reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu“, o școală cu tradiție și oportunități

Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu“ din Dragomirești-Vale este o școală agricolă cunoscută de multă lume. Pe aici au trecut zeci de generații de tineri care au devenit reputați tehnicieni în domeniul horticulturii. Existența liceului, dar mai ales faima școlii se datorează, în mare parte, performanțelor remarcabile prin care instituția a trecut.

Terenul pe care se află azi şcoala a fost cumpărat de Casa Rurală în 1908 de la fostul proprietar, generalul Boteanu. Acesta folosea pentru administrarea moşiei un arman boieresc, aşezat în mijlocul satului, exact în locul unde se află astăzi şcoala. Suprafaţa cumpărată a fost de 593 ha, împreună cu un conac vechi. Moşia a fost exploatată în dijmă şi bani până la 1910, când, după propunerea lui Maximilian Popovici şi a lui Vintilă Brătianu, consiliul de administraţie a Casei Rurale a aprobat înființarea pe o parte din ea a unei şcoli de grădinărit, având ca scop instruirea fiilor de săteni împroprietăriți în urma răscoalei din 1907. Pe lângă învăţarea meseriei grădinăritului şi a cultivării pomilor, şcoala furniza seminţe de legume şi pomi la toate moşiile Casei Rurale. În primăvara anului 1911 s-au început lucrările culturale, iar în toamnă s-au deschis cursurile.

În anul şcolar 1947-1948 Şcoala Inferioară de Horticultură se transformă în Liceul Tehnic Horticol de fete, care în august 1948, prin Legea de reformă a învăţământului, devine Şcoala Medie Tehnică Horticolă cu durata de 4 ani, care funcţionează până în 1955. Începând cu anul şcolar 1955-1956, aceasta se transformă în Şcoala Profesională de Legumicultură cu durata de 3 ani şi se înfiinţează în paralel şi Şcoala Tehnică de Maieştri Legumicoli cu durata de 3 ani, cursuri de zi şi fără frecvenţă.

„Sunt un fost elev al liceului din Dragomirești-Vale și am terminat studiile în anul 1977, la specializarea veterinară. Am urmat cursurile Facultății de Zootehnie și am revenit după mulți ani ca director al liceului. De-a lungul timpului, școala a trecut prin mai multe etape, a fost școală de fete, școală de maeștri agricoli, liceu agroindustrial, iar după revoluție grup școlar agricol și în prezent liceu tehnologic“, spune directorul liceului Vintilă Brătianu, Chișa Eugen.

Condiții și standarde moderne

În prezent, oferta educațională a școlii agricole este destul de complexă. Printre cele mai solicitate specializări se numără clasele de tehnicieni în activități economice, resurse naturale și protecția mediului, dar și tehnicieni agronomi și veterinari. Școala dispune de o bibliotecă foarte complexă, o sală de sport, internat, cantină, ateliere pentru lucrări practice și seră didactică pentru instruirea elevilor de la domeniul agricultură. În seră, directorul școlii ne arată producția de sezon.

„Sera are o vechime de peste 50 de ani, dar a fost reabilitată prin Proiectul Campus Școlar preuniversitar. Incinta are o suprafață de 450 mp și se plantează legume. Aici fac practica elevii de liceu care studiază agricultura. Aceștia participă la plantatul și întreținerea culturii. Totodată, li se explică tehnologia fiecărei culturi în parte de către cadrele didactice de specialitate. Anul acesta am plantat tomate, ardei, vinete, fasole, mărar și pătrunjel“, spune directorul școlii.

Ținând seama de greutățile prin care trece învățământul agricol, profesorii acestei unități se implică în dezvoltarea elevilor și îi încurajează să urmeze specializările specifice agriculturii.

„Anul acest ne-am clasat pe locul al doilea la olimpiada de biologie. Elevii sunt preocupați mai mult de partea de cercetare și atunci noi am înființat un club de științe unde lucrăm cu ei diferite proiecte. De 11 ani reprezentăm județul Ilfov la sesiunea de referate științifice ale elevilor. În proporție de 80% lucrarea trebuie să ocupe o parte experimentală, de cercetare, iar restul de 20% teorie. Ne-am clasat mereu pe locul 1 și am reprezentat județul cu succes. Sunt copii care sunt preocupați de viitorul lor și care își doresc să meargă mai departe și să urmeze diferite facultăți de profil. De aceea dorința lor este să ia o notă cât mai mare la bacalaureat“, spune Lica Frățilă, profesor de biologie.

În ultimii ani s-au realizat lucrări de reabilitare a clădirilor și a spațiilor de învățământ, biblioteca, sala de sport și laboratoarele fiind aduse la standardele moderne. De asemenea, modernizarea campusului îndeplinește toate standardele unei școli europene.

Știința fără de care nu putem trăi

Agricultura înseamnă hrană, viață, dar și știința care nu se va stinge vreodată. Aceasta este părerea elevilor liceului Vintilă Brătianu care vor să-și consolideze o carieră în domeniu. Școala, care are acum peste o sută de ani de tradiție, trăiește cu adevărat prin absolvenții ei. Sute și chiar mii de tehnicieni agronomi, horticultori, veterinari și zootehniști au luat aici primele lecții de agricultură.

„Le recomand viitorilor liceeni să vină la noi deoarece suntem un liceu modern, cu rezultate deosebite. Avem proiecte în derulare pentru care există activități școlare și extrașcolare, cluburi de fotografie, cluburi de știință, cu care profesorii de profil pregătesc elevii. Recomand tuturor elevilor de gimnaziu să vină la acest liceu pentru a urma profilurile de contabilitate, zootehnie, rugby și, mai nou, de anul acesta avem clase de învățământ profesional de stat și dual cu specializări în industria agroalimentară. De asemenea, colaborăm și cu agenți economici care sprijină învățământul, asigurând practica în domeniul procesării cărnii și al utilajelor industriale“, spune Alexandra Drăguț, dir. adjunct al liceului.

Ruxandra HĂBEANU

Pomi fructiferi plantați de elevi la Jean Monnet

Jardina.eu a organizat joi, 17 noiembrie, un atelier despre grădinărit și plantarea pomilor fructiferi în cadrul unui eveniment inedit la Liceul Teoretic Jean Monnet din București.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții mass media și peste 60 elevi ai instituției de învățământ, specialiștii Jardina au oferit sfaturi pentru îngrijirea și amenajarea grădinilor și livezilor, la final jurnaliștii fiind invitați să planteze împreună cu copiii câte un pom fructifer, transformând spațiul verde al liceului într-o livadă în adevăratul sens al cuvântului. ”Prin acest eveniment ne-am propus să atragem atenția asupra importanței conștientizării responsabilității față de natură, atât a reprezentanților media - care pot propagă această inițiativă - cât și a noii generații. Plantarea pomilor și a arbuștilor fructiferi presupune în primul rând un efort fizic care antrenează toți mușchii, însă îți stimulează în același timp și mintea, pentru că are la bază o planificare strategică, deoarece-nu-i așa, pentru a avea o grădină bine organizată, trebuie păstrată balanța între estetic și utilitar. Copiii au multe de învățat din ocrotirea unui copac, iar succedarea anotimpurilor le recompensează eforturile cu splendori cromatice, olfactive și gustative greu de uitat. Succesul Jardina se bazează, pe lângă standardul ridicat și varietatea ofertei, pe servicii impecabile și sfaturi profesionale, iar această inițiativă aduce în prim plan excelentă și respectul pentru natură și lucrul bine făcut",a declarat Viaceslav Buhnă, reprezentantul Jardina.eu.

GALERIE FOTO


 

Simion Mehedinți. Liceul a cărui curriculă trece de programul școlar

Sistemul de învățământ românesc pare de multe ori un șablon gândit pentru a scoate în societate același tip de indivizi, uneori  îndopați cu informație fără aplicabilitate în viața cotidiană și neadaptați  pentru o lume extrem de dinamică, în continuă schimbare. Fără a ține seama de înclinațiile și aptitudinile noilor generații și fără a-i înzestra cu tot setul de informații de care au cu adevărat nevoie, acești copii nu vor avea atitudinea necesară pentru a da piept cu viața reală. Am oprit în fața unui liceu din județul  Vrancea pentru a vedea cum stau lucrurile și care este pachetul de cunoștințe pe care îl capătă elevii unei localități din mediul rural înainte de a pleca de pe băncile școlii.

Misiunea școlii, integrarea noilor generații

Ca un exemplu care ar putea contrazice tot ce am spus până acum, Liceul „Simion Mehedinți“ din comuna Vidra, județul Vrancea, încearcă prin profesorii săi să aducă o plusvaloare educației tinerilor pe care îi are în instruire, pentru a-i ajuta să devină folositori societății în viitor. Am descoperit pe site-ul liceului că misiunea celor care dau viață acestei instituții este „de a educa, suplinind adeseori familia, de a forma deprinderi și capacități, pentru ca absolvenții să se poată integra într-o societate aflată în continuă transformare“. Mai mult decât atât, în urma discuției cu profesorul de istorie Ionel Antimirescu și directorul adjunct al liceului am aflat că activitățile extrașcolare, programele opționale și acțiunile pe care școala le implementează vin în completare față de curricula impusă de Ministerul Educației și Învățământului tocmai pentru a oferi elevilor și o perspectivă practică care ar putea să le aducă noi opțiuni la terminarea studiilor.

Dintr-o populație de 8.060 de persoane, 28% o reprezintă populația cu vârsta cuprinsă între 1 și 18 ani. Pentru ei comuna Vidra are trei școli gimnaziale (Vidra, Irești, Burca), cinci școli primare (Viișoara, Tichiriș, Șerbeşti, Voloșcani, Cucuieți) și un liceu, ce poartă numele savantului Simion Mehedinți, cel mai strălucit dintre absolvenţii Gimnaziului din Vidra. Cu un număr de 675 de elevi, „acest liceu coagulează energiile intelectuale a douăsprezece comune ce fac parte din vechea Plăsie a Vrancei“, după cum spune Ionel Antimirescu. Înființat în anul 1953 ca o școală mixtă, Liceul „Simion Mehedinți“ a funcționat atât ca liceu tehnologic, cât și ca liceu teoretic. „Astăzi el are 27 de clase, de zi și seral, și reprezintă a doua unitate de ciclu liceal ca importanță din Moldova, unitatea colectând o mare parte a populației școlare din Bazinul Vrancei. Am avut un număr și mai mare de elevi, însă migrația străină plus condițiile financiare au redus drastic populația școlară“, afirmă Ionel Antimirescu. Pentru cei care au rămas pe aceste meleaguri liceul asigură un internat, o cantină, o bază sportivă. Două corpuri de clădire cu săli de clasă au fost reabilitate prin programe de renovare finanțate de Banca Mondială. În plus, există două ateliere: unul de dulgherie și altul de alimentație publică. Cu toate acestea, încă mai sunt multe de făcut. „Oferim, spun eu, toate serviciile necesare unei educații moderne. Ne-am dori totuşi o cantină nouă pentru că cea pe care o avem este afectată de cutremure și este într-o stare avansată de degradare. Speram să fim beneficiarii unui proiect de anvergură, dar nu a fost posibil să o renovăm din temelii“, spune cu regret directorul adjunct al unității.

Ceea ce vine ca un bonus pentru toți cei care învață aici este peisajul extrem de generos cu dealuri molcome, străjuite de Măgura Odobești și Munții Vrancei, udate pe alocuri de râurile Putna și Vizăuți ce asigură un aer curat, un mediu sănătos, dar și multe oportunități pentru cei care vor să rămână în această zonă. De-a lungul timpului păstoritul, creșterea vitelor, pomicultura, agricultura, prelucrarea lemnului au făcut din comuna Vidra o localitate importantă în Vrancea. Rămâne ca tinerii instruiți aici să dea înapoi comunității locale din energia și educația lor, să vină cu un suflu nou care să modernizeze această parte de țară.

Programe opționale inovative

Pe această strategie merg și profesorii, cei care le călăuzesc pașii acestor tineri. De un an aceștia, împreună cu reprezentanții Grupului de Acțiune Locală Țara Vrancei, au implementat o serie de proiecte. Cel mai actual, numit Leader Junior, aflat în derulare pe parcursul anului școlar 2015-2016, are un scop multiplu. „El își propune crearea unei rețele de centre de informare prin care informația de la GAL și pe axa Leader să ajungă mai bine și mai ușor în teritoriu, iar absolvenții noștri să fie ulterior beneficiarii acestor proiecte derulate prin GAL. De asemenea vrem să promovăm ideea ca elevii să fie cei care păstrează și conservă tradițiile și obiceiurile din zonă“, explică Ionel Antimirescu.

Una dintre activitățile preferate de elevi a fost concursul de fotografie. Elevii au fost provocați să aducă cât mai multe fotografii cu obiecte vechi, tradiționale vrâncenești din gospodăria proprie sau de la bunici. Aceste fotografii au fost încărcate pe site-ul GAL-ului și premiate. O altă acțiune a fost cu un grup țintă de 8-10 elevi care au participat efectiv în cadrul atelierelor unor meșteri populari din zonă pentru a realiza prin forțe proprii anumite obiecte, cum ar fi ii populare sau cimpoaie. „Mai avem biblioteca de weekend, o activitate organizată de dna profesoară Doina Straton, care și-a propus colectarea cât mai multor obiecte populare și chiar a realizat un muzeu în satul Șerbești. Băieții au fost la meșteri populari, unde au realizat măști din lemn, buciume“, adaugă profesorul. La decizia școlii au fost create ore opționale în care elevii învață despre tradiții.

„În perioada Școala Altfel facem tot felul de drumeții cu elevii. Cadrul natural ne ajută foarte mult, existând multe situri naturale, Parcul Național Putna, Măgura Odobești, avem situri arheologice inedite care nu au fost încă valorificate în timpul orelor de istorie. Cu clasele de turism și alimentație publică vom merge în zona Lepșa, o mică stațiune pentru zona noastră, unde elevii vor munci efectiv la agenții economici de acolo. Încercăm să facem tot felul de activități pentru a-i pregăti și practic pe tineri astfel încât să rămână în această comunitate“, încheie Ionel Antimirescu.

O sămânță frumoasă sădită în sufletele acestor copii, spun eu, în speranța că în viitor toate aceste informații îi vor ajuta să se descurce mai ușor în viață. Așa să fie!

Patricia Alexandra POP

Elevul de azi, fermierul de mâine

Liceenii Colegiului Țara Bârsei din localitatea Prejmăr, județul Brașov vor participa la sesiuni de practică și vizite tematice la companii din întreaga țară. Inițiativa aparținând Fundației World Vision România reprezintă o șansă oferită viitorilor agronomi de a ajunge mai aproape de meseria pe care și-au ales-o. „Elevul de zi, fermierul de mâine“ este un proiect care urmărește să echipeze tinerii din învățământul agricol cu abilități, cunoștințe și experiențe menite să-i stimuleze să continue studiile de profil și să adopte meseriile studiate, se specifică într-un comunicat emis de World Vision România.
 
Chiar din această lună „bobocii“ care au început să studieze agricultura vor avea ocazia să testeze viața de fermier zi de zi, timp de o săptămână, în timp ce tehnicienii veterinari vor petrece cinci zile la Ferma Demonstrativă Agrovision din satul brașovean Criț. „Experienţele pe care elevii le vor dobândi sunt importante, deoarece în mod obişnuit, practica lor se limitează la lucrul în laborator şi mica fermă de păsări a colegiului. Aproape niciodată nu li se oferă ocazia să lucreze în ferme sau pensiuni reale, întrucât companiile private nu au obligaţia să găzduiască stagii de practică“, spun reprezentanții World Vision România.
 
Proiectul va continua și în perioada următoare până la data de 15 decembrie 2015 când vor fi implicați și elevi mai mari pentru care în funcție de profilul studiat se vor organiza vizite tematice în companii și universități, ferme, clinici veterinare, pensiuni și hoteluri sau chiar fabrici de procesare a cărnii și a laptelui din întreaga țară.
 
La finalul proiectului, rezultatele “fermierilor de viitor” vor fi evaluate de către profesori, iar cei mai buni dintre elevii participanţi vor fi recompensaţi cu premii constând în echipamente IT.

Liceul Tehnologic „Ion Ionescu de la Brad“, la ceas aniversar

Povestea liceului din comuna Horia, judeţul Neamţ, începe acum 130 de ani atunci când, printr-o hotărâre dată de Ministerul Agriculturii, a fost înfiinţată Şcoala de Agricultură. De-a lungul timpului, unitatea şcolară a trecut prin numeroase schimbări, momente de glorie sau de cumpănă  însă, indiferent de condiţii, performanţele elevilor nu au lipsit.

Scurt istoric

Situat în imediata apropiere a şoselei ce leagă Romanul de Bacău, liceul îşi deschidea porţile pentru prima dată în toamna anului 1885 sub denumirea de Şcoala Practică de Agricultură şi dispunea de 150 ha de teren, tocmai pentru a se putea înfiinţa aici o fermă care să contribuie la dezvoltarea unităţii, dar şi a elevilor. La începutul anilor 1900, atunci când i-a fost schimbat numele întâia oară devenind Şcoala Inferioară de Agricultură, i-au mai fost atribuite alte 50 ha. De-a lungul timpului, şcoala a fost coordonată fie de Ministerul Agriculturii, fie de Ministerul Învățământului şi a cunoscut perioade în care performanţele elevilor făceau ca centrul învăţământului agricol să fie la Horia. Fără îndoială, apogeul şcolii a fost atins în perioada dintre cele două războaie mondiale, atunci când, sub denumirea de Școala Medie de Agricultură, unitatea era singura din țară cu specific agricol.

Şcoala poartă numele Ion Ionescu de la Brad neoficial încă din 1941, atunci când Societatea agronomilor din România a comemorat în incinta școlii 50 de ani de la moartea acestuia, iar oficial, prin decretul Consiliului de Stat, în anul 1968, atunci când s-au sărbătorit 150 de ani de la naşterea agronomului.

Totuşi prezentul…

Trecutul glorios, dat atât de dotările şcolii, cât şi de performanţele elevilor, pare umbrit de realitatea prezentului care indică un declin al întregului învăţământ agricol. Cândva elita liceelor de profil, unitatea de astăzi are nevoie de multe îmbunătăţiri ce trebuie aduse mai ales clădirilor, unele vechi care datează încă de acum 130 de ani şi sălilor de clasă care au până şi mobilierul ros de vreme.

Am vizitat liceul ghidaţi de o parte din personalul didactic care ne-a descris cu nostalgie din trecutul glorios şi ne-a detaliat din istoricul fiecărui corp de clădire. Pe holurile corpului central al liceului stau la loc de cinste panouri cu fotografii ale generaţiilor absolvente de-a lungul timpului, fotografii ale directorilor care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării unităţii şcolare şi diplome ce atestă rezultatele elevilor la concursurile naţionale şi internaţionale. Sălile de clasă nu sunt nici pe departe la fel de primitoare ca în anii ’90, după cum spun şi domnii profesori. Au fost înfiinţate cu ajutorul finanţărilor din bani europeni laboratoare echipate în conformitate cu cerinţele anumitor materii – informatică, patologie, chimie, fizică, biologie, geografie şi istorie ş.a.m.d, dar tâmplăria veche, podelele care scârţâie adesea şi pereţii scorojiţi ne amintesc că timpul nu trece nepăsător nici măcar peste liceul emblemă a învăţământului de altădată. Nici elevii nu sunt la fel de numeroşi ca în acele vremuri când toate cele 3 cămine-internat erau ocupate de copii veniţi din zonele învecinate Romanului. Astăzi, aproximativ 300 de elevi mai frecventează cursurile liceului, tot mai puţini, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în cazul liceelor agricole, şi ele tot mai puţine la nivel naţional.

Şi totuşi există condiţii pentru o bună pregătire a celor care vor să activeze în domeniul agricol. Unitatea şcolară are clase atât de învăţământ profesional, cât şi liceal, pune la dispoziţie cazarea gratuită în căminul-internat, elevii plătind doar cantina care funcţionează prin autofinanţare din fermă, mâncarea fiind gătită doar cu produse proaspete şi de bună calitate. Nici de lipsa locurilor de practică nu se pot plânge elevii: ferma proprie este primul punct în care ei pot deprinde din secretele meseriei, apoi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Secuieni le oferă posibilitatea de a face stagii sub îndrumarea specialiştilor, dar şi anumite firme care îşi desfăşoară activitatea în zonele apropiate Romanului se arată binevoitoare în îndrumarea viitorilor agronomi şi zootehnişti.

Pentru a ne putea face o impresie cât mai corectă despre liceul care la jumătatea acestei luni serbează 130 de ani de activitate neîntreruptă am vrut să vizităm şi câteva dintre laboratoare tocmai pentru a vedea dacă cei care aleg să înveţe aici au, pe lângă profesori bine­voitori, şi echipamentele necesare unei bune pregătiri. Mai întâi am vizitat laboratorul de anatomie şi fiziologie, unde doamna profesor Bejan îşi desfăşoară activitatea încă din anul 1962. Situat la subsol, laboratorul dispune de material didactic adunat peste ani: borcane cu formol în care sunt conservate diverse animale, părţi anatomice ale acestora sau chiar embrioni; schelete ale unor specii: cabaline, taurine, caprine, ovine, iepuri şi păsări de curte, reconstruite de elevi alături de personalul didactic; diverse truse şi unelte necesare pentru realizarea disecţiei şi aşa mai departe. „Am avut de-a lungul timpului foarte multe rezultate şi am o mare mulţumire sufletească. În permanenţă am pregătit elevi pentru concursuri şi la fiecare competiţie la care am participat am venit şi cu premii. Am vrut mereu ca elevii mei să înţeleagă că din agricultură obţinem tot ceea ce este mai bun şi necesar vieţii. Foarte mulţi absolvenţi ai acestui liceu lucrează astăzi în cele mai importante instituţii de învăţământ din ţară, dar şi în importante instituţii de profil“, ne-a declarat profesoara Bejan.

Ne-am oprit apoi la muzeul şcolii care a fost amenajat într-o clădire ce datează încă de acum 130 de ani. Înfiinţat la aniversarea a 100 de ani de la întemeierea şcolii, muzeul are două încăperi. În prima sală este prezentată evoluţia şcolii, formele de organizare, fotografii cu cei mai de seamă absolvenţi şi directori ai instituţiei, vitrine cu manuale şi documente vechi, iar două dintre vitrine sunt dedicate exclusiv lui Ion Ionescu de la Brad şi lui Cezar Petrescu, două dintre cele mai importante nume de care se leagă istoria liceului. În cea de-a doua încăpere am regăsit diplome şi trofee obţinute de elevi la diverse concursuri şi competiţii sportive, dar şi o vitrină dedicată centenarului.

Am vizitat şi biblioteca care are un număr impresionant de volume, nu mai puţin de 16.000, atât de specialitate, cât şi de cultură generală, însă ce ne-a impresionat cu adevărat a fost ferma didactică a liceului. Beneficiară a unui program european, ferma a fost dotată cu echipamentele necesare unei bune funcţionări: utilaje pentru muncile agricole, dar şi pentru pasteurizarea laptelui. Ferma dispune de 69 ha, aproximativ 300 de animale din diverse specii: ovine, caprine, taurine şi porcine de care se îngrijesc câţiva angajaţi şi elevii care fac practică. Producţia obţinută are două direcţii: cantina şcolii şi colaboratori externi, iar din veniturile obţinute se menţine activitatea fermei deoarece nu beneficiază de un altfel de sprijin financiar.

Încotro?

După o astfel de incursiune nu ne putem întreba cum va arăta viitorul unei şcoli cu un trecut îndelungat şi glorios, dat fiind că interesul pentru învăţământ agricol este tot mai slab. Totuşi, personalul didactic îşi pune speranţele în noul PNDR şi în parteneriatele ce se pot încheia cu firmele private din împrejurimi tocmai pentru a putea progresa şi oferi condiţii tot mai bune de pregătire. Un astfel de parteneriat a început în acest an şcolar cu o primă clasă formată din 15 elevi, iar specializarea vizează formarea de mecanici agricoli în sistem dual (n.r. acest sistem presupune ca, pe perioada studiilor, elevul să aibă statutul de angajat, el primind remunerație din partea partenerului economic).

Loredana Larissa SOFRON, Ion BANU

Cum a ajuns un liceu de la ţară să ia faţa multora de la oraş

Situată în zona nordică a judeţului, la 30 km de municipiul Câmpina, comuna Valea Doftanei este cunoscută ca una dintre cele mai atrăgătoare staţiuni agromontane din judeţul Prahova, cu o mulţime de peisaje mirifice şi cu păduri seculare. În aproape toate cele 3.000 de gospodării se produce de secole celebra caşcavea şi o gamă largă de produse lactate. Aici există azi o renumită unitate şcolară cu o îndelungată tradiţie – Liceul tehnologic Carol I. O şcoală modernă, atrăgătoare, cu săli de clasă multifuncţionale, cu laboratoare de fizică, chimie, geografie şi informatică, bine dotate.

În prezent şcoala aceasta cuprinde atât învăţământul primar, gimnazial, cât şi cel liceal. Cele 18 săli de clasă dispun de laptop, videoproiector, sistem audio şi ecran de proiecţie. Laboratorul de informatică, spre exemplu, are 30 de calculatoare, iar cabinetul multimedia, alte 25. Mai găsim o sală de sport, un centru de documentare şi informare cu dotări ultramoderne şi o bibliotecă cu peste 10.000 de volume. Aici învaţă 639 de elevi, coordonaţi de 41 cadre didactice, cele mai multe fiind din localitate. Cea dintâi şcoală a fost înfiinţată aici în 1838 şi a funcţionat, cu unele întreruperi, până în zilele noastre. Şcoala a devenit din 2011 Liceul tehnologic „Carol I“, cu profil de turism, alimentaţie şi mecanică.

Pasiune, dăruire, performanţă

Ei bine, Liceul din Valea Doftanei, prin rezultate excelente la învăţătură şi prin prezenţă activă la olimpiade şi la multe alte concursuri şcolare naţionale, ocupă unul dintre primele 10 locuri dintre cele 50 unităţi de profil din judeţ. Cum s-a ajuns aici ne explică prof. Steluţa Elena Pralea, directorul liceului.

„Sunt aici de aproape 20 de ani. Elevii, aproape în totalitate localnici, au cultul muncii din familie şi nu se pune problema abandonului şcolar, iar profesorii, majoritatea tot localnici, fac dovada competenţei şi a efortului lor, se remarcă la numeroase concursuri şi olimpiade, mărturie stând zecile de diplome, până la cea de Excelenţă, acordată de Ministerul Educaţiei Naţionale. Menţionez şi implicarea elevilor noştri într-o serie de proiecte naţionale, între care şi cu finanţare europeană: «Fundamentarea managementului conservativ şi partici­pativ al siturilor Natura 2000 – Pădurea seculară Glodeasa şi Lacul Bălbăitoarea», dar şi proiectul POSDRU, cu acţiunea: «Pregătiţi pentru piaţa muncii». Iar, pe plan internaţional, şcoala noastră s-a remarcat şi printr-o serie de proiecte cu finanţare europeană, derulate în parteneriat cu şcoli de profil din ţară, dar şi din Polonia, Bulgaria, Turcia, Anglia şi altele de pe continent.“ Evident, aceste reuşite notabile arată deopotrivă pasiunea şi dăruirea cu care se lucrează în şcoală, astfel că performanţa nu întârzie să apară.

Şcoala are parte de tot sprijinul primăriei

Primarul ing. Ion Manea declară că, pe lângă alocaţia de o sută de mii lei, bani viraţi liceului din bugetul local si destinaţi burselor (123 elevi de liceu primesc astfel de stimulente), primăria mai asigură şi alţi bani pentru dotări materiale şi pentru cheltuieli cu întreţinerea. Are şi motive să o facă, dacă avem în vedere că aproape 70% dintre liceeni intră la facultate, iar mulţi dintre cei rămaşi ocupă fie locuri la cele 30 de pensiuni agroturistice din comună, unde de altfel fac practica şcolară, fie la alte firme din Câmpina. Sigur, mai sunt şi unii fără un loc de muncă, numai că aceştia nu şomează, ci se integrează uşor în rândul gospodarilor de renume din sat, sporind astfel faima comunei Valea Doftanei.

Cristea BOCIOACĂ

Abonează-te la acest feed RSS