reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Cele mai slabe rezultate din istoria învățământului liceal agricol

Anul trecut scriam așa, după prima sesiune a examenului de bacalaureat: „Dacă n-ar fi fost unitățile școlare din Iași, Alba și Galați, am fi putut spune că învățământul liceal agricol din România este praf. Parcă niciodată rezultatele la bacalaureat n-au fost atât de catastrofale ca-n 2018.“ Ei bine, e o vorbă din bătrâni care zice că „dracu’ nu-i chiar atât de negru“. Ba vă spunem că e afurisit de negru! E poate cel mai negru din istoria de până acum a învățământului agricol. Fiindcă, ei da, în 2019 rezultatele sunt și mai proaste decât în 2018. Dacă atunci am avut 4 licee cu o rată de promovare mai mare de 50%, două depășind media națională, acum doar două – Liceul Tehnologic „Paul Bujor“ Berești, Galați și Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, Iași – au o promovabilitate de peste 50%, respectiv, 55,88 și 51,38%, cu aproape zece unități sub media națională (63,78% înainte de contestații). Și, atenție, avem în toată țara doar 9 absolvenți care au obținut medii mai mari de 9,00. Cea mai mare notă, 9,41, provine de la Liceul Tehnologic Vitomirești, Olt!

Este cum nu se mai poate mai prost cu învățământul liceal agricol. Gândiți-vă întâi de toate că nimeni în țara aceasta nu s-a frământat măcar să numere liceele agricole, să știm și noi câte sunt în total. România nu are efectiv la vedere o listă separată cu aceste unități școlare fie la Ministerul Educației, fie la Ministerul Agriculturii, dacă ultimul tot s-a lăudat că vrea să salveze învățământul agrar. În 2015, revista noastră (n.n. – autoarea acestui articol) a numărat aceste școli și, după o muncă de Sisif, a găsit că în 1997 existau 238 de licee agricole, număr mult mai mare decât în 1989, date fiind experimentele prin care a trecut învățământul de specialitate în ultima decadă a secolului trecut. În 2011 mai arau 56 de licee tehnologice agrare (fără școlile cu profil silvic și fără acelea care aveau doar câte o clasă cu specific agricol). Aceste cifre ale noastre au fost preluate inclusiv de parlamentarii care au inițiat legea prin care școlile ar fi trebuit să intre în subordinea MADR. Dar realitatea este că numărul fluctuează de la un an la altul. Și nici nu s-a clarificat dacă o unitate mai poate fi numită agricolă cu doar o clasă de specialitate. În fine, în aceste zile, dorind să obținem date referitoare la examenul de bacalaureat, am purces iar la inventarierea liceelor din România care au măcar o specializare legată de medicină veterinară, zootehnie, horticultură sau agronomie. Am luat județ cu județ, liceu cu liceu și am găsit că mai avem 78 de unități de învățământ care au clase de agricultură, dar sută la sută agricole mai sunt maximum 10!

Licee de nota... ZERO!

Revenind la rezultatele de la bacalaureat – atenție, vorbim despre situația de dinainte de soluționarea contestațiilor – aproape că este de neînțeles ce sens mai are să păstrezi școlile unde niciun elev – din promoția curentă și/sau cele anterioare – nu a fost în stare să treacă proba de maturitate. Și avem în această situație 7 școli. E adevărat, sunt mai puține decât anul trecut (11), dar asta nu salvează nicicum situația.

1586 tabel 1

26 de unități cu promovare sub 10%

Urmează o serie foarte lungă de 26 de licee cu promovabilitate sub 10%, la 14 dintre acestea existând doar câte un singur elev promovat. Comparativ cu anul trecut, în această grupă sunt cu 6 școli mai mult, ceea ce înseamnă că 4 au urcat de la „promovabilitate zero“, iar 2 au coborât din tranșa 9,99-19,99%. Este regretabil să găsim în această categorie licee de tradiție precum cele din Bistrița sau Lechința, Șimleu Silvaniei sau Brănești.

1586 tabel 2

Rezultate mediocre la câteva școli cu tradiție

În grupa cu promovabilitate cuprinsă între 10,1 și 20% se regăsesc cu 10 licee mai mult decât anul trecut, respectiv, 25 – în 2019, față de numai 15, în 2018. Chiar dacă a urcat cu 6,44% față de anul trecut, este jenantă prezența în categoria rezultatelor mediocre a Liceului Tehnologic „Gh. Ionescu Șișești“ Valea Călugărească, liceu aflat în topul național în urmă cu 3-4 decenii. De asemenea, este surprinzătoare căderea unităților de la Jidvei, Beclean, Prejmer, Poarta Albă sau Turnu Măgurele.

1586 tabele 3

Cădere inexplicabilă la Blaj

Anul trecut, Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea“, din Blaj – Alba, obținuse o performanță extraordinară, având o rată de promovare de peste 90%, cu mult peste media națională. Ce s-a petrecut în răstimp de un an încât liceul a pierdut 66,61 procente la promovabilitate e greu de închipuit. De asemenea, și Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși a pierdut câteva locuri. În schimb, liceele din Valea lui Mihai și Turda se mențin cam în limitele de anul trecut.

1586 tabele 4

Liceul Tehnologic „Paul Bujor“ Berești, Galați – cel mai bun din țară în 2019

În 2018, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași obținuse al doilea cel mai bun rezultat din țară dintre liceele agricole, cu o rată de promovare de 78,94%. Din păcate, unitatea a pierdut aproximativ 49 de procente, lucru greu de explicat. Liceul Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu“ Miroslava a urcat, în schimb, câteva poziții, iar dacă adăugăm rezultatul de la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, cu al doilea cel mai bun procent, e clar că Iașiul domină cumva topul celor mai bune școli din țară, atât cât poate fi considerat bun un astfel de rezultat, cu mult sub media națională de promovare. Se cuvine totuși să-i apreciem pe cei de la Liceul Tehnologic „Paul Bujor“ Berești, Galați, școală care a înregistrat cel mai bun rezultat la nivel național.

1586 tabele 5

Note peste 9,00

Foarte puțini absolvenți de școli agricole au obținut la bacalaureat note mai mari de 9,00. Practic, sunt doar 9 elevi care se ridică la nivelul de pregătire al oricărui alt liceu din țară. Aceste mici performanțe, care poate o să îndulcească amarul, au fost obținute la următoarele școli: Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta, Bihor – 9,28, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, Galați – 9,25, Colegiul Agricol Poarta Albă, Constanța – 9,39, Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ Seini, Maramureș – 9,1, Liceul Tehnologic Tufeni, Olt-9,00, Liceul Tehnologic Vitomirești, Olt – 9,41, Colegiul Agricol „D.P. Bariceanu“ Sibiu – 2 medii de 9,23 și 9,03 și Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși, Vaslui – 9,01. Apropo însă de note: atâta vreme cât prin repartizarea computerizată la aceste licee agricole sunt admiși elevi cu note de 3 și 4, ce pretenții să mai avem?

Maria BOGDAN

Liceele agricole în Prahova... multe au fost, puține au mai rămas!

În blamata (pe bună dreptate sau, după unii, poate nu?) perioadă comunistă, Prahova avea trei licee agricole: Colegiul Agricol „Gh. Ionescu Șișești“ Valea Călugărească, specializat în horticultură; Liceul Tehnologic „Tase Dumitrescu“ din Mizil, cu profil dominant veterinar; Liceul Tehnologic Bărcănești, specializat în mecanică agricolă. Ulterior, în 1996, acestora li s-a adăugat Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte.

Unul din patru

Reformele repetate din educație au făcut ca astăzi doar un singur liceu din cele patru să mai poată fi socotit agricol, cel de la Valea Călugărească. Pentru anul școlar 2019-2020, oferta educațională cuprinde clase pentru tehnician în agricultură, agricultură ecologică, horticultură și tehnician veterinar (învățământ liceal), protecția plantelor (învățământ postliceal), mecanic auto (învățământ profesional). Restul calificărilor țin de industria alimentară.

La Mizil, având poate în vedere și oferta de pe piața muncii, a fost abandonat cu totul profilul veterinar, fiind înființată și păstrată o singură clasă de mecanic agricol. Celelalte calificări vizează domenii precum turismul, comerțul, alte activități economice. Liceul Tehnologic Agricol Bărcănești s-a reformat integral, având astăzi clase la învățământul preșcolar (grădiniță), primar (clasă pregătitoare), gimnazial, școală profesională și liceu, zi și seral. De agricultură mai amintește doar clasa de mecanic agricol de la învățământul profesional și cea de cadastru, postliceal. Cu specializări dominante în resurse naturale și protecția mediului, preparator produse din lapte, patiserie, mecanic de întreținere, școala numai agricolă nu mai poate fi! În fine, la ultimul venit în categoria „agricultură“, am numit Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte, mai există o clasă de tehnician agromontan și alta, la învățământul dual, de apicultor.

Totul depinde de MADR

Această situație face ca sarcina Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care va prelua, alături de Ministerul Educației, finanțarea unor licee agricole, să fie mult mai ușoară. Mai exact, MADR a rămas să selecteze, din totalul celor 150 de unități de învățământ existente la nivel național, un număr deocamdată neștiut de școli pe care să le ajute în finanțarea unor investiții precum: construcții agricole și zootehnice, achiziționarea de combine, tractoare și echipamente de lucru, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice și a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, înființarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe, cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora. MADR a folosit explicit sintagma „profil preponderent agricol“. Ei bine, se pare că în țară mai există 48 de școli care se încadrează în această categorie, iar în Prahova liceu cu „profil preponderent agricol“ ar mai fi doar Colegiul Agricol „Gh. Ionescu Șișești“ din Valea Călugărească. Deci doar această școală ar mai putea beneficia de programul MADR.

Maria BOGDAN

Ministerul Agriculturii susține învățământul liceal agricol începând cu acest an școlar

Începând cu anul școlar 2019-2020, MADR împreună cu Ministerul Educației Naționale urmează să selecteze dintr-un număr de peste 150 de licee tehnologice care au clase de agricultură, licee tehnologice care au în prezent profil preponderent agricol. Măsura va fi luată ca urmare a apariției Legii nr. 57/2019. Reamintim că în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat proiectul de lege care reglementează activitatea liceelor agricole, în sensul stopării declinului acestora, asigurând corelarea programei școlare și a specializărilor cu noile realități din agricultură.

În vederea dezvoltării învățământului liceal agricol, MADR va asigura finanțarea unor investiții și a unor cheltuieli materiale, după cum urmează:

a) Construcții agricole și zootehnice, inclusiv modernizarea acestora;

b) Achiziționarea de combine, tractoare și echipamente de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice și a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, echipamente de procesare;

c) Înființarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe;

d) Alte tipuri de construcții precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora.

Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care nu au în proprietate sau în administrare terenuri agricole, vor primi în folosință, cu sprijinul MADR, o suprafață de teren de minimum 10 ha pentru constituirea loturilor didactice.

Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se va asigura cu sprijinul unităților subordonate MADR, în colaborare cu inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București.

O altă măsură ce va fi luată în sprijinul învățământului agricol o reprezintă înființarea de noi specializări în domeniul agricol în funcție de nevoile identificate la nivel local sau zonal.

Prin realizarea acestor investiții, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește să creeze condițiile necesare pentru a atrage cât mai mulți elevi, în cadrul acestei forme de învățământ, de asigurare a forței de muncă tânără în agricultură, cu un nivel corespunzător de pregătire profesională, astfel încât să răspundem cerințelor actuale și de perspectivă ale sectorul agricol.

Învățământul liceal agricol, la pământ! Onoarea a fost salvată de patru școli din Iași, Alba și Galați

Dacă n-ar fi fost unitățile școlare din Iași, Alba și Galați am fi putut spune că învățământul liceal agricol din România este praf. Parcă niciodată rezultatele la bacalaureat n-au fost atât de catastrofale ca-n 2018. Chiar licee cu mare tradiție și rezultate excepționale altădată, cum ar fi Valea Călugărească, de exemplu, au ajuns la o rată de promovare a examenului de maturitate de sub 10%! Degeaba și-au luat, unele dintre ele, numele de colegii, termen care ar fi garantat o oarecare ținută a învățământului; pe an ce trece, rezultatele sunt mai slabe!

Dintre cele 20 de colegii și 45 de licee tehnologice cu profil agricol din țară (inclusiv zootehnic și veterinar), doar patru au o rată de promovare de peste 50% la examenul de bacalaureat. Două dintre ele au depășit și media națională, după contestații, de 67,7%: Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea” Blaj, Alba – unde promovabilitatea a fost de 90,4% și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 78,94%.

inv tabel 1

Notă: în formula noastră de calcul al ratei de promovare am ținut cont de numărul total al candidaților și de numărul celor declarați admiși. Diferența înseamnă „nepromovați” sau „respinși“, dar și cei care nu s-au prezentat la examen ori, în rare cazuri, au fost eliminați.

Cea mai mare medie, 9,58, a fost obținută de un elev de la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei – Iași (în total au fost cinci medii peste 9), următoarele medii fiind: 9,55 la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași (în total, trei medii peste 9); 9,48 la Liceul Tehnologic „Mihail Kogălniceanu“ Miroslava – Iași; 9,25 – Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci – Galați; 9,18 – Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, Călărași. După cele patru unități, pe care le putem încadra într-o categorie de elită, atât cât se mai poate vorbi despre o elită în învățământul liceal agrar românesc, urmează o serie de alte șapte școli cu promovabilitate cuprinsă între 30 și 50%. De remarcat că toate provin din Moldova și Ardeal, regiuni în care s-ar părea că învățământul nu a fost alterat de atâtea prefaceri. Prefaceri în rău, vom vedea! (

inv tabel 2

În fine, deși o promovabilitate cuprinsă între 20% și 30% nu poate fi socotită un succes, în condițiile date remarcăm faptul că există, totuși, alte opt școli cu rezultate medii. Chiar și-n aceste cazuri este aproape incredibil ca, dintr-o serie, să ai doar 3 sau 5 elevi cu note peste șase, dar nu mai mari de 7,50!

inv tabel 3

La polul opus, n-o să vă vină a crede, sunt 11 școli (un colegiu și 10 licee tehnologice) în care rata de promovare este zero! Cu alte cuvinte, niciunul din 251 de elevi n-a fost în stare să obțină o notă peste 6,00 sau nu s-a prezentat la examenul de bacalaureat. Întrebarea care s-ar pune: ar mai trebui menținute aceste unități școlare cu rezultate atât de dezastruoase?

inv tabel 4

La fel de rău am putea socoti că se situează și alte 20 de colegii și licee din țară unde candidații, fie că sunt absolvenți din anul curent, fie din promoțiile anterioare, au însumat o promovabilitate de la 3,63% la 9,67%. În această tranșă de rezultate submediocre se înscriu, din păcate, și licee cu mare tradiție, altădată etalon la nivel național, cum ar fi Colegiul Agricol „Gh.I. Șișești“ Valea Călugărească, Liceul Tehnologic „Sf. Haralambie“ Turnu Măgurele, Colegiul Agricol Poarta Albă sau Liceul Tehnologic Odobești.

inv tabel 5

La alte 15 licee promovabilitatea se încadrează în tranșa cuprinsă între 10 și 20%. Vom remarca prezența în acest tabel a liceului de la Jidvei, altădată o unitate de referință în învățământ, la fel, de altfel, ca școlile de la Beclean, Miniș sau Dragomirești Vale.

inv tabel 6

În loc de concluzii

Dacă vă puneți cumva întrebarea de ce s-a ajuns atât de jos, o primă explicație ar porni de la media de admitere în aceste licee. De exemplu, la Colegiul Agricol „Gh.I. Șișești“ din Valea Călugărească ultima medie de admitere este 2,22! Spre comparație, ultima medie de admitere la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași este de 5,05! Sincer, cum să faci performanță cu un elev care pleacă în clasa a IX-a cu o notă de 2,22? Pe de altă parte, veți observa că liceele cu rezultate bune la bacalaureat și-au conservat cumva profilul, au ținut, cum se spune, la blazonul lor. La cele mai multe însă profilul horticol, agricol, zootehnic și veterinar s-au pierdut într-o mare de găselnițe scuzate de cererea și oferta de pe piață (agroturism, ecoturism, vânzători, montanologie, mediu, industrie alimentară, mecanic întreținere și reparații, industria fermentativă, prelucrarea fructelor, brutar, patiser, preparator produse făinoase etc.). Aproape că nici nu mai există motive ca școlile să păstreze în titulatură denumirea de „agricol“! În fine, ar mai fi două aspecte: pe de o parte, pentru a păstra catedrele profesorilor, inspectoratele și Ministerul Educației aprobă tot felul de profiluri care nu au de a face cu agricultura; pe de altă parte, trecând administrativ în subordinea primăriilor, unitățile școlare au devenit un fel varză, cu grădiniță, școală primară și gimnazială la un loc cu liceul. Cu alte cuvinte, administrațiile locale nu au făcut niciun efort pentru a păstra profilul unui liceu, preferând cantitatea în loc de calitate.

Maria Bogdan

WORLD VISION : Sunt 600 de locuri disponibile, la 12 licee agricole care ofera calificare pentru meserii foarte cautate!

Cele 12 licee implicate în programul intitulat ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii” așteaptă, la înscrierea din aceste zile, peste 600 de  tineri interesați de o carieră în acest domeniu. Liceele au pregătit oferte educaționale atractive și relevante pentru economia locală, axate pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători din agricultură, precum și beneficii tangibile pe care elevii le au din prima lor zi de liceeni.

Pe lângă internat și cantină, beneficii care se regăsesc la marea majoritate a liceelor cu profil agricol, oferta educațională actuală include și alte avantaje precum:

  • programe educaționale de antreprenoriat;
  • stagii de practică în țări precum Spania, Portugalia, Olanda, Anglia sau Cipru, prin proiecte cu fonduri europene;
  • calificări profesionale cerute pe piața muncii pentru meserii agricole sau asimilate agriculturii, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică;
  • educare și îndrumare permanentă, inclusiv pregătire suplimentară gratuită ori de câte ori este necesar;
  • transport gratuit
  • posibilitatea de a urma o scoala profesionala sau scolarizare în sistem dual, adică în paralel cu statutul de angajat în societăți care activează în acest domeniu.

În plus, programele guvernamentale care se adresează tuturor elevilor cu venituri mici pentru toate tipurile de învățământ, permit alocarea unor burse de 180 lei/lună. Pentru scoala profesionala se ofera bursa profesionala de 200 lei/luna, respectiv 400 lei/lună pentru elevii din sistemul dual (jumătate din sumă fiind susținută de agentul economic).

“De mai bine de 4 ani World Vision Romania sprijină licee agricole din toate regiunile țării pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevilor și agenților economici, dar mai ales a nevoilor țării noastre pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabilă și sustenabilă în mediul rural. Urmărim ca tinerii să înțeleagă oportunitățile de agribusiness din comunitatea lor, să dobândească competențe teoretice și practice solide în domeniul agricol, să dețină competențe generale de antreprenoriat și să înțeleagă modul în care funcționează o fermă și lanțul valoric în agricultură.”, a declarat Crenguța Bărbosu - Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision Romania.

Mai mult decât atât, cei 635 de elevi care pot începe anul școlar 2018-2019 la oricare dintre cele mai ofertante 12 licee agricole din țară, pot beneficia și de:    

  • Clinică veterinară dotată la standarde europene (deschisă și către populație) unde elevii fac practică, școală de șoferi pentru tractor și auto, ateliere pentru industira alimentară, ateliere pentru agroturism și promovarea tradițiilor, centru documentare cu sistem home-cinema la Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară “Țara Bârsei”, Prejmer
  • Sală de sport ultramodernă omologată pentru competiții internaționale, ferma didactică, atelier gastronomie, cabinete cu calculatoare, sală de festivități modernizată la Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta
  • Club de echitație, trupă de teatru premiată la nivel regional, ferma didactică cu animale și culturi agricole, simulatoare auto și parc de mașini agricole la Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogalniceanu, Miroslava
  • Stagii de practică la fermele Universității de Agronomie București și Ferma animalelor Pantelimon, la Liceul Tehnologic Cezar Nicolau, Brănești, jud. Ilfov, Școala Europeana 2017 -2020;
  • Cerc de apicultură și stupină proprie, cramă, vinotecă și plantație de viță de vie unde elevii fac practică la Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir, Huși
  • Rezultate bune la Olimpiada de Agricultură, parteneriate de practică cu ferme de excelență, ateliere și laboratoare moderne la Liceul Demostene Botez din Trusești
  • Sera didactică și parc dendrologic, laboratoare și săli cu calculatoare moderne - Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Ciumbrud
  • Participare la târguri, competiții, festivaluri, fermă didactică cu vaci de lapte, promovabilitate ridicată la examenele finale, internat și cantină de 3 stele (inaugurate în 2018) la Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor
  • Stagii de practica în țară și străinatate la Colegiul Emil Negruțiu, Turda
  • Parc tractoare și mașini și dotări pentru școala de șoferi, microseră, sala de sport, fitness și 2 terenuri de tenis, cabinet medical și cabinet stomatologic la Colegiul Agricol Traian Săvulescu, Târgu Mureș
  • Promovabilitate ridicată, locație centrală, dotări moderne la Colegiul Agricol Daniil Popovici Barcianu, Sibiu
  • Atelier lăcătușerie, ferma zoothenică și sera legumicolă la Colegiul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Geoagiu.

“Având în vedere cele de mai sus, cred că devine evident că vremurile în care liceele agricole erau doar o soluție de avarie pentru tineri promițători sunt de mult apuse. În acest moment, oferta liceelor cu profil agricol - și mai ales a celor 12 licee din programul nostru - depășește cu mult părerile preconcepute ale și celor mai sceptici dintre noi”, a declarat Crenguța Bărbosu - Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision Romania.

Tocmai în spiritul unei informări corecte privind educația și instruirea în domeniu,  începând cu acest an, World Vision Romania derulează campania intitulată <<Să fii agricultor e mai tare decât crezi!>> - o campanie de schimbare de mentalități privind agricultura, care vorbește pe limba tinerilor. Campania se adresează în primul rând tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză și celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice.  Însă, poate că cel mai important aspect al campaniei este faptul că se adresează totodată și publicului larg:

“Trebuie să înțelegem că, în anul 2018,  a fi agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de noi în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le susținem în acest moment reprezintă cu adevărat o opțiune viabilă, un prim pas sănătos în direcția unei vieți mai bune atât pentru cei care aleg acest drum, cât și pentru noi, românii, în calitate de beneficiari direcți ai unei agriculturi profesionalizate”, conchide Crenguța Bărbosu.

-//-

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:

  • Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" - Brănești
  • Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” - Prejmer
  • Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" - Huși
  • Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" - Miroslava
  • Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor - Suceava
  • Liceul  „Demostene Botez" - Trușești
  • Liceul Tehnologic nr.1  - Salonta
  • Colegiul „Emil Negruțiu” - Turda
  • Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" - Ciumbrud
  • Colegiul Agricol „Traian Savulescu" - Târgu Mureș
  • Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu
  • Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

-//-

Despre programul “Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”

Programul este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE)  în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat în anul 2015, programul:

  • Promovează educația agricolă ca instrument de valorificare a oportunităților din agricultură și dezvoltare rurală; 
  • Sprijină liceele sa se promoveze pentru a atrage un număr mai mare de candidați bine motivați;
  • Dezvoltă modele de practică la ferme reale, cu parteneri din domeniu;
  • Oferă educație antreprenorială elevilor din liceele partenere și vizite de studiu pentru elevi astfel încât aceștia să poată înțelege modul de funcționare al fermelor și firmelor agro-industriale în cadrul lanțului valoric („de la fermă la furculiță”); 
  • Organizează cursuri de formare și consultanță pentru profesori în vederea îmbunătățirii capacității liceelor de a elabora și implementa proiecte; 
  • Militează pentru de politici publice la nivel ministerial și guvernamental care să susțină învățământul profesional și tehnic agricol din România.

Prin inițiativele programului am lucrat cu fiecare dintre actorii cheie: elevi, profesori, școală, comunități, afacerile locale, afacerile din regiune, decidenți.

-//-

Despre Fundaţia World Vision România

World Vision România este o fundație creștină care pune în centrul activității sale bunăstarea copilului. Am asumat un angajament civic și creștin pentru a desfășura programe pe termen lung în comunități rurale, cu accent pe educație, protecția și participarea copilului, agricultură și antreprenoriat rural, sănătate. Credem că toți copii, indiferent că trăiesc la sate sau la orașe, au dreptul la șanse egale de dezvoltare.

Avem nevoile celor mai vulnerabili copii pe agenda publică și milităm pentru respectarea drepturilor lor. Propunem soluții de impact care au fost testate în programele noastre care știm că funcționează. Pregătim comunitățile pentru a ști cum să reacționeze în situații de urgență și intervenim cu ajutor umanitar, atunci când este nevoie.

Suntem parte din World Vision Internațional, organizație prezentă în aproape 100 de țări din întreaga lume. Inspirați de valori creștine, lucrăm cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen.

-//-

Pentru informații suplimentare sunteți rugați să o contactați pe Oana Șerban, Manager PR & Comunicare la telefon 0722 430 060, email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau Daniela Farcaș, Specialist Comunicare, la telefon 0731 444 773 sau email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

World Vision lansează campania "Avem nevoie de tineri agricultori!"

  • Romania poate hrăni 80 de milioane de oameni dar importa 2/3 din alimente!
  • Raportul BNR asupra inflației, publicat în decembrie 2017, arată că deficitul comercial cu produse agro-alimentare a crescut cu 79,4% în 2017 față de 2016.
  • România este plasată pe poziția 2 într-un top mondial al migrației (după Siria) realizat de ONU.
  • României i-a fost amputată aproape jumătate din populația activă și aproape 18% din tinerii noștri nu au serviciu și nu învață. Dintre cei activi, unul din 2 tineri declară că vrea să plece în străinătate, iar unul din cinci deja a plecat.

Harta agriculturii în anul 2018 seamănă izbitor cu cea de acum 100 de ani, când agricultura se împărțea între marile moșii pe de o parte, și pe de altă parte milioanele de țărani care trudeau un petic de pământ. În ciuda avântului luat de tehnologie, în ciuda maturizării economice și a evoluției evidente din atâtea și atâtea domenii, agricultura românească a stagnat, având aceiași indicatori ai unei agriculturi bipolare: și acum avem câteva ferme de mii de hectare și mii de animale, iar la polul opus găsim un milion de ferme sub 10 ha.

  • Realitatea este că 75% din fermele din România au 1-2 hectare și o producție medie anuală sub 2000 euro.

Agriculturii românești îi lipsește ferma medie – coloana vertebrală a agriculturii Europei – și implicit clasa de mijloc care să genereze și să susțină economia și dezvoltarea locală, pentru că acești oameni preferă să plece din România în speranța că vor avea un trai mai bun făcând același lucru, dar în altă parte. Mediul rural autohton este îmbătrânit - populația peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 6% în doar 3 ani, cu copii lăsați în grija bunicilor; avem comune cu un copil sub 6 ani, cătune părăsite  iar 9 români pleacă din țară în fiecare oră.

  • În plus, avem și o problemă reală, de percepție. De zeci de ani, agricultura a fost asociată cu producția alimentelor de bază, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a însemnat să dai cu sapa. Chiar cuvântului țăran - ca exponent al celor ce muncesc în acest domeniu - i s-a asociat un sens peiorativ, fiind folosit cu precădere ca o insultă. 

Și totuși, avem un extraordinar potențial agricol. Spre exemplu, avem 14% din totalul merilor verzi în UE, dar doar 3% din producție; avem 9% din totalul suprafețelor UE cultivate cu tomate și 2% din producție; doar 1/4 din laptele produs se procesează, față de cei 90% care reprezintă media europeană; avem un randament la producția agricolă de grâu cu 37% mai mic decât media europeană și cu 49% mai mic la porumb, în timp ce tendințele consumatorilor privind alimentația sunt mai favorabile ca oricând: apetența pentru alimente proaspete, produse local, pentru produse naturale sau bio este în continuă creștere. Cererea de modalități inedite și bazate pe cultura locală de petrecere a timpului liber incluzând aici agroturismul, traseele prin păduri, masa la stână, etc. este și ea în creștere.

Totodată, există o cerere masivă de specialiști pregătiți pentru care, contrar percepției generale, și salariile sunt pe măsură: un tractorist poate câștiga 1.500-2.000 euro / lună, un medic veterinar specializat în animale mari poate câștiga 3.000 euro / lună, iar un șef de fermă 3.500 euro / lună.

Peisajul rural mai aproape de normalitate – sate locuite, diversitatea plantelor (păduri, câmpuri de floarea soarelui, grâu, livezi, fânețe cu flori de câmp) - este o prioritate a PAC care finanțează creșterea calității vieții la sat (investiții în infrastructură), dar și investiții agricole sau non-agricole pentru a avea sate locuite și o economie rurala. Prin urmare, există miliarde de euro puse la dispoziția României pentru finanțarea de afaceri agricole și rurale, există chiar prime de 70.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri și linii speciale de finanțare pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii agricole.

Ba chiar mai mult. Pe măsură ce procesul de dezvoltare economică s-a accelerat, multe alte profesii din domenii conexe cu agricultura au devenit recunoscute ca făcând parte din domeniul agriculturii. Astfel, profesia de agricultor, include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom și alte meserii nu doar atractive, dar și bănoase, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog. În mod natural activitățile de producție, prelucrare, comercializare și distribuție a produselor agricole și zootehnice au devenit acceptate ca parte a agriculturii moderne, bazată pe tehnologii de ultimă generație.

“Pe scurt, aceasta este realitatea - cu bune și cu rele - de la care noi, World Vision, am plecat la drum într-o campanie menită să sprijine crearea unei noi generații de agricultori, să profesionalizeze meseria de agricultor în contextul în care 97% din fermieri nu au instruire în domeniu.”, a declarat Crenguța Victoria Bărbosu - Senior Program Manager in departamentul de Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision.

“Campania intitulată <<Să fii agricultor e mai tare decât crezi!>> este o campanie de schimbare de mentalități privind agricultura, care vorbește pe limba tinerilor. Este o campanie care se adresează tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză sau celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Totodată, campania se adresează și publicului larg care are nevoie să înțeleagă că agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de World Vision în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI!”, completează Crenguța Bărbosu.

Încă din anul 2014 World Vision a identificat educația agricolă ca fiind un element cheie în bunăstarea rurală, iar din anul 2015 World Vision lucrează împreună cu alte 4 organizații non-guvernamentale și în parteneriat cu fundația Româno-Americană pentru a sprijini 12 licee agricole să poată oferi programe educaționale relevante pentru economia locală, axate pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzatori din agribusiness prin Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”,

  • Pentru că percepția nu doar proastă, ci mai ales greșită legată de agricultură nu se regăsește doar în rândul tinerilor care sunt în pragul de a alege un drum în viață. Este o percepție generală care se regăsește în rândul profesioniștilor, politicienilor, în media și în entertainment.
  • Pentru că mai înainte de programe, liceele trebuie să aibă elevi. Deși multe sunt deja desființate, cele rămase nu reușesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ.
  • Pentru că economia rurală vie și prietenoasă cu mediul este cel mai bine susținută de fermele mijlocii (10-100 ha), conectate în amonte și aval la alte afaceri și piețe, conduse de tineri cu pregătire în domeniu.

Vizunea World Vision este despre tineri care se stabilesc, își întemeiază familii și își cresc copiii în mediul rural și despre tineri care devin actorii principali ai dezvoltării comunității lor, și nu spectatori.

Din anul 1990, World Vision a lucrat cu peste 350.000 de copii și adulți din 200 de comunități rurale, în 154 de proiecte care vizează educația, dezvoltarea economică, sănătatea, educația civică. În ultimii ani însă, s-a evidențiat nevoia de orientare vocatională și antreprenorială a adolescenților și tinerilor din mediul rural.

“Suntem World Vision și spunem cu tărie: avem nevoie de agricultori! AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI! Astăzi avem nevoie ca lumea să înțeleagă că a fi fermier e un lucru de care să te mândrești, nu un eșec în viață, iar apoi să ducem mesajul mai departe. Mesajul că ”a fi agricultor e mai tare decât crezi”. Împreună putem schimba mentalități! Împreună putem ajuta elevii competenți din clasa a 8-a să aleagă în cunoștință de cauză educația agricolă și să devină agricultori! Încurajează și tu un tânăr să meargă la liceul agricol! Pentru că să fii agricultor e mai tare decât crezi!”, conchide Crenguța Bărbosu.

Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii” este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:

  • Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" - Brănești,
  • Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară - Țara Bârsei, Prejmer,
  • Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" - Huși,
  • Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" - Miroslava,
  • Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor" - Suceava,
  • Liceul  „Demostene Botez" - Trușești,
  • Liceul Tehnologic nr.1  - Salonta,
  • Colegiul Emil Negruțiu - Turda,
  • Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" - Ciumbrud, județul Alba,
  • Colegiul Agricol „Traian Savulescu" - Târgu Mureș,
  • Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu,
  • Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.
  • Pentru informații suplimentare:

Cristina Turnagiu Dragna
Proud Member of World Vision Team
0788 600 100
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Daniela Farcas
Communication and Monitoring Officer
0731444773
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Octavian Bellu, despre perioada petrecută la Liceul Horticol de la Valea Călugărească

În urmă cu mult timp, Colegiul Agricol „Gh. I. Șișești“ Valea Călugărească, Prahova, care avea profil exclusiv horticol, era unul dintre cele mai redutabile din țară. Corpul profesoral era unul de excepție, promoțiile de elevi, de asemenea, foarte bune, cu o rată de accedere în învățământul superior de 40-50%. Procent care, pe vremea respectivă, când examenele de admitere erau cu adevărat examene, iar concurența urcase la 11-12 candidați pe loc, nu era deloc la îndemâna oricui! În 1974, la această școală și-a început cariera în învățământ și reputatul antrenor de gimnastică Octavian Bellu. Ceea ce vreau să spun este că, indiferent câtă glorie sportivă a atins, marele antrenor nu a lipsit niciodată de la orice fel de eveniment care a implicat liceul, foștii săi colegi și cele patru generații de elevi cărora le-a predat la catedra de educație-fizică și, în completare, la alte discipline.

Așa s-a întâmplat și deunăzi când la Valea Călugărească s-au revăzut după 40 de ani elevii uneia dintre cele mai bune generații, cu un șef de promoție (Nina Preda-Marc) care și în facultate, la Iași, s-a situat printre primii ca medie de absolvire. O reîntâlnire după patru decenii, profesori de demult și foști liceeni gata și ei de pensionare, plină de nostalgii, bucurie și emoție deopotrivă! La catedră, în simbolica strigare a catalogului, au stat, câți au venit și câți mai sunt, dascălii de altădată: Oliviu Găzdac, Octavian Bellu, Doina Răileanu-Apostol, Maria Ignat, Liliana Rădulescu, Maria Rădulescu, Toni Nica și Adrian Negulescu. În bănci, și ei câți au venit și câți mai sunt, elevi din toată țara (Prahova, Neamț, Vrancea, Tulcea, Constanța, Ilfov, Buzău, Dâmbovița) ajunși, la rândul lor, profesori, ingineri, oameni de afaceri, funcționari și... bunici!

Octavian Bellu la Liceul Horticol Valea Calugareasca Prahova

Pentru a înțelege legăturile păstrate în timp între profesori și elevi trebuie să descriem, fără a nega prezentul, școala-internat de altădată de la Valea Călugărească. A fost ca o mare familie. Un loc în care elevii au învățat să fie întâi de toate oameni și apoi profesioniști serioși. Unde au întâlnit rigoarea, au asumat-o și au respectat-o. Cine n-a făcut asta, n-a rezistat. Un loc unde, grație unui standard impus de profesori, s-a instituit un real cod al valorilor. Corpul profesoral era unul de elită, cu dascăli îndrăgostiți de profesia lor și poate tocmai din acest motiv au format elevi pe măsură. Și, da, era o disciplină nu chiar de fier, dar era disciplină! Și totuși, dincolo de această conduită – ori grație ei? – profesorii au știut să fie foarte apropiați de elevi. Totul se desfășura sub semnul exigenței, dar era o severitate venită din respectul de sine, pentru catedră, menire și elev, suplinită cu o grijă aproape părintească față de copii. Un singur exemplu: directorul liceului ori profesorii de serviciu pe cămin verificau personal ca meniul la cantină să fie cel mai bun posibil!

Nu știu dacă în toate școlile, pesemne că în multe, dar la Valea – da, ca semn de gratitudine târzie s-au legat statornice prietenii între profesori și elevi. Iar toți la un loc privesc școala ca pe unul dintre cele mai frumoase momente din viață și locul de care sunt atrași și la care revin ori de câte ori au prilejul. La fel a făcut și face și Octavian Bellu, reputatul antrenor al naționalei feminine de gimnastică, profesorul care a făcut glorie în lumea întreagă cu acest sport, urcând și menținând România vreme de peste două decenii și jumătate în elita mondială a gimnasticii. Iată ce a spus domnia sa, căreia și semnatara articolului de față i-a fost elevă două generații mai târziu, despre liceu și timpul petrecut la Valea Călugărească (1974-1978): „Este greu să spun, în câteva cuvinte, ce a reprezentat experiența de la Valea Călugărească pentru mine! Am avut norocul să descopăr un spațiu extrem de complex, cu implicarea atât de variată și atât de individualizată a unor oameni cu totul speciali în procesul de instruire și educație. Am învățat mai mult decât îmi imaginam ce înseamnă să relaționez cu ceilalți profesori, cu elevii, cu personalul auxiliar, cum să fac orele de dirigenție cât mai atractive (chiar dacă de multe ori abordam teme tabu în acele vremuri), cum să răspund de activități pentru care nu fusesem pregătit în facultate (practica la cules de struguri, serviciul pe cămin noaptea, obligativitatea de a avea carnet de tractorist, însoțirea elevilor în excursii, alte acțiuni specifice unui liceu viticol), cum să pun în aplicare cele învățate într-o școală fără condiții pentru desfășurarea orelor de educație-fizică. Am învățat la Valea să respect oamenii indiferent de pregătirea lor profesională, să respect munca și meseria de dascăl. Pentru că nu aveam norma întreagă, a trebuit să predau și alte materii. În consecință, m-am pregătit temeinic pentru nu fi mai prejos decât profesorul specializat în disciplina respectivă. Și poate lucrul cel mai util pentru cariera mea de după experiența de la Valea a fost să descopăr că nu poți găsi drumul către sufletul elevului decât dacă ai răbdare, tact și diplomație. Nu te poți impune în fața lui prin aroganță, trufie și suficiență

Am încercat să-i privesc pe elevi ca pe niște parteneri în procesul educației. Am încercat să le înțeleg trăirile, frustrările și idealurile, să le fiu mai întâi prieten și apoi dascăl. Și n-a fost deloc ușor. De la Valea am învățat că, oriunde te-ai afla, nu te poți impune decât prin profesionalism, perseverență și performanță. Ce am dobândit acolo am pus în aplicare în cariera mea ulterioară de antrenor și pot spune acum că nu m-am înșelat. La întâlnirea de 40 de ani am văzut oameni împliniți din toate punctele de vedere. Și ce poate fi mai reconfortant decât să simt că la devenirea lor am contribuit și eu puțin? Și am să închei cu o frază pe care am repetat-o la aproape toate inter­viurile legate de cariera mea de antrenor de gimnastică: indiferent cât de sus am ajuns din punctul de vedere al performanțelor, notorietății și gloriei sportive (oricum, extrem de volatilă), eu mi-am impus și am reușit să rămân tot profesorul de educație-fizică de la Valea Călugărească. Acolo au rămas tinerețea, exuberanța, naivitatea, idealurile, visele îndrăznețe, temeritatea și curiozitatea începutului de drum. Acum toate au devenit amintiri de neprețuit. Sper să avem încă multe ocazii să rememorăm acele vremuri pline de provocări și întâmplări care ne-au marcat pe fiecare!“

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 46-47

Învăţământul agricol are nevoie de resuscitare

Rata de promovare a examenului de bacalaureat a fost, în acest an, de 67,90%, după rezolvarea contestaţiilor. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în judeţele Cluj (83,42%), Braşov (80,53%), Bacău (79,97%) şi Sibiu (77,69%), iar cele mai slabe – în Giurgiu (37,33%), Ilfov (41,90%) şi Teleorman (44,31%). Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice n-a pus deocamdată la dispoziţie sinteza privind promovabilitatea în funcţie de profilul şi filiera şcolilor. Nu se cunoaşte aşadar oficial care este rata de promovare la nivel naţional în unităţile de învăţământ agricol. De fapt, ca să fim bine înţeleşi, pesemne că şi numărul liceelor cu acest profil e nedefinit, având în vedere că cele mai multe au abdicat de la învăţământul agricol tradiţional (agronomie, viticultură + vinificaţie, pomicultură, floricultură, zootehnie şi medicină veterinară), reorientându-se spre alte specializări (turism, protecţia mediului, panificaţie, comerţ, siguranţa alimentelor, gastronomie, operator CAD, tehnică de calcul, design vestimentar etc.).

Ştim doar că, în 1997, în România existau 238 de licee agricole, număr mult mai mare decât în 1989, date fiind experimentele prin care a trecut învăţământul de specialitate în ultima decadă a secolului trecut. Şi tot din cauza reformelor repetate, în 2000 mai găsim 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011 se vorbeşte despre 56 de licee tehnologice agrare. Noi am mai găsit astăzi doar 40, cu precizarea că, din analiza de faţă, nu fac parte şi liceele silvice. În statisticile anterioare, promovabilitatea la examenul de bacalaureat la unităţile cu profil agrar nu era mai mare de 25-30%. Rezultatele slabe erau puse pe seama sistemului de înscriere „prin alunecare“, ceea ce a făcut posibil să devină liceeni şi copii cu media trei şi patru la Evaluarea Naţională, gradului de dificultate a subiectelor în raport cu programa şcolară caracteristică specializărilor de la profilul tehnologic şi, în final, a faptului că probele de examinare sunt aceleaşi (matematică şi limba română) ca la filiera teoretică, iar cadrele didactice susţin că trebuie reintroduse materiile din ramura în care se pregătesc aceşti elevi.

Licee peste media naţională

În 2015, în condiţiile unor subiecte foarte lejere, din cele 40 de unităţi cu profil agricol analizate de noi, unul a reuşit extraordinara performanţă de a avea rata de promovare mai mare decât media pe ţară. Este vorba despre Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podul Iloaie, Iaşi – 97 de candidaţi, 6 absenţi, 70 promovaţi, un eliminat, 20 respinşi, media maximă – 9,85 (72,16%).

La alte 6 şcoli promovabilitatea este mai mare de 50%. Interesant este că toate unităţile provin din Transilvania şi Moldova, iar majoritatea se numără printre colegiile agricole de tradiţie:

– Liceul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamache“ Iaşi – 93 de candidaţi, 8 absenţi, 61 promovaţi, 24 respinşi, medie maximă – 9,66 (65,59%);

– Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Berinde“ Seini, Maramureş – 39 de candidaţi, 4 absenţi, 25 promovaţi, 10 respinşi, media maximă – 9,75 (64,10%);

– Liceul Tehnologic „Ştefan Manciulea“ Blaj, Alba – 66 de candidaţi, 3 absenţi, 41 promovaţi, 22 respinşi, cea mai mare medie – 9,65 (62,12%);

– Colegiul „Emil Negruţiu“ Turda, Cluj – 36 de candidaţi, 3 absenţi, 20 promovaţi, 13 respinşi, media maximă – 9,45 (55,5%);

– Colegiul Naţional de Agricultură şi Economie Tecuci, Galaţi – 305 candidaţi, 8 absenţi, un eliminat, 169 promovaţi, 187 respinşi, medie maximă – 9,75 (55,40%);

– Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huşi, Vaslui – 144 de candidaţi, 9 absenţi, 76 promovaţi, 59 respinşi, media maximă – 9,75 (52,77%).

Cea mai mare notă, 9,85, a fost obţinută de Ştefan Iustin Trifănică, de la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podul Iloaie, Iaşi.

Şcoli cu rată de promovare de peste 40%

De remarcat, în comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat până anul trecut, sunt şi rezultatele unor şcoli cu renume din ţară, respectiv Valea Călugărească, Geoagiu sau Jidvei. Acestea intră în seria celor şapte licee cu rata de promovare cuprinsă între 40-50%, cu mult mai bună decât în seria precedentă:

– Colegiul Agricol „DP Bărcianu“ Sibiu – 110 candidaţi, 10 absenţi, un eliminat, 52 promovaţi, 47 respinşi, nota maximă – 8,63 (47,27%);

– Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza“ Geoagiu, Hunedoara – 50 de candidaţi, 1 absent, 23 promovaţi, 26 respinşi, nota maximă – 8,53 (46%);

– Colegiul Agricol „Gh. Ionescu Şişeşti“ Valea Călugărească, Prahova – 59 de candidaţi, 7 absenţi, 26 promovaţi, 26 respinşi, medie maximă – 9,00 (44,6%);

– Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu“, Miroslava, Iaşi – 42 de candidaţi, 5 absenţi, 18 promovaţi, 19 respinşi, nota maximă – 9,11 (42,85%);

– Liceul Agricol „Dr. Ctin Angelescu“ Buzău – 75 de candidaţi, 5 absenţi, 34 promovaţi, 36 respinşi, media maximă – 8,48 (45,33%);

– Liceul Tehnologic Jidvei, Alba – 22 de candidaţi, 3 absenţi, 9 promovaţi, 10 respinşi, cea mai mare medie – 8,21 (40,90%);

– Colegiul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ Ciumbrud, Alba – 15 candidaţi, 2 absenţi, 6 promovaţi, 7 respinşi, notă maximă – 8,61 (40%).

Alte patru unităţi de învăţământ – Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, Călăraşi – 103 candidaţi, 2 eliminaţi, 3 absenţi, 41 promovaţi, 57 res­pinşi, media maximă – 9,75 (39,80%), Colegiul Agricol „Traian Săvulescu“ Târgu-Mureş, Mureş – 194 de candidaţi, 11 absenţi, 61 promovaţi, 122 respinşi, media maximă – 8,73 (31,44%), Liceul Agricol „Nicolae Cornăţeanu“ Tulcea – 69 de candidaţi, 14 absenţi, 21 promovaţi, 34 respinşi, notă maximă – 9,33 (30,43%) şi Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ Brăneşti, Ilfov – 56 de candidaţi, 4 absenţi, 17 promovaţi, 35 respinşi, nota maximă – 7,78 (30,35%) – au o promovabilitate de peste 30%.

11 licee se păstrează în mediocritate

11 colegii/licee se menţin în nota de mediocritate de până acum, în fine, cel puţin din anii în care s-a introdus sistemul de supraveghere video în sălile de examen (2011), cu procent de promovare cuprins între 20 şi 30%:

– Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară „Ţara Bârsei“, Prejmer, Braşov – 34 de candidaţi, 5 absenţi, 10 promovaţi, 19 respinşi, nota maximă – 7,51 (29,41%);

– Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea“, Focşani, Vrancea – 182 de candidaţi, 25 absenţi, 52 promovaţi, 105 respinşi, nota maximă – 9,48 (28,577%);

– Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“, sector 1, Bucureşti (Băneasa) – 130 de candidaţi, 10 absenţi, 36 promovaţi, 84 respinşi, media maximă – 8,30 (27,69%);

– Liceul Tehnologic „Ioan Ossian“ Şimleul Silvaniei, Sălaj – 47 de candidaţi, 8 absenţi, 12 promovaţi, 27 respinşi, medie maximă – 8,11 (25,53%);

– Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu“, Dragomireşti-Vale, Ilfov – 125 de candidaţi, 21 absenţi, 31 promovaţi, 73 respinşi, media maximă – 9,38 (24,80%);

– Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa, Bistriţa-Năsăud – 39 de candidaţi, 4 absenţi, 9 promovaţi, 26 respinşi, nota maximă – 8,58 (23,07%);

– Liceul Tehnologic Odobeşti, Vrancea – 18 candidaţi, 3 absenţi, 4 promovaţi, 11 respinşi, notă maximă – 7,88 (22,2%)

– Liceul Tehnologic Agricol „Petru Botiş“, Timişoara, Timiş – 44 de candidaţi, 8 absenţi, 9 promovaţi, 27 respinşi, media maximă – 8,83 (20,45%);

– Colegiul Tehnic „Pontica“, Constanţa – 44 de candidaţi, 11 absenţi, 9 promovaţi, 24 respinşi, media maximă – 8,93 (20,45%).

– Liceul Tehnologic Agricol Bărcăneşti, Prahova – 74 de candidaţi, 18 absenţi, 15 promovaţi, 41 respinşi, media maximă – 8,14 (20,27%);

– Colegiul Agricol „Sandu Aldea“, Călăraşi – 90 de candidaţi, 12 absenţi, 18 promovaţi, 40 respinşi, nota maximă – 7,58 (20%).

Unităţi codaşe

11 şcoli probabil ar trebui să intre într-o analiză foarte severă, dacă merită a mai fi menţinute sau nu cu acest profil. În cazul Liceului Tehnologic Agricol Ortişoara – Timiş, singurul cu rată de promovare zero (5 candidaţi, 2 absenţi, 3 respinşi), lucrurile sunt foarte clare şi s-ar putea ca unitatea să dispară de la sine. Acelaşi lucru s-ar putea spune despre alte şase şcoli, fiindcă nu poate fie socotit învăţământ acela unde, din serii de 90, 115 sau 212 candidaţi, să fie promovaţi doar 3 sau 7 elevi!

– Colegiul Agricol „Dimitrie Petrescu“, Caracal, Olt – 51 de candidaţi, 9 absenţi, un eliminat, 5 promovaţi, 36 respinşi, media maximă – 7,48 (9,8%);

– Liceul Tehnologic „Victor Frunză“, Râmnicu-Sărat, Buzău – 95 de candidaţi, 7 absenţi, 1 eliminat, 8 promovaţi, 79 respinşi, media maximă – 6,91(8,42%);

– Liceul Tehnologic „Emil Racoviţă“, Roşiori de Vede, Teleorman – 93 de candidaţi, 36 absenţi, 1 eliminat, 5 promovaţi, 51 respinşi, nota maximă – 6,73 (5,37%);

– Liceul Tehnologic „Petre Baniţă“, Călăraşi, Dolj – 90 de candidaţi, 30 absenţi, 3 promovaţi, 57 respinşi, media maximă – 8,31 (3,33%);

– Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Alexandria, Teleorman – 212 candidaţi, 80 absenţi, 7 promovaţi, 125 respinşi, media maximă – 7,73 (3,3%);

– Colegiul Agricol Poarta Albă, Constanţa – 115 candidaţi, 40 de absenţi, 3 promovaţi, 71 respinşi, un eliminat, notă maximă – 7,21 (2,6%);

Semne de întrebare ridică şi următorul grup de şcoli, cu absenteism de 13%-24,32% şi rată de promovare între 10 şi 20%:

– Liceul Tehnologic Ţăndărei, Ialomiţa – 68 de candidaţi, 18 absenţi, 12 promovaţi, 38 respinşi, notă maximă – 7,43 (17,64%);

– Liceul Tehnologic Agricol Beclean, Bistriţa – 88 de can­didaţi, 11 absenţi, 15 promovaţi, 62 respinşi, notă maximă – 8,45 (17,04%);

– Liceul Tehnologic Agricol Smeeni, Buzău – 25 de candidaţi, 14 absenţi, 3 promovaţi, 8 respinşi, notă maximă – 8,81 (12%);

– Colegiul Naţional Agricol „Carol I“, Slatina, Olt – 49 de candidaţi, 8 absenţi, 5 promovaţi, 36 respinşi, media maximă – 7,73 (10,20%).

Maria Bogdan

Primul liceu apicol, un model în învăţământul de specialitate

În Bucureştiul de azi încă funcţionează primul liceu apicol din Europa. Înfiinţat la iniţiativa profesorului Veceslav Harnaj, preşedintele Academiei Mondiale de Ştiinţe Apicole, Liceul Apicol Băneasa avea în 1971 o singură clasă. Dacă prima generaţie care a absolvit a fost formată din 33 de elevi, anul acesta au absolvit elevii a 7 clase a XII-a. În cele ce urmează vom prezenta începuturile, dar şi prezentul instituţiei care a fost şi rămâne un model printre şcolile cu profil agricol.

Veceslav Harnaj, deschizătorul de drumuri

Considerată de mulţi una dintre cele mai grele perioade ale neamului, comunismul a reprezentat momentul-cheie al dezvoltării apiculturii româneşti. Însă acest moment a depins de o iniţiativă, aceea a lui Veceslav Harnaj. Autorul a peste 160 de lucrări tehnice şi profesor al mai multor unităţi de învăţământ printre care Institutul Politehnic din Bucureşti, Institutul de Construcţii, Academia Tehnică Militară, dar şi din importante capitale europene, a transformat apicultura din România într-o adevărată industrie şi, mai mult, a realizat o asociere între apicultori, de tip privat, în plin comunism. Astfel, în perioada 1957-1983 a fost preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, iar în 1965 a fost ales preşedinte al Federaţiei internaţionale a Asociaţiilor de Apicultură – APIMONDIA. Într-o perioadă scurtă, de doar 10 ani, România avea să devină cel mai mare exportator de miere de albine din Europa şi al cincilea producător mondial, iar profesorul Harnaj avea să realizeze un Complex Apicol unic în lume cuprinzând: Combinatul Apicol, Institutul de Cercetare pentru Apicultură şi Liceul Apicol.

În 1971 a fost înfiinţat Liceul Apicol din Bucureşti, o altă noutate pe plan mondial, dar care în anii ‘90 devine Grupul Şcolar Agricol „Veceslav Harnaj“.

Liceul de azi

La înfiinţare liceul avea, prin Ordin de ministru, o singură clasă de apicultură. Aşa cum industria s-a dezvoltat pe plan naţional, la fel s-a extins şi unitatea şcolară. Au fost introduse noi specializări şi tot mai mulţi elevi din întreaga ţară, nu doar din zonele limitrofe Capitalei, alegeau să se specializeze în domeniul apicol. Din acest motiv a fost construit şi un cămin care dispunea de condiţiile necesare pentru a-i găzdui pe elevii veniţi să înveţe şi să-şi croiască un drum în viaţă. Cei care ajungeau pe băncile acestui liceu erau cu adevăraţi interesaţi de performanţele din domeniu. Cum stau lucrurile astăzi aflăm de la doamna director Felicia Stroe. Îşi aminteşte cu drag cum a păşit pragul liceului imediat după încheierea studenţiei, cum a început cariera didactică şi mai ales cum erau elevii acelor vremuri: „Am început cariera ca maistru instructor pentru că nu mai erau ore pentru cadre didactice, profesori sau ingineri, iar eu îmi doream să lucrez cu elevii. Pe atunci nu exista o reticenţă pentru agricultură. Veneau foarte mulţi copii din jurul Bucureştiului să înveţe meserie şi atunci când am intrat în învăţământ liceul era foarte dezvoltat. În anii ’90 elevii, indiferent dacă învăţau la zi sau seral, erau serioşi, aplecaţi către ceea ce aveau să facă, iar acum sunt bine realizaţi în toate domeniile de activitate conexe agriculturii. Cred că atunci când au intrat pe băncile şcolii generaţiile de după '89, care au înţeles fiecare în felul său democraţia, s-au schimbat lucrurile. Copii au avut parte de mai multe condiţii oferite de părinţi, au fost atraşi mai mult spre distracţie, iar perfecţionarea pentru o anumită meserie a ajuns pe locul doi.“

Chiar dacă elevii nu mai sunt ca cei de altădată, performanţele există. Poate şi din acest motiv liceul încă rezistă printre unităţile şcolare bucureştene.

Laboratoare şi practică

În urmă cu 3 ani colegiul a fost introdus într-un program al Primăriei capitalei în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii. Astfel a beneficiat de modificări, inclusiv  extindere şi reabilitarea unor corpuri de clădire. În noua construcţie au fost înfiinţate laboratoarele. „Toate clasele beneficiază de acest laborator. Aici se realizează experimente, există şi un video proiector unde se pot viziona diverse filmuleţe sau cu ajutorul căruia elevii îşi prezintă proiectele pe care trebuie să le pregătească pentru oră“, precizează prof. Mioara Prundeanu.

Există şi o sală de legislaţie rutieră deoarece elevii de la horticultură şi cei de la şcoala profesională au inclusă în programa şcolară câte o oră pe săptămână pentru aceasta. Au mai fost înfiinţate, în acelaşi program, laboratoare de apicultură, horticultură, de protecţia mediului, de veterinară, unele sunt deja dotate cu materialele necesare unei desfăşurări „ca la carte“ a orelor de curs, în altele lucrările şi dotările se apropie de final. Sălile de clasă sunt moderne, cu mobilier nou, iar elevii aşteaptă cu entuziasm şi finalizarea construcţiei unei săli de sport.

Planul de învăţământ pentru liceele cu profil agricol include partea teoretică, laborator tehnologic şi instruire practică. „Teoria se desfăşoară la clasă, partea de cercetare în laboratoare, iar instruirea practică la agenţii economici cu care avem diverse parteneriate. În ceea ce priveşte apicultura, copiii au la dispoziţie Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, dar şi stupina şcolii cu 40 de familii de albine; cei de la horticultură dispun de ferma didactică amplasată în curtea şcolii, dar şi de ore de practică la agenţi economici, în serele de la Căciulaţi sau la Staţiunea de Cercetări Pomicole Băneasa; la specializarea veterinar avem parteneriate cu 5 cabinete unde grupuri de câte 4-5 elevi merg la un cabinet şi învaţă diverse lucruri tocmai pentru a putea profesa în cunoştinţă de cauză“, menţionează doamna director Stroe.

Anul acesta au fost înscrişi 463 de elevi, însă din toamnă, odată cu deschiderea noului an şcolar, se estimează şi o creştere a celor înscrişi deoarece se vor introduce noi calificări: tehnician şi mecanic agricol. Tot din toamnă, noua titulatură va fi Colegiul Tehnologic „Veceslav Harnaj“ tocmai pentru că aria de cuprindere a calificărilor este mai mare.

Şi, totuşi, mai este primul liceu apicol un model aşa cum era în primii ani de funcţionare? „Da, poate fi considerat un liceu model pentru că este utilat şi modernizat cu tot ceea are nevoie un elev să înveţe, mai trebuie ca ei să îşi dorească să înveţe o meserie“, concluzionează doamna director Stroe.

Loredana Larissa Sofron

Colegiul Agricol „Vasile Adamachi“ - Iaşi. În pas cu nevoile pieţei muncii

Înfiinţată în urmă cu peste 90 de ani ca şcoală pentru copiii orfani din Primul Război Mondial, şcoală de corecţie în anii ’50, apoi Centru şcolar agricol şi trecând în timp prin numeroase modificări de structură şi denumiri, Colegiul Agricol „Vasile Adamachi“ este astăzi una dintre unităţile de prestigiu ale învăţământului ieşean. Ilustrativ este faptul că, în anul şcolar trecut, colegiul din Copou a ocupat primul loc pe judeţ între liceele tehnice în ceea ce priveşte numărul de reuşiţi la examenul de bacalaureat.

Agricultură şi servicii

În actualul an şcolar, Colegiul Agricol „Vasile Adamachi“ oferă celor 572 de elevi o gamă diversificată de modalităţi de pregătire: agricultură ecologică, mecanici auto, protecţia mediului, industrie alimentară, tehnician economic, iar de anul trecut, prin sistemul „Alegeţi drumul“, şi agroturism – în această specialitate începând din clasa a X-a şi şcoală profesională. Tot din acest an s-a introdus la liceu o altă specialitate care se bucură de un deosebit interes – bancheting. Absolvenţii la această specialitate se vor ocupa de organizarea unor evenimente. La toate acestea se adaugă cursuri postliceale de cadastru funciar şi topograf, îndeosebi pentru cei care lucrează în specialitate în consiliile locale din judeţele Iaşi şi Vaslui.

Pe lângă aceste specialităţi, la cererea Primăriei Iaşi s-a organizat şi un curs postliceal de floricultor specialist, absolvit de un număr însemnat de cursanţi şi din judeţele învecinate.

„Avem, ne-a spus doamna director Carmen Beatrice Zelinschi, o bază materială bună. Sigur ar putea fi şi mai bună, dar boala comună care înseamnă lipsa fondurilor ne împiedică să facem unele minime investiţii care ne-ar asigura o bază tehnică corespunzătoare şi, de ce nu, diversificarea specialităţilor în care se pregătesc elevii noştri.“ Şi doamna director ne dă ca exemplu o specialitate deosebit de solicitată de elevi: conducerea tractorului care, iată, lipseşte la un liceu cu profil agricol. Pentru a răspunde acestei opţiuni este nevoie de peste patru mii lei pentru autorizare, apoi încă de şase mii pentru acreditare, sume care trebuie achitate din venituri proprii pe care şcoala nu le are.

O bază tehnică de muzeu

„În măsura posibilităţilor, Colegiul «Vasile Adamachi» încearcă să asigure o bază materială corespunzătoare nevoilor de pregătire. La Ecologie, de pildă, a fost amenajată o cultură de cătină ecologică, producem legume ecologice folosite la cantina colegiului, iar pentru industrie alimentară a fost amenajat un laborator modern de patiserie. Dar ceea ce nu poate fi soluţionat prin eforturi proprii este gama de maşini, cele existente cu o vechime apreciabilă de mai bine de 50 de ani. Le reparăm, le cârpim ca să poată fi folosite, ne spune cu amărăciune doamna director. „Solicităm mereu cele necesare, dar primim răspunsul ştiut: «nu sunt bani». Am încercat să ne înscriem în Programul Rabla în speranţa că, dând tractorul nostru străvechi şi adăugând oarece sumă, să achiziţionăm un alt tractor mai modest, dar oricum mai aproape de cerinţele zilelor noastre. Totul a fost în zadar. Mai mult, în cadrul unor schimburi pe care le-am avut la proiectul «Comenius Multilateral», puteam primi gratuit un tractor din Germania. Fără succes, deoarece taxele vamale erau de nesuportat pentru şcoala noastră.“

Singura soluţie ar fi ceea ce ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a denumit-o la o întâlnire cu directorii liceelor agricole, dubla subordonare. Mai exact, aceste şcoli să depindă în egală măsură de Ministerul Învăţământului, dar şi de cel al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aşa cum era cândva, când liceul ieşean a primit utilajele pe care şi acum le are în dotare.

„Doar astfel, cred eu, s-ar putea găsi banii necesari pentru dotarea bazei materiale cu care să pregătim agricultorii de mâine ai ţării. La recenta ediţie Agralim elevii noştri au văzut tractoare ale unor firme celebre, s-au urcat în cabine şi au rămas fără grai. În final mi-au pus o întrebare la care n-am avut niciun răspuns: «Noi ce facem, doamnă directoare?»“

Un alt necaz cu care se confruntă colegiul ieşean este terenul agricol: cele 10 hectare de care dispune şcoala, care au fost donate cândva de principesa Olga Sturza şi care sunt acum în domeniul statului. „Am încercat prin numeroase adrese să intrăm în posesia terenului care ne aparţine de drept, fără niciun rezultat însă. În fiecare an suntem chemaţi la respectiva instituţie şi mă tem că e posibil ca şcoala noastră – de agricultură, atenţie! – să rămână fără această suprafaţă şi aşa mică pentru lucrările practice din procesul de învăţământ. Am încercat să argumentăm faptul că USAMV «Ion Ionescu de la Brad» i s-a retrocedat în sudul ţării circa 10.000 ha de teren, donate de Regele Mihai după război, în timp ce noi ne luptăm pentru 10 ha, dar în zadar.“

Pregătiţi pentru viitor

La Colegiul „Vasile Adamachi“ există tradiţia legăturii pe care şcoala o are cu absolvenţii. Aşa se explică faptul că doamna director ne informează că unii elevi, cum ar fi Cristi Mihăiţă, după un stagiu în străinătate, a reuşit să se specializeze în creşterea albinelor, să acceseze un credit european şi să-şi dezvolte o afacere profitabilă. Un alt exemplu este Elena Onofrei, care cu un credit şi-a deschis o unitate de industrie alimentară. Alţii, şi nu sunt puţini, reuşesc în învăţământul superior, iar o parte din colegii lor sunt angajaţi la societăţile comerciale, unde au făcut practică şi au fost remarcaţi de şefi.

Sigur, sunt multe de făcut, dar eforturile pe care conducerea colegiului le face în direcţia unei mai bune pregătiri a elevilor pentru viitoarea profesie şi pentru viaţă sunt salutare, dar, aşa cum am subliniat, e nevoie şi de sprijinul celor care diriguiesc învăţământul agricol românesc.

Stelian CIOCOIU

Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ 107 ani de tradiţie

Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ din Valea Călugărească este continuatorul uneia dintre cele mai vechi şi reputate şcoli de agricultură din ţară. Într-o podgorie de însemnătatea „Dealului Mare“ s-a pus problema formării unor specialişti în viticultură încă de la începutul secolului trecut. Primii absolvenţi ai Şcolii Elementare de Viticultură, înfiinţată în anul 1907, au avut misiunea să coordoneze refacerea plantaţiilor distruse de filoxeră. Ulterior, unitatea a trecut prin mai multe etape de organizare, dar întotdeauna şi-a păstrat profilul vitivinicol. În anul 1966 şi-a luat titulatura de liceu agricol şi profilul mai complex de horticultură, pregătind specialişti în viticultură, oenologie, legumicultură, pomicultură, protecţia plantelor, floricultură şi arhitectură peisageră. Mai târziu şi-a adăugat clase de maiştri şi profesională, iar din 1987 s-a extins, pierzându-şi oarecum identitatea, cu profesii precum zootehnia şi mecanica agricolă. În 1990 primeşte denumirea de Grup Şcolar Agricol, iar din 2009 devine colegiu, unicul din judeţ, dintre instituţiile cu acest profil, cu o asemenea încadrare admisă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării.

Unitatea de învăţământ, cu vechime de 107 ani, a dat horticulturii româneşti specialişti de valoare, evident, după absolvirea studiilor superioare şi doctorale. Mulţi dintre inginerii cu baza pregătirii la Colegiul Agricol „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ conduc instituţii ale statului, urmează cariere didactice, au lucrat şi lucrează în cercetare, sunt unii dintre cei mai buni vinificatori ori sunt extrem de apreciaţi ca practicieni în fermele viticole, pomicole, legumicole sau vegetale din judeţ şi din ţară, ca angajaţi sau proprietari de ferme. Institutul de Cercetare-Dezvoltare Vitivinicolă de la Valea Călugărească şi cele mai puternice ferme din podgoria „Dealu Mare“ au în conducere ori în industria de vinificaţie specialişti formaţi la această şcoală. Perioada de glorie se plasează între anii 1968-1986, când procentul de accedere în învăţământul superior al promoţiilor pregătite aici, în baza unor examene cu adevărat exigente, ajungea şi la 50%. Este intervalul în care şcoala a beneficiat şi de un excepţional corp profesoral: Constantin şi Maria Ignat, Gabriela Dobleagă, Maria Rădulescu, Doina Răileanu, Oliviu Găzdac, Olimpia Ciulan, Ion Curcă, Valeria Şerbănoiu etc. Aici şi-a început cariera didactică şi legendarul antrenor Octavian Bellu. Vreme îndelungată liceul s-a ridicat la un asemenea nivel al pregătirii încât, acumulând cunoştinţe suficiente în alte domenii, mai mulţi elevi au îmbrăţişat cariere diferite, cum ar fi ştiinţele juridice, economice, literară, militară, universitară etc. Un exemplu ar fi cel al scriitorului Aurel Mihale sau al istoricului militar Gavriil Preda.

Transformări după două decenii de reforme educaţionale

Cum găsim astăzi unitatea de învăţământ? Este una dintre cele mai mari din mediul rural, având peste 700 de elevi şi 48 de profesori, ingineri şi maiştri. Colegiul pregăteşte, la cursuri de zi, seral, postliceală şi profesională, tehnicieni în cultura ecologică, agroturism, industria alimentară, protecţia calităţii mediului, controlul calităţii produselor agroalimentare, protecţia plantelor, horticultori, veterinari, mecanici pentru întreţinere şi reparaţii, mecanici auto, brutari, patiseri, preparatori produse făinoase. Cu alte cuvinte, a abdicat într-o mare proporţie la profilul pe bază de altădată, care-i conferea identitatea şi-l făcea atractiv, extinzând aria curriculară în domenii conexe. Dar s-a repliat justificat: timp de un deceniu şi jumătate, agricultura n-a mai cerut specialişti, iar piaţa s-a orientat spre alte domenii nonagricole; învăţământul agricol a fost nevoit să răspundă noilor provocări şi a trecut prin experimente sau reforme repetate care au împins lucrurile aşa cum sunt astăzi. De altfel, deşi fermierii invocă lipsa muncitorilor specializaţi, cum ar fi tehnicienii horticoli ori mecanizatorii, aceştia nu sunt asimilaţi pe piaţa muncii nici chiar acum. Directorul unităţii, prof. Mihaela Badea, ne spunea că mai multe şanse de integrare le au absolvenţii specializaţi în industria alimentară şi mecanicii, dar ultimii, atenţie, nu merg în fermele agricole, ci în reprezentanţele de vânzări autoturisme sau service-uri auto.

Performanţe şcolare

Pe de altă parte, pierzând specializarea, colegiul se comportă ca oricare altă unitate de învăţământ liceal, preluând, potrivit legislaţiei învăţământului, absolvenţii de gimnaziu la repartiţia computerizată, ca o opţiune de rezervă a copiilor, în ambele sesiuni de înscriere, deci după susţinerea corigenţelor, astfel că ajung aici şi elevi cu medii foarte mici, caz în care este greu de obţinut performanţe notabile. Cole­giul nu mai este deci unul la care elevii vin pentru că vor să înveţe şi să practice mai apoi agricultura. Media de promovabilitate a bacalaureatului este undeva la 25-30%. Ea a crescut după ce s-au aplicat subiecte diferenţiate, dar părerea profesorilor este că examenul de maturitate ar trebui să se axeze pe profilul tehnic, nu pe materii – matematică şi limba română – specifice liceelor cu profil uman sau real. Dar chiar şi în condiţiile de mai sus există elevi, puţini, ce-i drept, în raport cu perioada când instituţia avea strict profilul horticol şi admiterea se realiza în baza unui examen, care se evidenţiază la învăţătură: anul trecut, de pildă, câştigătorul olimpiadei naţionale pe meserii provine de la acest colegiu, 17 absolvenţi s-au putut înscrie la o facultate, iar 36 au fost admişi la postliceală.

Un bun exemplu de cheltuire a banului public

Ca bază materială trebuie să spunem că la acest colegiu putem găsi un exemplu de bună cheltuire a banului public. Cu două programe cu finanţare europeană, relativ restrânse ca sumă (700.000 de euro), s-a consolidat şi modernizat impunătoarea clădire veche a liceului, s-au dotat laboratoarele cu aparatură, s-au cumpărat utilaje agricole şi instalaţii interioare pentru orele de practică a elevilor, în funcţie de specializare, s-a construit un nou corp de şcoală etc. Şcoala a câştigat şi dreptul de proprietate pentru 24 ha de teren. Cea mai mare parte a suprafeţei este arendată, recoltele valorificate contribuind la autofinanţarea colegiului, iar diferenţa este folosită ca bază didactică (livezi, vie, peisagistică etc.) pentru orele de practică. Dacă ar fi să respectăm adevărul, unitatea traversează poate cea mai fastă etapă din toată existenţa sa din punctul de vedere al dotărilor materiale. Sperăm doar ca ea să fie urmată şi de performanţe şcolare măcar la nivelul de acum 20 de ani.

Director Mihaela Badea:

„Colegiul nostru a stabilit parteneriate cu mai multe instituţii din ţară şi din Europa. Aş aminti câteva programe comune cu şcoli din Austria, Germania, Elveţia, Slovenia, Italia, Spania şi Ungaria în cadrul proiectului «Standarde în industria vinului» şi relaţia specială cu Staţiunea Federală de Cercetare şi Producţie Vegetală de la Changins, din Elveţia. Suntem parte în alte colaborări cu tematici propuse de proiecte finanţate prin axa POSDRU privind în special piaţa muncii. În ţară, cea mai strânsă colaborare o avem cu ICDVV în baza unei legături interinstituţionale statuată încă din anul 1956.“

Maria BOGDAN

Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu“ Miroslava - 182 de ani de tradiţie în educaţie

Între instituţiile de învăţământ din Moldova, la loc de frunte se înscrie şi Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu“ din comuna ieşeană Miroslava, de la a cărui înfiinţare s-au împlinit, iată, 182 de ani.

• Lucrul pământului, o preocupare continuă

• Prima şcoală de sericicultură din România

• Distincţii la expoziţii naţionale şi internaţionale

• Şcoala Superioară de Agricultură

File de istorie

Actualul liceu îşi are începutul în Institutul de Educaţie pentru Fiii de Nobili înfiinţat în octombrie 1831 în palatul marelui boier moldovean Vasile Beldiman. În acest institut îşi găseşte originea învăţământul agricol din această parte de ţară, întrucât printre disciplinele ce se predau aici era Istoria naturală, în care plantele sunt grupate şi studiate după sistemul agronomic fitotehnic şi nu după cel propus de biologie.

În timp aici, la Miroslava, sunt atraşi copiii aparţinând şi oamenilor de rând, care studiază ştiinţa lucrării pământului, dar sunt înscrişi şi la Stabilimentul Sericicol „H. Vadimescu“, unde se pregăteau lucrători pentru creşterea sistematică a viermilor de mătase. Pregătirea deosebită a elevilor este ilustrată de faptul că, la Expoziţia Universală de la Paris din 1867, şcoala primeşte pentru produsele expuse aici medalia de bronz.

Tot în acelaşi an, la iniţiativa savantului agronom Ion Ionescu de la Brad, la Miroslava ia fiinţă Şcoala de Agricultură de la Galata Miroslavei, prima şcoală medie de stat din Moldova şi a doua din ţară, după Pantelimon.

Pe lângă ferma model ce cuprindea 11 sectoare – cultura mare, furaje, zootehnie etc., şcoala avea ateliere în care se fabricau unelte agricole şi se executau lucrări de reparaţii.

Calitatea procesului de învăţământ de aici este ilustrată de faptul că şi în 1900 şcoala de sericicultură primeşte la Expoziţia Universală de la Paris o nouă medalie de bronz pentru „coconi şi fire de mătase naturală“, iar în 1923 Şcolii Agricole Miroslava – înfiinţată de principesa Olga Sturza în fostul palat Beldiman, acum proprietatea sa – i se decernează, la Expoziţia Agricolă a României, medalia de aur pentru pomi şi viţă altoite şi medalii de argint şi bronz pentru creşterea animalelor.

Ca urmare a succeselor obţinute în timp, la 1 februarie 1937 în Miroslava se deschide şi Şcoala Superioară de Agricultură, curs scurt, unde se înscriu agricultori din toate regiunile ţării pentru a fi iniţiaţi în noutăţi privind lucrul pământului.

Vremuri noi, şcoală nouă

Ca urmare a reformei învăţământului din 1948, Şcoala Agricolă, organizată acum pe alte principii, se va numi Şcoala Profesională Agricolă, iar din 1974 ia fiinţă Liceul Agricol Miroslava. Seria succeselor în pregătirea elevilor continuă, Liceul Agroindustrial Miroslava evidenţiindu-se ca şcoala cu cei mai mulţi elevi ce continuă cu învăţământul superior dintre toate liceele agricole din ţară.

„Acum, ne relatează domnul director Liviu Ionescu, liceul nostru pregăteşte tehnicieni veterinari, în industria alimentară, specialişti în domeniul serviciilor, precum şi lucrători în protecţia mediului – ecologi –, iar de un an am reînfiinţat şcoala profesională cu o clasă de muncitori calificaţi pentru industria alimentară. Aşteptăm decizia care ne va permite să avem şi specialişti mecanizatori care să lucreze cu utilajele moderne din dotarea fermelor.“

Elevii dispun de o şcoală modernă dotată cu ateliere, trei laboratoare de informatică, un laborator de simulare auto cu şase posturi, iar pentru activitatea practică liceul dispune de o fermă cu 107 ha teren agricol şi de un sector zootehnic care cuprinde taurine, porcine, ovine etc. Recent a fost înfiinţat un club de echitaţie pus la dispoziţia elevilor şi nu numai. Tot aici se află un parc dendrologic şi un muzeu etnografic cu piese de mare valoare pentru ilustrarea universului artistic şi utilitar al ţăranului din această parte de ţară. Într-un cuvânt, sunt condiţii necesare unui proces de învăţământ de bună calitate.

Banii, eterna problemă

„Aşa este, ne spune domnul director. Din păcate, sunt încă multe de făcut. Fiind instituţie de stat, liceul nu poate accesa programe pentru dezvoltarea bazei materiale. Multe dintre utilajele de care dispunem sunt învechite. În ferma zootehnică am dori ca elevii să cunoască şi să îngrijească animale de înaltă performanţă, pe care nu le putem achiziţiona din lipsă de fonduri.“

Sunt, de asemenea, probleme legate de investiţiile necesare reabilitării corpului principal al şcolii, unde din 1965 nu s-a mai făcut nicio reparaţie. Acoperişul de ţiglă este deteriorat, apa s-a infiltrat şi au putrezit grinzile din pod „astfel încât, ne spune domnul director, există pericolul ca acoperişul să cedeze la un vânt puternic sau o ploaie mai mare“. Toate acestea ţin, conform legii, de obligaţiile primăriei Miroslava – cea mai bogată comună din judeţ – care, se pare, a uitat de existenţa acestei instituţii de mare tradiţie.

O parte din absolvenţii liceului, urmând tradiţia, devin studenţi, alţii pleacă la lucru în ferme din Danemarca, dar domnul director îşi aminteşte cu amărăciune că sunt destui elevi, chiar din ultimii ani, care părăsesc şcoala pentru că nu au banii necesari pentru cămin, cantină şi chiar autobuz. „Iată, din păcate, o tristă realitate şi eu cred că statul ar trebui să intervină pentru că avem nevoie în agricultura românească de oameni bine pregătiţi.“

Stelian CIOCOIU

Ne trebuie sau nu liceele agricole?

Grupul Şcolar „Al. Vlahuţă“ – Şendriceni

Un fenomen ciudat, dată fiind evoluţia lucrurilor din ţară, este legat de liceele agricole. În ciuda faptului că agricultura dă semne de revigorare, aceste instituţii speciale de învăţământ s-au împuţinat vizibil în ultima vreme. Au apărut marii investitori, s-au implementat din ce în ce mai bine programele de finanţare şi de cofinanţare şi astfel nevoia de specialişti în agricultură a început să se facă din ce în ce mai simţită. Primul pas atunci când vorbim de specialiştii agricoli se întâmplă în liceele de profil. Liceul agricol din Dorohoi – Şendriceni a rămas printre puţinele câteva zeci de licee agricole din ţară. Poate că vechimea şi trecutul demn al acestei instituţii, poate norocul, poate interesul celor care l-au administrat în timp au făcut ca această şcoală să reziste, în ciuda neajunsurilor cu care s-a confruntat şi încă se mai confruntă. Marius Nistor, actualul director al grupului şcolar, ne prezintă situaţia apelând la prezent şi la trecut.

Au început să apară agenţi economici interesaţi de absolvenţii de specialitate

– În ultimii ani au dispărut tot mai multe dintre liceele agricole. Grupul dumneavoastră şcolar are şi o puternică componentă didactică agricolă. Care este menirea unui liceu agricol în contextul actual? Mai avem nevoie de licee agricole?

– Există în prezent agenţi economici care sunt interesaţi în special de mecanici agricoli şi mecanici auto. Noi chiar avem convenţii de colaborare cu ei, în sensul că elevii merg o perioadă de câteva săptămâni şi efectuează practica la ei în fermă. La sfârşitul practicii, elevul are de întocmit un portofoliu cu activitatea pe care a desfăşurat-o în acea fermă.

În general, particularii care au ferme de cultură sau de creşterea animalelor sunt interesaţi de elevi. Şi nu numai pe mecanica agricolă, dar şi pe industria alimentară.

– ...pentru că industria alimentară este încă unul dintre modulele pe care le are Grupul Şcolar „Alexandru Vlahuţă“.

– Da, da, suntem foarte bine dotaţi pe mecanică agricolă, mecanică auto şi industrie alimentară, dotări primite prin fostele proiecte FARE.

Un liceu agricol presupune o bază materială aparte

– Referitor la baza materială, dat fiind specificul, un liceu agricol trebuie să deţină şi o serie de dotări corespunzătoare. Unde se situează Grupul Şcolar „Al. Vlahuţă“ din acest punct de vedere?

– Avem o bază materială foarte bună pe cele trei module amintite, dar nu este completă. Ar mai trebui câte ceva, dar, din păcate, nu mai există un program cum a fost PHARE, care să permită dotarea liceelor cu specific agricol, mecanic sau de industrie alimentară. Prin sursele proprii, noi nu putem cumpăra utilaje, deoarece sunt foarte scumpe.

Referitor la interesul pe care îl stârneşte o unitate de învăţământ mediu cu profil agricol în rândul marilor investitori agricoli, nu putem vorbi deocamdată de aşa ceva. Unele semnale pentru o colaborare, firească la urma-urmei, au venit de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi, dar încă nu au început demersurile concrete. Cât despre agenţii economici, aceştia sunt interesaţi, dar numai să culeagă elevul gata format pe băncile şi în baza materială a liceului.

– Într-o vreme, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi se arată interesată de a face un parteneriat cu dumneavoastră. Mai este valabil acest lucru?

– Nu mai este valabil. Cei de la Universitate au fost aici, au discutat, i-au interesat cam câte hectare de pământ avem noi, dar nu s-au oferit să ne ajute cu ceva. Puţină consultanţă ne-au oferit, dar nu ne-ajută cu nimic, suntem şi noi în stare să ne gospodărim singuri!

Vreau să vă spun că, anul trecut, când a avut loc discuţia cu cei de la Iaşi, de la Universitate, liceul nostru avea aproximativ patru miliarde (lei vechi) datorii şi eram într-o situaţie critică. În momentul de faţă, Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuţă“ – Şendriceni nu mai are datorii către furnizori. În nouă luni am reuşit să achităm toate datoriile.

Avem premisa şi certitudinea că în următoarele zile vom semna un contract de execuţie a unei lucrări de a trage gaz la liceul nostru, atât de necesar pentru încălzire şi pentru cantină.

Întârzierea plăţii pentru naveta copiilor descurajează înscrierea la liceu

– Dacă tot vorbim despre bani, care este aportul statului în menţinerea liceului pe linia de plutire? Vă descurcaţi singuri?

– Noi avem finanţare pe elev. Suma de bani de la stat este în funcţie de numărul de elevi care vin la noi la şcoală. Însă finanţarea aceasta pe elev nu acoperă necesarul cheltuielilor din liceu: o parte dintre cheltuieli le mai acoperim prin veniturile pe care le realizăm prin ferma şcolii. Aceste venituri însă, de la o fermă didactică, sunt mici şi nici Consiliul Local al comunei Şendriceni nu are forţa economică sau fonduri suficiente pentru un liceu cu 1.135 de elevi.

Încă un lucru care afectează nu numai liceele agricole: întârzierea cu care Ministerul Educaţiei plăteşte naveta elevilor. Vreau să vă spun că noi avem, din totalul de 1.135, 75% navetişti. Ei vin de până la 35 km distanţă or, dacă ministerul nu le plăteşte la timp abonamentele, nu le decontează, aceşti elevi rămân acasă: sunt şi câte doi-trei copii din familie şi nu au atâţia bani pentru a plăti naveta. Sunt descurajaţi să mai vină la şcoală. Asta e!

– Aveţi o paletă largă de specializări, care arată tentant. Dincolo de felul în care arată oferta dumneavoastră, care ar fi avantajele concrete pe care le-ar avea elevii şcoliţi aici?

– Depinde ce termină. Pe partea legată de agricultură, când termină cursurile au calificarea de tehnician veterinar. O parte sunt absorbiţi de fermele existente, o altă parte se duc la facultate la Iaşi, la Medicină Veterinară. Din discuţiile pe care le-am avut cu proprietarii de ferme, aceştia sunt interesaţi de oamenii tineri, pe care să îi formeze acolo. Sunt de preferat, aşadar, elevii absolvenţi în locul celor fără instruire. Fermierul aduce un utilaj nou şi îl instruieşte pe elev cap-coadă, după care îl angajează să lucreze pe acea maşină.

În judeţ mai există un liceu cu un profil oarecum asemănător, dar axat pe mecanică. Ar mai fi unul la Nicolae Bălcescu... cam atât pentru Botoşani.

Ideal pentru noi ar fi ca, având aceste domenii de agricultură şi mecanică, ministerul să ajute aceste licee, cu atât mai mult cu cât au mai rămas doar câteva.

– Şi vă ajută?

– Nu ne-a ajutat cu nimic în mod special. Grupul Şcolar „Alexandru Vlahuţă“ este un liceu ca celelalte licee, dacă reuşim să supravieţuim bine, dacă nu... 

Un liceu cu o paletă largă de oferte

Grupul Şcolar „Al. Vlahuţă“ s-a înfiinţat în anul 1919 pe amplasamentul din comuna Şendriceni cumpărat de Ministerul Instrucţiunii Publice. În prezent, şcoala are sediul în localitatea Dorohoi. De la înfiinţare până acum, şcoala a trecut prin mai multe transformări, fiind în primii ani o şcoală normală. Liceul Tehnologic „Al. Vlahuţă“ Şendriceni deserveşte populaţia şcolară din comunele Şendriceni, Hilişeu Horia, Lozna, Dersca, Pomârla, Suharău, Smârdan, Cristineşti, municipiul Dorohoi şi zonele învecinate. Planul de şcolarizare pentru clasa a noua arată în felul următor: tehnician mecanic – 84 de elevi; tehnician calculator – 28 de elevi ; tehnician de prelucrarea lemnului – 28 de elevi; domeniul agricol: o clasă de tehnicieni veterinari; protecţia mediului: tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului – o clasă; industria alimentară: tehnician de industria alimentară – o clasă de 28 de elevi; turism şi alimentaţie – tehnician de gastronomie, o clasă cu 28 elevi; economic – tehnician activităţi economice, o clasă cu 28 de elevi.

Răzvan SCURTU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS