reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Când e vorba de energia verde, legislația românească se contrazice, uneori stupid

Când e vorba de energia verde, legislația românească se contrazice, uneori stupid

2017 este anul când se împlinesc 10 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Ce au însemnat acești 10 ani pentru România? Putem spune că în primul rând au însemnat multe, foarte multe proiecte europene de dezvoltare economică pe termen lung, cum ar fi proiectele de infrastructură, de finanțare a agriculturii, dar și a altor sectoare economice, sociale sau culturale de interes. Acest deceniu de UE a mai însemnat ceva pentru economia românească și ne referim aici la componentele ecologice ale tuturor acestor proiecte finanțate de Bruxelles. Cât de „verde“ este România acum ne spune Lavinia Andrei, președinte al fundației ecologiste Terra Mileniul III, care a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.

– Cum se vede ecologia, cu tot ce înseamnă ea acum, în România?

– Aș putea să vă spun cum ar fi fost dacă nu am fi aderat la UE. Trebuie să vă gândiți că toate aceste măsuri care se întâmplă și care se iau sunt în cea mai mare majoritate posibile datorită politicilor europene care este obligatoriu să le implementăm. Că vrem sau că nu vrem, odată cu aderarea la Uniunea Europeană am aderat și la politicile acesteia. De fapt, putem spune că am intrat într-un club unde noi trebuie să jucăm conform muzicii care se cântă acolo. Deci din punctul meu de vedere este foarte important că am aderat... Și asta se vede în primul rând din punct de vedere economic, pentru că apar niște bani, apare infrastructură, apar proiecte. Dar pe altă parte este important de știut că toate aceste proiecte europene au cel puțin o componentă de ecologie – de protecție a mediului. Începând de la proiectele de autostrăzi, de exemplu, care trebuie să prevadă pasaje de trecere pentru animale până la orice altceva totul are cel puțin o componentă care se referă la protecția mediului. Mai mult decât atât, în perioada de programare 2013-2020, la nivelul Uniunii Europene s-a propus ca 20% din fondurile destinate proiectelor europene să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau la crearea de mecanisme care să se adapteze la schimbările climatice. România s-a angajat cu un procent mai mare de 20%, respectiv circa 27% din fonduri ar trebui să contribuie la reducerile de emisii de gaze cu efect de seră.

– Observ că remarcați numai lucrurile pozitive...

Lavinia Andrei– Da... tocmai voiam să remarc faptul că mai puțin pozitiv este că deja ne aflăm în 2016 și că deschiderea acestor programe este încă foarte limitată. Asta înseamnă că, la sfârșitul perioadei – în 2020, respectiv 2023 cu tot cu răgazul de implementare, s-ar putea să constatăm că nu am cheltuit banii și că, de fapt, nu prea ne-am făcut treaba prin implementarea corectă a acestor programe pe mediu.

– Dintre toate aceste proiecte care cuprind ecologizarea, și mă refer aici la energia verde sau la combaterea surselor de poluare, care vi se pare dumneavoastră cel mai important, în care România este angajată?

– Este greu să comparăm proiectele, pentru că uneori este vorba de proiecte cu valori mai mici, dar cu impact mai mare, alteori este vorba de proiecte care consumă o grămadă de resurse financiare și la sfârșit, când tragi linia, constați că mare schimbare nu s-a produs din punctul de vedere al impactului pe mediu. Totuși, dacă ar fi să mă gândesc la un proiect de anvergură la care și noi am contribuit într-un fel și care va avea impact pe termen lung, ar fi cel legat de achizițiile publice verzi. Este vorba despre faptul că autoritățile publice au obligația ca un procent din achizițiile pe care le fac să fie achiziții publice verzi. Noi ca organizație am lucrat la această lege în sensul că am promovat-o în Parlament cu sprijinul unor parlamentari. Trebuie să spun că este un instrument foarte bun pentru că, dacă această obligativitate de achiziții verzi există – și va exista pentru toate proiec­tele din fonduri europene, practic ești sigur că îndrumi investițiile către acest gen de achiziții verzi.

– Apropo de achiziții verzi... După cum se știe, statul are în derulare trei programe subatașate la Casa Verde care încurajează proprietarii de case să cumpere tehnologii verzi pentru achizi­ționarea de instalații energetice alternative, cum ar fi centrale solare sau eoliene. Numai că există aici o mare problemă. De exemplu, dacă vrei să-ți construiești o casă care să fie verde 100% nu poți. Adică, dacă dorești să fii independent, în sensul că nu mai vrei să fi racordat la Sistemul Energetic Național, acest lucru nu este posibil. Și asta din simplul motiv că pentru a obține autorizația de construcție este obligatoriu să ai aprobarea furnizorului de energie electrică, fără de care nu poți construi nimic... Nu este o contradicție, stupidă chiar?

– Din păcate, avem mai multe contradicții stupide în legislația noastră... Pe lângă cea pe care ați prezentat-o aș mai aminti și de cea prin care trebuie să ajungem ca anumite clădiri publice să fie aproape de zero emisii de dioxid de carbon. Or, acest lucru este imposibil pentru că o clădire, orice ai face, consumă pe de o parte resurse și elimină, firesc, deșeuri. Ar fi posibil un asemenea scenariu numai prin instalarea de echipamente ecologice 100%, cum sunt resursele regenerabile – solară sau eoliană. Cu alte cuvinte, legislația noastră se cam contrazice și nu ne ajută să facem acest lucru. Și a fost dat exemplul autorităților locale care produc energia electrică mai mult sau mai puțin verde, o vând în sistem cu un preț mic și apoi o recumpără din sistem cu un preț mai mare. Asta este legislația și, din păcate pentru oameni, legislația în acest moment favorizează marile companii de energie, fără să se gândească la micul producător, la micul consumator, dar și la o autoritate locală mică care construiește să spunem o microhidrocentrală, tocmai pentru a-și acoperi o parte din cheltuielile proprii, adică în beneficiul cetățenilor.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 46-47