. Este unul dintre motivele care au dus la evoluţia pozitivă a instalaţiilor de producere a biogazului în ţările unde managementul deşeurilor este foarte scump.

La Filipeştii de Pădure funcţionează o centrală de cogenerare pe biogaz de 1MW

Aceasta este construită de Genesis Biopartner, o companie cu capital suedezo-român, lângă fabrica de mezeluri Cris-Tim, cu care are un parteneriat pentru preluarea aburului rezultat din procesul de cogenerare. Energia electrică se livrează în sistemul naţional şi beneficiază de certificate verzi. Centrala va produce 8.500 MWh/an energie electrică şi circa 7.000 MWh de energie termică. Aburul de aici este mai ieftin cu circa 25% decât cel folosit în mod curent de fabrica de mezeluri. Porumbul care se foloseşte în digestoare este cumpărat de la fermele din zonă, ceea ce este de bun augur.

Avicom Vaslui este prima fermă care a investit într-o instalaţie de biogaz care îi asigură independenţa ener­getică. A beneficiat de ajutorul unui proiect european.

Grupul Marex din Brăila a făcut un proiect din 2005, a depus actele în 2010 şi abia după 26 de luni a obţinut toate avizele necesare demarării proiectului. Digestoarele viitoarei instalaţii, cu o putere de 1MW, vor folosi dejecţiile de la ferma de porcine de la Gropeni.

La un moment dat şi fermierul ialomiţean Nicuşor Şerban avea în plan o asemenea investiţie. Un alt fermier, Băluţă Paul Mircea din Costeşti, judeţul Argeş, avea un proiect inclusiv cu finanţarea asigurată, dar nu a obţinut avizele necesare deoarece nu există linii electrice capacitive care să preia injecţia de energie de la centrală. Era chiar dispus să cedeze energia termică spre folosinţa urbei. Poate că se va găsi o soluţie până la urmă.

Petrică Azoiţei de la Agroind Focşani s-a lovit de culoarul păsărilor migratoare când a fost vorba să obţină avizele pentru o staţie de biogaz în care să folosească dejecţiile de la ferma de vaci. Ce să mai?! Ca în România!

De altfel, la nivelul anului 2013, nu existau decât 12 proiecte cu avize tehnice sau contracte de racordare valabile conform datelor Transelectrica. Şi niciun proiect al vreunui fermier, Marexul fiind un complex agroindustrial, iar Avicomul fiind acum într-o situaţie juridică delicată.

Să fracturăm subsolul în căutarea gazului sau să folosim biogazul?

Biogazul, biomasa şi celelalte forme de energie verde ar putea fi alternative mult mai sănătoase decât fracturarea hidraulică. Şi apoi gazul din subsol se termină repede, pe când biogazul poate fi fabricat atât timp cât va exista agricultură pe acest pământ.

Dacă dezvoltarea rapidă a parcurilor eoliene şi a celor fotovoltaice a determinat statul să limiteze certificatele verzi oferite, se pare că în ceea ce priveşte instalaţiile de biogaz ar fi necesară o politică de încurajare. O centrală pe biogaz funcţionează, în medie, peste 20 de ani. În maximum şapte ani investiţia se amortizează. Spre deosebire de eoliene sau panouri fotovoltaice, instalaţiile pe biogaz pot livra energie constant în reţea în tot timpul anului. Este totuşi o afacere bună, altfel de ce s-ar înghesui atâţia fermieri germani să producă biogaz? În plus, vom face loc culturii de porumb siloz pe solurile nefolosite până acum. Aşa cum se vede din prima parte a textului, dezvoltarea acestui sector are efecte benefice pentru agricultori.

Nu sunt pus să judec pe nimeni, dar nu pot să nu mă întreb de ce nu stimulăm producţia de biogaz. Am fost anul trecut în Germania, la invitaţia Claas. Acolo am văzut o fermă de biogaz, la nici 20 de km de Claas Industrietechnik din Paderborn (locul unde se cercetează şi, de curând, se şi fabrică vestitele transmisii continuu variabile), la un fermier nobil, cu castel şi blazon. Renunţase la creşterea vacilor şi producea biogaz în două instalaţii de 500 KW. Cultiva pământurile degradate, lutoase, nămoloase etc. cu porumb de siloz. Avea şi două sere de trandafiri, dacă tot beneficia de energia termică oferită de cogenerare. Era mult mai mulţumit decât cu ferma de vaci, unde concurenţa este acerbă în Germania. În plus, avea şi mult mai mult timp liber. La vaci nu mai există niciodată timp liber.

Din ce am citit şi din ce am văzut am încercat să fac o mică pledoarie în favoarea biogazului. Poate că, ca orice tehnologie, are şi multe lucruri mai puţin bune, însă e bine că au făcut alţii primii paşi. Deci, nu mai e vorba de un pionierat, totuşi. Închei cu speranţa că acest text va ajuta măcar pe cineva să treacă dincolo de a privi ca pe o curiozitate această întreprindere.

Tudor CALOTESCU

Conferința Națională - Biomasă, Biogaz & Cogenerare România 2014

Biomasă, următorul trend în sectorul energiei verzi, o alternativă pentru echilibrarea capacităților de producție
 
București, 14 Aprilie 2014 – GOVNET Conferences continuă seria evenimentelor dedicate industriilor cu potențial de dezvoltare și impact economic însemnate, aducând de această dată în prim plan o nouă zonă a energiei regenerabile: biomasă, biogazul ca surse de energie verzi și sistemele care funcționează în congenerare.

„Biomasă, Biogaz & Cogenerare România 2014”, prima conferință națională consacrată energiei produse din biomasă sau în centrale de cogenerare, va avea loc Joi, 8 Mai 2014, începând cu ora 9 a.m. la Hotelul InterContinental din București.

Pe fondul avântului instalațiilor eoliene și solare (la finele anului trecut capacitatea totală instalată în parcuri eoliene era de aproximativ 2500 MW, respectiv 1150 MW, în cele solare), este nevoie de capacități de echilibrare a energiei. Biomasa este o soluție în acest sens, fiind nu doar regenerabilă, ci și accesibilă, potențialul mare neexploatat provenind în mare parte din terenurile agricole disponibile.

După o creștere de circa 140 la sută în 2013 din punct de vedere al capacității instalate, proiectele pe biomasă și derivați ai acesteia, cum este biogazul, (inclusiv cele care funcționează în cogenerare) au ajuns la 65 MW, rămânând singurele neafectate de modificările recente ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Astfel, energia electrică generată din biomasă este răsplătită cu câte două certificate verzi pentru fiecare MWh produs și livrat, pentru o perioadă de 15 ani. Dacă biomasa provine din culturi energetice (rapiță, soia, floarea soarelui, chiar și porumb), se mai adaugă câte un certificat verde pentru fiecare MWh, la fel și pentru energia electrică produsă în centrale de cogenerare pe biomasă calificate ca fiind de înaltă eficiență.

Evenimentul organizat de GOVNET Conferences vine în sprijinul dezvoltării acestui sector, devenind un punct de întâlnire pentru toți factorii implicați: autorități din zona de reglementare – Departamentul pentru Energie, Ministerul Agriculturii, ANRE; reprezentanți ai comunităților locale – Asociația Municipiilor din România; producători și traderi de biomasă, dezvoltatori și operatori de centrale pe biomasă, biogaz sau de cogenerare, producători de echipamente și soluții tehnologice, traderi de energie, experți din zonele financiară și juridică, mari proprietari de ferme agricole, precum și companii ce administrează depozite de deșeuri sau gropi de gunoi – deșeuri din care se extrage biogazul ulterior procesului de fermentare anaerobă.

Conferința oferă o platformă dinamică de discuții, întâlniri, networking direct și dezbateri interactive care vizează oportunitățile pe care această nișă a sectorului energiei verzi le oferă, provocările, actualitatea acestei piețe, susținând astfel progresul industriei – cei doar 65 MW instalați conduc la ideea unui potențial foarte mare, mai ales în condițiile în care se așteaptă anunțarea tarifului fix de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
 
Despre GOVNET

GOVNET este un canal media independent ce furnizează informații concentrate pe realitatea economico-politică și pe climatul de afaceri ale României și totodată, organizator de evenimente, prin GOVNET Conferences. Obiectivul nostru este sa fim o sursă reala de informații și de analize specifice din zona de business pentru cei interesați să investească în țara noastră și căutăm să promovăm parteneriate prin intermediul unei platforme ce vizează evenimente de înalt nivel și conferințe de afaceri. Agenda evenimentului poate fi vizualizată aici.

Pentru detalii suplimentare, contactați-ne la:

Adrian Ion

Publisher
 
Tel: 021 210 52 87
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.govnet.ro

Fermierii români au început să folosească biogazul

Desi cu un potential urias la obtinerea biogazului din surse agricole, tara noastra se pozitioneaza pe ultimele locuri în UE la exploatarea acestui tip de resursa regenerabila, scrie joi agrointel.ro.
Daca înainte de 1990, numarul instalatiilor de biogaz era de ordinul sutelor, acum discutam de centrale ce pot fi numarate pe degete.

Aproape toate materiile organice de origine animala si vegetala pot fi fermentate, în anumite conditii, pentru a obtine biogaz. Se poate obtine astfel nu doar energie ieftina, dar se rezolva rezonabil si problema unor deseuri. De câtiva ani, într-un ritm lent comparativ cu alte state UE, în România a fost reluată constructia cu tehnologii moderne a instalatiilor de producere a biogazului, la ferme.

Agricultorii constientizeaza importanta unor astfel de generatoare de energie ieftina, însa reclama cadrul legislativ restrictiv si lipsa de finantare, mai scrie sursa.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS