reclama Nusees
update 30 Nov 2022

Stabilitatea sistemului energetic din România este garantată de producția de biomasă

Deși este o soluție viabilă pentru asigurarea securității energetice și cu efecte pozitive inclusiv în agricultură, producția de biomasă a fost prea puțin luată în seamă. Dar iată care sunt beneficiile economice și de mediu.

Producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative, relevă datele celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români (CFRO) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București. De altfel, studiul arată că „biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național, și este totodată o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă“.

De ce ar trebui fermierii să investească în biomasă

Potrivit CFRO, în prezent, biomasa contribuie cu cca 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice. „Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

România ar trebui să valorifice această resursă cât mai repede

De altfel, mai ales în aceste vremuri tulburi, accesibilitatea prețului este poate una dintre cele mai mari provocări ale sistemului energetic. „Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate“, a declarat Alexander Degianski, inginer agronom și consilier în domeniul agriculturii, deținător al unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș.

Câtă biomasă producem

Anul trecut, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%). Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii). În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Sistemul de irigații, o altă preocupare majoră a CFRO

CFRO și-a reafirmat susținerea privind modificarea legii irigațiilor și alocarea de către guvern a sumei de 1,5 miliarde de euro pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a sistemului național de irigații.

De altfel, Clubul Fermierilor Români a făcut numeroase demersuri pentru a convinge autoritățile naționale și europene de importanța alocării sumelor necesare pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor naționale de irigații și desecare-drenaj. CFRO a pus la dispoziția autorităților studii de fezabilitate, elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative. Totodată, inițiativele Clubului susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru o agricultură performantă și rezilientă.


  • „Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol“, a declarat Laszlo Becsek, președinte al Clubului Fermierilor Români.
  • Din ce se poate produce biomasă

Biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (de exemplu plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (de exemplu trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia etc.), dar și culturi perene.

Din punctul de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

  • CFRO apreciază prevederea legislativă prin care se vor subvenționa de către ANIF, în cotă de până la 50%, cheltuielile aferente consumului de energie electrică necesar asigurării apei pentru irigații de către deținătorii de sisteme de irigații locale independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare, pe baza principiilor deja aplicate de către fermieri. Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI, și prin investiții în amenajări hidroameliorative, cu rol important în zona de desecare și drenaj.

Simona-Nicole David