Criza energetică a Europei continuă deoarece volumele de stocare a gazului s-au micșorat la minimele ultimilor 10 ani. O posibilă iarnă dură ar putea duce la întreruperi severe de energie și la posibile opriri ale unor părți mari ale economiei, potrivit unei analize oilprice.com și preluată de financialintelligence.ro.

În timp ce discuția principală se concentrează în prezent pe rolul potențial al Rusiei în criza energetică, o nouă situație apare la orizont. Într-o mișcare surprinzătoare, guvernul olandez a indicat că, într-o situație severă de criză a aprovizionării, câmpul de gaze Groningen, cel mai mare câmp de gaze de pe uscat din Europa, ar putea fi redeschis parțial și temporar.

În 2018, peste 200 de mari companii olandeze au fost somate de Guvernul olandez ca până în anul 2022 să înceteze să se mai aprovizioneze cu gaze naturale produse la zăcământul Groningen (nordul Olandei), unde exploatarea gazelor a provocat seisme care au afectat locuințele din regiune. Regiunea Groningen a fost frecvent afectată de cutremure produse din cauza găurilor apărute în urma extracției gazelor. Chiar dacă sunt de magnitudine mică, aceste cutremure au avut loc la o adâncime mică şi au provocat numeroase pagube locuințelor, fermelor şi clădirilor istorice.

Acum, ministrul olandez Stef Blok a indicat că ia în considerare redeschiderea potențială a câmpului Groningen, la cinci puțuri, în special cel de la Slochteren, după cum a indicat Johan Attema, directorul Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM), operatorul câmpului Groningen. Redeschiderea terenului, chiar și în caz de urgență sau criză energetică, este controversată din punct de vedere politic.

Până de curând, planul era ca Groningen să fie închis complet până în 2023, punând capăt producției și exportului de gaze pe scară largă de către Olanda.

Este clar, analizând situația deplorabilă actuală a sectorului energetic european, că Groningen este încă necesar. Criza energetică în curs ar putea avea consecințe grave pentru economiile și bunăstarea statelor membre ale UE.

Europa, în pericol

Lipsa aprovizionării cu gaze naturale a Rusiei (sau voința politică de a furniza mai mult), dificultatea de a crește rapid importurile de gaze norvegiene sau alte gaze pun în pericol situația energetică a Europei. În același timp, o posibilă oprire a mai multor industrii cu consum intens de energie electrică din Europa, precum îngrășăminte, produse chimice și producția de oțel/aluminiu, este pe masă. Liderii politici vor trebui să se confrunte cu implicațiile directe ale facturilor mai mari de energie sau cu posibilele deficite energetice pentru consumatori și industrie. Ambele ar putea duce la proteste sau probleme politice în timpul alegerilor viitoare. Amenințările unei crize energetice sunt discutate pe scară largă, dar se pare că nu sunt disponibile soluții reale, cu excepția taxelor mai mici. Din cauza costurilor mai mari cu energia, un posibil nivel record al prețului gazelor de 100$ MMBtu sau 250 dolari pe baril echivalent țiței este o veste foarte proastă pentru politicieni, în special în Olanda, Germania, Franța și Marea Britanie, se mai arată în analiza oilprice.

Cu toate acestea, rămâne neclar dacă politicienii europeni sunt conștienți de rolul pe care l-au jucat propriile lor politici în crearea acestei crize. Chiar și cu repornirea parțială a câmpului Groningen, care ar putea ameliora o parte din durerea din Europa de Vest, există o problemă mai mare care trebuie soluționată.

Instabilitate dată de liberalizare

Prin deschiderea pieței gazului pentru liberalizare, fără a da instrumentele necesare părților și prin presiunea unei piețe spot, instabilitatea a fost introdusă în sistem. Puterile geopolitice sunt încă în joc, în timp ce utilitățile și furnizorii europeni au văzut puțin sprijin din partea guvernelor lor. În același timp, când contractele cu Rusia pe termen lung indexate cu prețul petrolului au fost aruncate pe fereastră, mulți nu au înțeles că acest lucru ar putea însemna predarea puterilor depline ale pieței către companiile naționale de petrol, precum Gazprom. Putin a sărbătorit, știind că i s-a predat cheia piețelor europene, cu opțiunea de a manipula în același timp elementele fundamentale și prețurile. Între timp, Europa nu a reușit să diversifice suficient oferta, se mai arată în analiza preluată de financialintelligence.ro.

Liderii europeni trebuie neapărat să își reconsidere poziția față de aprovizionarea cu gaze rusești și rolul viitor al NordStream 2, care este încă amenințat de sancțiunile SUA și de opoziția est-europeană.

Cu toate acestea, se pare că liderul rus Vladimir Putin deține toate cărțile în ceea ce privește gazele naturale din Europa. Fără o aprovizionare substanțial mai mare de gaze naturale către Europa, consumatorii și industria s-ar putea confrunta cu o iarnă de nemulțumire. Strategia europeană de diversificare a aprovizionării cu gaze a fost un eșec nu numai din cauza tacticilor și reglementărilor UE, ci și a accentului unilateral continuu pus pe o tranziție energetică rapidă, dezinvestirea în hidrocarburi și investiții la scară largă în surse regenerabile de energie, fără să se realizeze că coloana vertebrală din sistemul economic european este încă alimentată cu hidrocarburi.

Situația actuală arată un fapt principal – succesul tranziției energetice nu se bazează pe o abordare unilaterală. Bazându-se prea mult pe surse regenerabile, piața a devenit destabilizată, dar politicienii și alții nu au vrut să recunoască acest lucru. Destabilizarea ar putea și ar trebui prevenită, recunoscând faptul că în viitorul previzibil hidrocarburile, inclusiv cărbunele, vor juca un rol semnificativ pe piața energetică europeană. În același timp, politicienii europeni ar trebui, de asemenea, să recunoască faptul că, fără hidrocarburi, aprovizionarea cu energie nu este doar amenințată, ci economia hidrocarburilor suferă. Majoritatea nu sunt încă pe deplin înțelese, dar fără hidrocarburi, în special gazele naturale și petrolul, alimentele și alte sectoare primare vor fi afectate puternic. Primele opriri ale companiilor de îngrășăminte și siderurgie au fost deja raportate.

Bogdan PANȚURU