reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Jan 2020

A fi sau a nu fi... tractorist

Auzim deseori spunându-se că în agricultură nu există forță de muncă suficientă. Că fermierii ar vrea să facă angajări, dar nu găsesc persoane dispuse să lucreze în acest sector. Poate că realitatea aceasta este. Dar ea oricum se bate cap în cap cu statistica. Institutul Național de Statistică arată că, în trimestrul al treilea 2018, la nivel național, în agricultură erau vacante 660 de posturi. Și tot în această perioadă populația ocupată din agricultură se ridica la 2,42 milioane de persoane, dintr-un total de 8,8 milioane populație ocupată. De aici nu reiese că am avea lipsă de forță de muncă și nici că nevoia de lucrători este foarte mare. Pe de altă parte, procentul de lucrători în agricultură este uriaș în România (25-27% din totalul populației ocupate), față de o medie europeană de 4,5%.

Locuri de mecanici agricoli aprobate în acest an școlar

Una dintre meseriile pentru care fermierii afirmă că nu mai găsesc oameni calificați este cea de mecanic agricol. Tractorist, adică. Școala românească, e adevărat, nu a mai inclus în aria curriculară această calificare. De fapt, a eliminat multă vreme învățământul profesional. Iar mecanicii agricoli de altădată s-au cam dus... fie pe cale naturală, fie s-au pensionat, fie au plecat în străinătate, fie au refuzat să lucreze în sector, în vremea în care erau plătiți prost. Puțini au rămas activi în agricultură.

De trei ani însă s-a reintrodus în România învățământul profesional sau dual, având și această specializare, de mecanic agricol. Dar nu știm dacă numărul de locuri aprobate în școli acoperă necesarul din ferme. De exemplu, pentru anul școlar 2019-2020 Ministerul Educației a aprobat o cifră de școlarizare de 1.202 locuri pentru învățământul profesional (vezi tabel) și 14 locuri pentru învățământul dual (Liceul Tehnologic Onești, Bacău). Județele în care s-au înființat cele mai multe clase sunt Botoșani, Vaslui, Constanța, Bihor și Buzău.

invatamant tabel 1240

Pe lângă aceste unități de stat în care se pregătesc mecanici agricoli, la nivel național mai sunt două sau trei unități private care fac același lucru, dar pe cheltuiala fie a fermierilor, fie a beneficiarului, direct. În învățământul de stat, elevii de clasa a VIII-a care optează pentru învățământul profesional primesc și un stimulent  în cuantum de 200 lei/lună, iar cei care aleg învățământul dual, 400 lei/lună (200 lei de la bugetul de stat și minimum 200 de lei de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract individual de practică). Problema este că în ambele cazuri e nevoie de un contract cu operatorii economici, unde elevii să facă practică, fiindcă liceele nu dispun de utilaje, iar aceștia nu știm cât de dispuși sunt să se încarce cu o cheltuială, mai ales că n-au nicio garanție că absolvenții vor lucra la ei în ferme.

„Ca tractorist, în ziua de azi poți să vii și la cravată, dacă vrei“

Și-acum, haideți s-o spunem pe-a dreaptă: în trecut, meseria de tractorist nu era foarte bine văzută în societate. Ea era asociată cu a fi plin de ulei, motorină și praf din cap și până-n picioare. Și trebuie să recunoaștem că utilajele de altădată erau total lipsite de confort, iar tractoristul înghițea cu adevărat tone de praf și multă mizerie. Dar lucrurile s-au schimbat azi la 180 de grade, odată cu retehnologizarea agriculturii românești. Iată ce ne spune un proprietar de teren (Adrian Mocanu, Prahova): „Meseria de mecanic agricol este total diferită de ceea ce era când oamenii lucrau pe U650 sau pe combinele noastre pline de praf. Și nici nu se mediatizează acest aspect. N-am văzut și eu un reportaj despre ce înseamnă să fii tractorist în ziua de azi. Dar nu din acela cu salarii de 10.000 lei/lună, astea-s povești, mă rog, chestiuni rarisime la noi. Ci să spunem că media câștigului net lunar este de cam 3.000 lei/lună, bani asigurați și iarna, chiar dacă tractoriștii n-au ce face, că acum nu mai suntem ca pe vremuri, să-i ținem în secții, la reparații. Acum ducem utilajele la service, la reprezentanțe specializate în așa ceva, nu mai schimbăm noi piese. Ai mei n-au ce face din 15 decembrie, dar banii sunt întregi. Mecanicii trebuie să învețe acum altceva, fiindcă bordul tractorului e plin de computere, ai GPS, ai scaun cu perne de aer, care citește greutatea și se reglează astfel încât să nu trepideze, aer condiționat în cabină, faci vara rece, iarna cald, practic ai climă dirijată în interior. Nu pătrunde acolo un fir de praf, poți veni și la cravată, dacă vrei, utilajele nu se defectează, ca să fie nevoie să cobori mereu din cabină. În campanie se lucrează 10 ore, iar la pregătirea solului în jur de 7 ore fiindcă utilajele sunt performante, au lățime mare de lucru, randamentul este extraordinar. Astea sunt tractoarele în ziua de azi! Și așa ceva înseamnă să fii tractorist.“ Fermierul prahovean este însă de părere că statul ar trebui să reînființeze liceele agricole cu profil mecanic și să suporte integral cheltuielile de școlarizare. La învățământul dual sau profesional se pare că lucrurile nu sunt tocmai bine puse la punct: „Ca fermă, te angajezi într-o astfel de colaborare, plătești școala, cazarea, mâncarea și ce-o mai fi, dar când zici că ai făcut o treabă, tractoristul tău fie pleacă în străinătate, fie într-un sector mai bine plătit, deci tu nu te alegi cu nimic.“

Maria BOGDAN

Meseria de tractorist agricol este tot mai căutată

Tot mai mulţi tineri din mediul rural, majoritatea elevi în clasa a VIII-a sau absolvenţi de liceu, doresc să facă şcoala de tractorişti pentru a putea lucra pământul părinţilor cu ajutorul tehnologiei moderne sau pentru a putea lucra în străinătate pe utilaje agricole. Dacă în trecut aceste şcoli funcţionau pe lângă liceele cu profil agricol, odată cu desfiinţarea acestor meserii din programa şcolară, fermele au ajuns să ducă lipsă de mecanici pentru utilajele agricole, tractorişti agricoli şi conducători de utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări.

Şcoala de şoferi produce tractorişti rutierişti

Pentru a obţine permisul de tractorist rutierist este suficient să urmezi şcoala de şoferi pentru categoria Tr şi, în urma verificării cunoştinţelor teoretice şi practice pe care le acumulezi, să promovezi un examen şi să intri în posesia documentului care îţi permite să circuli cu tractorul pe drumurile publice. Conform Codului Rutier, se poate conduce un tractor sau utilaj agricol şi în cazul deţinerii altor categorii de permis auto, dar acest drept este restricţionat în funcţie de greutatea totală a vehiculului şi a remorcii. Un permis pentru categoria Tr oferă posibilitatea de a conduce vehicule din această categorie fără astfel de restricţii, inclusiv posibilitatea de a ataşa două remorci la un tractor/utilaj agricol. Dacă permisul se obţine relativ uşor şi repede, obţinerea certificatului de calificare pentru meseria de tractorist agricol nu este atât de simplă. 

Deşi obţinerea certificatului de competenţe profesionale pentru meseria de tractorist agricol nu oferă dreptul de a conduce tractoare/utilaje agricole pe drumuri publice, acest document îi ajută pe fermieri să obţină fonduri europene pentru cumpărarea de tractoare performante, iar pe tineri să aplice un plan de afaceri prin Programul Start-Up Nation prin care să obţină 200.000 lei, bani cu care pot cumpăra un tractor şi un minim de utilaje cu care să înceapă o afacere în agricultură. 

Meseria se învaţă pe câmp

Pentru că liceele agricole nu mai promovează meseriile de tractorist agricol şi conducători de utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, mulţi dintre cei care doresc să le practice sunt nevoiţi să le înveţe pe câmp, direct de la tractoriştii cu experienţă, ca mai apoi să poată lucra cu tractorul.

Pentru că meseria de tractorist agricol „se fură“, mulţi dintre tractorişti, deşi au experienţă, nu pot lucra cu tractoare şi utilaje moderne. Pe Marius l-am întâlnit pe un ogor la Dumbrăveni, la arat. Are peste 30 de ani, din liceu a ieşit cu calificare de instalator sanitar, dar a învăţat să lucreze pe tractor de la tractoriştii care lucrau la SMA, a studiat în timpul liber mecanică din cărţile de specialitate şi din documentaţia tehnică a utilajelor, îşi repară singur cele trei tractoare şi utilajele agricole aferente, toate modele clasice, vechi, aduse din Olanda.

„La cele noi, cu senzori, cu computer de bord, cu tot felul de sisteme automate, îţi trebuie şcoală să le poţi folosi şi să le poţi întreţine. Avantajul oferit de noua gamă de tractoare şi utilaje agricole îl constituie oferta foarte bogată de echipamente de bază. Aceste tractoare pot fi dotate şi cu o mulţime de echipamente opţionale de la aer condiţionat şi încărcător frontal până la priză de putere mare, contragreutăţi, sisteme  de prindere frontale, cuple rapide etc. Cât despre service, trebuie să apelezi la repre­zentanţă pentru a le repara, ceea ce presu­pune costuri mari, deplasări etc., inaccesibile micului fermier cu o suprafaţă de câteva hectare, chiar dacă tractorul l-a cumpărat printr-un program care i-a asigurat o parte din finanţare“, susţine Marius.

Fermele mari caută tractorişti agricoli calificaţi

tractor scoala 6

Certificatul de calificare profesională este obţinut la sfârşitul unui program de studii teoretice şi practice, organizate pe parcursul câtorva luni, şi după susţinerea unei evaluări a competenţelor în domeniu la o instituţie de stat sau particulară, acreditată. Certificatul poartă girul Ministerului Muncii şi Ministerului Educaţiei, fiind recunoscut de către orice angajator din România şi din statele membre ale Uniunii Europene, iar posesorul lui trebuie să cunoască foarte bine modul de executare a lucrărilor de pregătire a solului, însămânţarea culturilor agricole, fertilizarea culturilor, recoltarea culturilor cu utilaje specializate şi întreţinerea agregatelor de lucru. În multe ţări din Uniunea Europeană documentul şi aptitudinile practice dovedite în faţa proprietarilor de utilaje agricole performante aduc venituri considerabile posesorului. La fel şi în fermele moderne din judeţ, cu suprafeţe mari, de peste 1.000 de hectare de teren, cum sunt cele din zona Siret, Bălcăuţi şi cea de la Fălticeni, condusă de doi nemţi, unde tractoriştii agricoli sunt plătiţi cu 2.000 de euro, dar sunt foarte greu de găsit cei care ştiu să lucreze pe utilaje moderne. Fermierii susţin că, pe lângă investi­ţii, este nevoie de oameni care să ştie exact cum se folosesc utilajele moderne, pentru că ceea ce știu să facă tractoriştii este mult mai complicat decât să conducă un tractor sau alt utilaj agricol.

Reînfiinţarea şcolilor profesionale presupune dotarea cu utilaje moderne a unităţilor de învăţământ

Direcţia de Agricultură Suceava derulează programe sezoniere pentru specializarea legumicultor, zootehnist şi apicultor, declară directorul executiv al instituţiei, ing. Haralampie Duţu, precizând că, dacă vor fi solicitări şi un număr suficient de doritori care să urmeze cursurile de tractorişti agricoli şi conducători de utilaje autopropulsate agricole, instituţia pe care o conduce se va acredita şi va organiza astfel de cursuri. Metodele folosite pentru predare şi tematica cursurilor va fi preluate din programa şcolilor profesionale, iar practica se va desfăşura la unităţi agricole din judeţ.

Cea mai veche şcoală din judeţul Suceava care pregătea tractoriştii s-a înfiinţat la Fălticeni. Şcoala profesională de mecanici agricoli a luat fiinţă în toamna anului 1961, fiind în subordinea Consiliului Superior al Agriculturii şi aflându-se sub patronajul Staţiunii de mecanizare a agriculturii Suceava. În 1972 s-a unificat cu Liceul agricol, în cadrul căruia a funcţionat până în anii 2000, când s-a transformat în şcoală de şoferi. Şcoala dispunea de un bogat inventar de tractoare şi maşini agricole, practica era făcută prin prelu­crarea mecanizată a unei suprafeţe de teren de 11,46 ha deţinută de şcoală şi a dat agriculturii, până în 1990, un număr de 1.595 de mecanici agricoli şi 914 tractorişti. În urmă cu câţiva ani fostul liceu agricol a devenit colegiu şi s-a adaptat cerinţelor elevilor, având clase de matematică-informatică, silvicultură, servicii în alimentaţie, turism, industrie alimentară. Din fosta şcoală profesională cu profil agricol nu a mai rămas decât specializarea de horticultor, la care s-au adăugat cele de mecanic auto şi lucrător în agroturism.

„Nu mai şcolarizăm tractorişti. Am fost contactaţi şi de Direcţia Agricolă, dar nu mai avem dotarea necesară, nu mai dispunem de suprafeţe de teren pe care să efectuăm lucrări agricole şi să învăţăm elevii această meserie. Specialişti avem, dar a şcolariza tractorişti şi mecanici agricoli în 2017 presupune o dotare cel puţin de nivelul fermelor mari, tractoare şi utilaje din generaţii noi, cu o gamă diversă de accesorii“, este de părere Florin Ciocârlan, director adjunct al Colegiului „Vasile Lovinescu“ din Fălticeni.

Reorganizarea liceelor cu profil agricol

Agricultorii consideră că Ministerul Educaţiei trebuie să reînfiinţeze şcolile profesionale, astfel încât tineretul să înveţe meserii pentru a putea duce mai departe economia ţării. Corelarea nevoilor agriculturii româneşti cu cifra de şcolarizare din unităţile de învăţământ agricol a ajuns şi în atenţia Parlamentului. Camera Deputaţilor a adoptat, în prima decadă a lunii noiembrie, proiectul de Lege nr. 181/2017 prin care se prevede reorganizarea liceelor cu profil agricol. Acestea vor funcţiona în subordinea Ministerului Agriculturii şi a Ministerului Educaţiei Naţionale. Astfel, creşte capacitatea Ministerului Agriculturii, prin intermediul instituţiilor descentralizate la nivel judeţean, de a se implica mai intens în asigurarea bazei materiale, a modului de desfăşurare a activităţilor practice, în identificarea necesităţilor pieţei de muncă locale, fapt ce va asigura un grad sporit de adaptare şi o încadrare mai facilă a absolvenţilor acestor licee pe piaţa muncii.

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS